312 matches
-
forțînd nemurirea,// bună-i otrava,/ somnoroasă-i octava,// zbang, se deschid izvoarele zilei/ în deșertul deșertului filei..." (Forțînd nemurirea). Dificultatea adaptării e, repetăm, o trăsătură de căpetenie, însă nu una neapărat diferențială. Nota particulară a poetului în discuție o reprezintă lucrătura măruntă a textului în așa chip încît banalitățile, locul comun, ,umplutura" să nu mai aibă loc, în favoarea impactului insolit al cuvintelor, nu chiar totdeauna de succes, însă în majoritatea cazurilor sugerînd stări de spirit sprijinite nemijlocit pe verb. Verbul modelat
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
a îmbrățișa Întregul. Golul unei vieți de la început sortite celor mai crunte vitregii cată a fi umplut de o materie vizionară a plinului, cu o factură exuberantă, cu o amplitudine prin sine recuperatoare. Nu detaliul îl reține pe autor, deși lucrătura textului d-sale trădează vocația artizanului verbal, ci năzuința spre ansamblu, impulsul îndrăzneț spre o boltă acoperită cu vaste fresce eteroclite. Din absența trăsăturilor unei minime adaptări, se iscă nevoia unei materialități totalizante, frizînd o cosmogeneză. Pornind de la evocarea toposului
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
interviuri), devine posibilă reconstituirea unor epoci dispărute: cea interbelică, regretată amar, și cea a comunismului autohton, postbelic, la care se privește înapoi cu mânie. Me-mo-ria-listica nu este citită și înțeleasă aici nici ca document nud, nici ca rezervor inepuizabil de lucrături de culise, sforării, picanterii (pe care, altfel, autorul le caută și le găsește). Confesiunile i se par semnificative în măsura în care ele au substanța umană și vertebrarea unor biografii exemplare. Dacă nu în întregul lor, atunci pe un interval care să poată
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
o așează pe Monica Macovei în rînd cu Elțîn, cel care s-a făcut de rîs ca șef de stat din cauza înclinațiilor sale către alcool. Aici deja Evenimentul calcă urît în străchini. Așa ceva nu mai e o știre, ci o lucrătură, intenționată sau mai degrabă prostească, cu atît mai mult cu cît articolul a apărut la cîteva zile după întîmplarea pe care o relatează. Or articolele de acest soi nu apar într-un ziar fără binecuvîntarea conducerii și fără a fi
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
în 1989 în calitate de colaborator secret cu autorii în pofida regimului! Scriai un roman prosticel, despletit epic sau cu personaje pe care le uita cititorul înainte de a închide cartea. Băgai înăuntru vreo șopârlă, două și cartea devenea interesantă. Cine se pricepea la lucrături de acest fel avea două categorii de șopîrle. Una, mai vizibilă, de sacrificiu, despre care eventual povestea apoi prin tîrg, cum i-a fost ucisă de cenzură, iar cealaltă, discretă, încît era nevoie de multă bunăvoință din partea cititorului pentru a
Șopîrlele de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8901_a_10226]
-
urîtă, vicioasă, cauză fatală a numeroase enormități". Iar modestia, la rîndul său, e adresa "o mască pentru ipocrizie și comoditate". "Cunosc destui inși cu pretenții de modești, accentuează eseistul, dar care, la o adică, practică, de-o manieră subtilă, distilată, lucrătura și denigrarea". Teza lui Daniel Dumitriu cu privire la sărăcie e într-adevăr ciudată, întrucît sărăcia e o condiție socială iar nu morală, putînd lovi pe oricine, pe cei "buni"ca și pe cei "răi", pe cei înzestrați ca și pe cei
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
ieftine, fără coșurile de hârtie frecvent răsturnate, în care poți să găsești nu arareori texte mai bune decât cele trimise la tipar. Când, în 1981, am fost angajat corector la "Orizont" (la presiunile lui Cornel Ungureanu și beneficiind de fina "lucrătură diplomatică" a Adrianei Babeți), redactorul-șef, Ion Arieșanu, mi-a comunicat, în stilul său sec-intempestiv, dar care ascundea o mare delicatețe sufletească: "Băiete, să știi că dacă vrei să te căpătuiești, n-ai nimerit locul. Munca e multă și plata
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
în vremuri de restriște își petreceau timpul țesând brocarturi grele, împodobite cu desene fastuoase, lucrate în fir de aur. Cu acele brocarturi (care pot fi văzute și azi în muzeele mănăstirilor) seamănă textul Crisulei Ștefănescu. Este un text cu o lucrătura savanta, baroc, fără legătură cu prezentul, în afară de o anumită experiență a scrisului care nu poate fi decât a unui autor de la sfârșitul secolului douăzeci. Personajele principale ale piesei sunt Vlad Dracula, Satana și Ana din legendă meșterului Manole. Satana de
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
puștiul, solitudinea, spaimă, disperarea, duritatea materială, de rocă, a peisajului universal, drumul trudnic, sisific, în fine Neantul ruralizat sînt elementele de reper ale unei tradiții mai recente a liricii noastre, reluate aci. Notă sa personală consista într-o mai atentă lucrătura imagistică, în densificarea texturii. Grandilocventa nu se extinde, ci se comprima, nu se difuzează, ci tinde a se interioriza prin înseși microstructurile verbale: "din icoane din versuri din raze/ a fost smuls infinitul./ de peste tot: smuls/ adunat gram cu gram
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
urechea tăiată, care-l fascinase pe vremuri, și de mîna imensă a lui Parmigianino, din oglinda sa blestemată - deci o înclinație spre obsesie și disperare". Iar puțin mai încolo, demontînd stereotipul etnografismului: ,,Ștergarele,căpătîiele, scoarțele, ceramica și ornamentația în lemn, lucrăturile populare, dîndu-i un caracter oarecum livresc inspirației sale, rămîn, de fapt, mult în urmă." Și, finalmente, așezarea definitivă a lui }uculescu într-un spațiu fizic și simbolic ireductibil: ,,Oscilația între știință și artă mi se pare iarăși un semn al
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
Simona Vasilache Anecdotica romanelor bune nu-i un capitol de istorie literară. Rezumatele, care extrag ideea principală (barbară preocupare, întocmai ca lucrătura lui Pirgu, cu cuțitul, în cega rasol), o sar. Iar cititorii grăbiți ai rezumatelor rămîn cu ideea, plăcută ca un os de pește. Și proza care-a conținut-o le pare, firesc, o conservă. Se pot încerca, pe urmă, toate
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
comparși din obligație, din cinică sumisiune, din renegarea idealurilor inițiale. Oricum, după toate probabilitățile, Magistratul e principalul vinovat de tragedia orașului însă nu singurul. Funcționari siniștri, colaboratori de apocaliptică obtuzitate îl ajută să își ducă până la capăt activitatea demențială. O lucrătură stimulată de emfaza demagogică, de absurdul ororii concentraționare. Am recitit Stațiunea pentru trimiterile critice la realitatea cruntă de până în 1989. Dar și cu gândul să îi găsesc un corespondent în literaturile europene vecine nouă, românilor. Nu pot face abstracție de
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
capului. Ele capătă cu timpul aspectul, mai mult decît al unor cărți, - al unor fapturi peste care trecerea anilor pune o anumita uzură începînd cu hîrtia, cu literele, negre sau roșii, plus coperțile deseori legate și avînd pe ele și lucrături de metale nobile... Oricît am fi unii de sceptici, trebuie să recunoaștem că limba română modernă cum se vorbește ea astăzi, cînd se vorbește bine, se datorează acestor tipărituri rezistînd din generație în generație, pînă ce apărură, mult mai tîrziu
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
3 sau director în cadrul unui trust concurent. Dar nu e momentul acum să-mi expun public nemulțumirile. M-am declarat dezgustat de faptul că un post de calitate precum Radio Guerrilla trebuie închis. Simt că e o nedreptate și o lucrătura și în cazul Realitatea tv. Cît timp pe piată există emisiuni ce folosesc limbaj și atitudine incalificabile pentru lumea civilizată, sunt tolerate și puse de CNA în must carry, cred că eventuală insolvență pe mină politică a Realității tv nu
Radu Tudor, despre Realitatea TV: Opriți-vă! Mâine va fi prea târziu by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/68721_a_70046]
-
Pelei, cu puterea lunii, se încleștară în părul lui uscat, plin de praful puțului de apă. Sângele lui se făcu foc, sufletul i se topi și viața i se scurse toată în mâinile lor." (pag. 109) Sinceritatea aceasta a stilului, lucrătura minuțioasă asupra sonorității fiecărei fraze, pshidelelismul arhaic sunt câteva din certele calități - remarcabile - ale Mariei Ellis. Numai că exercitarea lor bidimensională nu duce, de cele mai multe ori, prea departe. Fără o tramă palpabilă - și nu inventată simultan cu arborele genealogic narativ
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
că le-a fost la îndemână să readucă în matca inițială, de dinainte de iarna lui ’90, tot ce se supusese unei transformări, unei schimbări (în spiritul de restaurație, oare?). Iar omul, care trebuia să ducă la un bun sfârșit această lucrătură de reînglobare și deci de distrugere a noului, nu putea fi decât un exersat. Și chiar dacă, de astă dată, variațiunea era mai modestă față de variațiunea distrugerii satelor, Dan Berindei a fost cel potrivit, care să știe căror jefuitori să dea
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
urechea tăiată, care-l fascinase pe vremuri, și de mîna imensă a lui Parmigianino, din oglinda sa blestemată - deci o înclinație spre obsesie și disperare". Iar puțin mai încolo, demontînd stereotipul etnografismului: ,,Ștergarele,căpătîiele, scoarțele, ceramica și ornamentația în lemn, lucrăturile populare, dîndu-i un caracter oarecum livresc inspirației sale, rămîn, de fapt, mult în urmă." Și, finalmente, așezarea definitivă a lui Țuculescu într-un spațiu fizic și simbolic ireductibil: ,,Oscilația între știință și artă mi se pare iarăși un semn al
Marin Sorescu și artele plastice by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7530_a_8855]
-
din mozaic, prețul acestora putându-se ridica la 30 de milioane de lei vechi. Desigur, icoanele mai vechi costă simțitor mai mult. Cele din secolul al XIX-lea au prețul între 50-500 de euro, în funcție de starea piesei respective și de lucrătură. Celor cu bani mai mulți li se recomandă să se orienteze spre icoanele executate în secolele XVII-XVIII, pe suport de lemn, a căror valoare se ridică la 1 500-2 000 de euro; dacă exemplarul este rusesc sau lipovean, valoarea lui
Agenda2006-23-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/285025_a_286354]
-
pune la contribuție în duhul poeticii d-sale de replieri, de circumspecții, de neîncredere generalizată, atît în privința viitorului, cît și a trecutului. Iluziile sunt sugrumate în contul unor înregistrări scurte, refrigerate. În pofida dispariției lor, nu patetismul iese la iveală, ci lucrătura scriiturii, ciocnirea impredictibilă a cuvintelor purtătoare de senzații, a fulgurantelor imagini. Sub pana poetului, trecutul și viitorul se contrag într-un prezent spontan metaforizat. Prin surparea temporalității se obține o imagine bidimensională. Astfel apare o disociere de cîntăreții nostalgiei rustice
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
afecte depresive, legate de un prezumat regret al trecutului. În cvasitotalitatea textelor, Ion Davideanu se dovedește ironic, dintr-o funciară reținere față de aparențe, dintr-o țărănească precauție, dar și pentru a corija "proza" realului dezamăgitor prin mișcarea unei fantezii cu lucrătură măruntă, încordată, de la un stih la altul, de la o vorbă la alta. Deși "moneda și sorții, // briza și înflorirea, / dorul și dragostea, toate / țin steaua care ne ține", în realitate "tragem sfori, păcălim, / doar să vrem, doar să știm,/ punem
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
marea derivă" - Eclipsa inelară), altul cel al însăși istoriei crude, care a distrus, în anii '50, o societate tradițională, a batjocorit valorile umanului în numele unui pretins ideal umanist. Mediul descris de autoare cu o fervoare aparent rece care-i îngăduie lucrătura în amănunt, o acuratețe nu doar psihologică, ci și "sociologică", este al unei zone plurietnice a Transilvaniei, a cărei notă specifică o dau sașii. Comunismul a lovit-o cu o particulară violență, date fiind trăsăturile central-europene pe care le ilustra
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
cumplită, la începutul anilor '70, între el și Eugen Barbu, care nu avea, pe atunci, decît cinci milioane de lei la CEC - lei vechi, ca să zic așa - încît simțea cea mai vie nevoie să pătrundă în cinematografie, cu scenarii, firește. Lucrăturile, pîrile, nervii, pînă să pătrundă la plăcinte E. B.). Foloase - și cîte ar mai fi dobîndit Titus Popovici pînă și după sfîrșitul mileniului, dacă n-ar fi experimentat o inedită metodă de vînătoare, din mers, precum comunismul, în isprăvile sale
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
simpatică. Îmi zîmbește. Zăresc prin gardul de lemn deformat o grădină îngrijită, plină de flori și de culori, iar în spate, o casă nobilă, cu coloane, răvășită de paragină. O urmăresc puțin. Are niște pantofi fini, de mătase, cu o lucrătură delicată. Ca și poșeta. Uzate teribil amîndouă. O fustă lungă, brodată de mînă, vaporoasă, o bluză lejeră, care saltă, ușor, pe ea, amîndouă de culoarea lavandei și un șal de borangic arucat neglijent. Poartă o pălărioară mică, strînsă pe cap
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
a uitat să spună adresa exactă, deși la sat știți bine că nu prea sunt străzi numerotate. Sunt chestiuni minore care nu pot împiedica participarea contituțională a unui partid la noile alegeri. S-a căutat nod în papură. E o lucrătură ordinară!", a spus Vadim Tudor.
Vadim, extrem de revoltat: E o lucrătură ordinară! () [Corola-journal/Journalistic/38255_a_39580]
-
cazuri de cununii legate, făcut de urît", "lucrează cu magie albă", "cu magie albă, neagră", "cu plante", "cu talisman", "lucrează cu os de pește, cu miere", "rezolva prin cruce și icoana, prin piatră de talisman, prin două valuri de argint lucrătura în vîrtelnița, două obiecte din Chină care au fost date la prezicătorie..., fiind trecute prin 99 de biserici din Chină" etc. etc.
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]