481,658 matches
-
mai recent al lui Buculei, și anume aceea a aripei, uneori numită aripă de înger, în fapt o construcție spațială de sugestie bidimensională, a cărei evoluție este preponderent ascensională și extensivă. Pentru spațiul de la Casa Scânteii el a propus o lucrare compusă din trei asemenea elemente, de cca. 20 m înălțime și de peste 50 t greutate, oarecum echivalentul unui bloc cu 5 etaje. O asemenea structură, a cărei forță rezidă nu în volumetrie, ci în ritmurile ascensionale și în succesiunea plin-gol
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
limba română. O seară impresionantă a fost aceea a zilei de 10 august, când s-au lansat primele trei volume din Dicționarul victimelor terorii comuniste de Cicerone Ionițoiu. Primele trei volume din cele paisprezece câte va avea în final întreaga lucrare (în România literară nr. 31 din acest an au apărut de altfel, în avanpremieră, fragmente din volumul III). Au mai fost prezentate publicului albumul România de Petre Baron, lucrarea cu caracter documentar Dumul pâinii în istoria Dobrogei de Aurelia și
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
trei volume din cele paisprezece câte va avea în final întreaga lucrare (în România literară nr. 31 din acest an au apărut de altfel, în avanpremieră, fragmente din volumul III). Au mai fost prezentate publicului albumul România de Petre Baron, lucrarea cu caracter documentar Dumul pâinii în istoria Dobrogei de Aurelia și Ștefan Lăpușan, volumul Mesajul dreptei de Varujan Vosganian, cartea de convorbiri Transformări, inerții, dezordini (Andrei Pleșu și Petre Roman în dialog cu Elena Ștefoi). La multe dintre lansări a
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
care și-au scuturat busuiocul pe unde au fost convocate, fără crîcnire, fără prejudecăți și, mai ales, fără pic de rușine. Doar Timișoara și Bucureștii au scăpat de această epidemie a pseudomonumentului, aici realizîndu-se și cîteva dintre cele mai reprezentative lucrări de for public din ultimii cincizeci de ani. Rezumînd, arta noastră monumentală de după 1990 este marcată profund de ficționalizarea istoriei din perioada comunistă, de narcisism romantic și mitologizant și, mai ales, de cultul eroilor, de tropismul exemplarității pe care țările
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
solidar cu dinamica acestuia, aspirația noastră este retroactivă și arogantă, ea încercînd mai degrabă să recupereze ceea ce nu s-a făcut la vreme și să se refugieze la adăpostul poncifelor, decît să construiască fără angoase și fără prejudecăți. Cele cîteva lucrări de for public care s-au ridicat pînă acum și care sînt, simultan, forme ale timpului și creații de mare anvergură, pot fi numărate pe degete: Discul lui Paul Neagu din Piața Televiziunii, Iuliu Maniu al lui Mircea Spătaru, Monumentul
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
ale timpului și creații de mare anvergură, pot fi numărate pe degete: Discul lui Paul Neagu din Piața Televiziunii, Iuliu Maniu al lui Mircea Spătaru, Monumentul infanteriei al lui Ion Bolborea, toate din București, și Memorialul de la Timișoara care include lucrări de Paul Neagu, Ingo Glass, Gheorghe Iliescu -Călinești, Marian Zidaru etc. și, mai ales, compoziția Sf. Gheorghe a Silviei Radu, o adevărată capodoperă. Un alt ansamblu remarcabil, unic pînă acum în spațiul artei noastre contemporane, este cel realizat de Alexandru
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
contemporane, este cel realizat de Alexandru Chira în localitatea Tăușeni din jud. Cluj. În acest climat general și în acest context particular poate fi așezată și inițiativa AFDP, filiala București, de a ridica în fața Casei presei, în locul lui Lenin, o lucrare a lui Mihai Buculei. Discuțiile publice, fără precedent pînă acum, pe care le-a stîrnit acest eveniment, cer, pentru a scoate subiectul din zona amatorismului și a populismului vulgar în care el a fost adus, cîteva clarificări elementare. Prima problemă
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Poate părea destul de ciudată, la o primă vedere, trasarea unei paralele între destinele și operele celor doi întemeietori din titlu - unul al psihologiei analitice, celălalt al antroposofiei. Nici nu este, de altfel, un demers obișnuit, neexistând, până la autorul lucrării de față, decât prea puține și sumare apropieri ale antroposofilor de psihanaliză ori de psihologia analitică - și viceversa. Interesant este că Rudolf Steiner și Carl Gustav Jung ar fi avut unele premise, în epoca lor, de a se cunoaște reciproc
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
obosiți, alții, după cîte o încercare mai mult sau mai puțin meritorie, s-au îndreptat către altceva. Pe tineri aceste studii nu-i atrag." Ilina Gregori atacă unul dintre cele mai slabe puncte din exegeza eminesciană: biografia. Constatăm că principala lucrare dedicată acestui segment rămîne "Viața lui Mihai Eminescu" de George Călinescu. Cu alte cuvinte, cercetarea biografiei "poetului național" nu a avansat în nici un fel timp de mai bine de jumătate de veac. Doar perioada de după 1983 a interesat exegeții, care
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
pe Mircea Deac - unul dintre cioclii și necrofagii lui Brâncuși - cu vreo sută cincizeci de milioane - și asta la nivelul anilor 1993-94, în care protoperemistul era secretar de stat la Ministerul Culturii -, pentru a tipări un fel de album cu lucrările marelui sculptor, special amenajat pentru ambasade și alte asemenea organisme propagandistice, nemții s-au gîndit că trebuie făcut pentru arta românească și altceva decît gesturi sterile și mincinoase. Și, eficienți cum îi știm, au și comis două albume după cele
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
istoric de artă interesat de cele mai variate aspecte ale fenomenului european, de la arta creștină și pînă la Academia de pictură din Moscova. Cele patruzeci și șase de reproduceri, dintre care tot atîtea color, se opresc asupra unor acuarele și lucrări în ulei din intervalul l964-l986 și sînt însoțite de întregul aparat critic necesar unei astfel de publicații: biografie a artistului, cu accente pe cea profesională, fișă a lucrărilor, cîteva informații despre autorul-editor și o antologie de texte critice semnate de
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
reproduceri, dintre care tot atîtea color, se opresc asupra unor acuarele și lucrări în ulei din intervalul l964-l986 și sînt însoțite de întregul aparat critic necesar unei astfel de publicații: biografie a artistului, cu accente pe cea profesională, fișă a lucrărilor, cîteva informații despre autorul-editor și o antologie de texte critice semnate de Olga Bușneag, Radu Bogdan, Dorana Coșoveanu, Ion Frunzetti, Dan Grigorescu, Andrei Pleșu, Ioana Vlasiu și Ernst Michael Winter, alături de un text-program-confesiune al lui Octav Grigorescu însuși. Excelenta ținută
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
atît în mărturisirea directă, cît și în lectura pe care o face imaginilor. Dacă în scurta sa prezentare, artistul român este socotit fără echivoc "un om excepțional", care poate fi alăturat "artiștilor care domină acest secol", în ceea ce privește selectarea și ordonarea lucrărilor este evidentă intenția de a demonstra aceste afirmații. Acuarelele și pictura lui Octav Grigorescu sînt valorificate insistent în două perspective: pe de o parte, ca dovezi ale unei stări de grație în care ochiul artistului suportă revelația formei ca pe
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
culturală a acestei categorii folclorice care permite deducerea unor semnificații astăzi ocultate. E interesant faptul că pretext de analiză devin basme foarte cunoscute în spatele cărora apar nebănuite motivații simbolice: Scufița roșie ascunde gesturi erotice, reflexe ale unor vechi rituri inițiatice. Lucrarea oferă la fiecare pas deschideri către noi subiecte de cercetare antropologică, acolo unde exista poate sentimentul că s-a spus totul. Lucia Terzea-Ofrim, Ce mi-e drag nu mi-e urît. O antropologie a emoției, cuvînt înainte de acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
întîi la Cartea Românească, în traducerea Irinei Mavrodin, cu ilustrația regretatului Horia Bernea, și numai la doi ani după aceea a putut apărea și în Franța, la Editura L'Harmattan. Este o editură destul de cunoscută, dar care publică aproape exclusiv lucrări științifice. Așa că nu sînt foarte pregătiți pentru distribuirea acelor cărți care "ies" oarecum din tiparul lor obișnuit. Dar important e că, pînă la urmă, cartea a apărut. Și cred că aspectul era foarte plăcut. Chiar am primit multe complimente, pentru că
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
de Stat pentru Cultură și Artă. Vocația criticii literare și calificarea filmologică occidentală din interbelic ale lui Ion I. Cantacuzino, prodigios adaptate noului palier, erau însă adevăratul vector al primelor două volume (din cele șase preconizate) - "cea mai închegată dintre lucrările noastre istoriografice" (cum am numit-o în Istoria critică a filmului românesc contemporan), în care "scientismul branșei atinge maximum de amplitudine și luxurianță, cu un aparat auxiliar exhaustiv", "fără a uita să vizeze, cu aceeași instrumentație detaliată, "raporturile dintre creația
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
complexul protocronist, cu funcția suplimentară nedeclarată, de întîmpinare a eventualului verdict al compilației: "În plan mondial, acea carte românească de cinema (frumos spus despre tomul din 1989 - s.n., n.n.) deschidea seria unor volume înrudite conceptual, consacrate centenarului cinematografului din 1995 (...), lucrări (care - n.n.) au apărut în Franța, Germania, SUA, Marea Britanie ulterior volumului nostru". Cert e că, după primul cuvînt atestat prin asamblajul invocat, s-a intrat în angrenajul fatal al ambiției de a deține și ultimul cuvînt - sinteză implicită a "seriei
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
inclus într-un punct incasabil și inexpugnabil. Umilește-te tu însuți și domină totul de acolo. Fii necruțător și inofensiv, lasă-i să joace hora. < 27 iunie 1970 ? > Secundele cele mai fascinante sunt acelea în care auzi zumzetul viitoarelor tale lucrări. Atunci o mare stăpânire de sine pune stăpânire pe tine. < 6 iulie 1970, Paris > Ars Nova și Beethoven Ars Nova - inovații grefate pe un teren lipsit de forța centripetă (gravitație). Beethoven - inovații grefate de un spirit fecondator pe un teren
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
pînzei de apă freatică din Capitală care a invadat subsolurile - după regularizarea greșită a albiei Dîmboviței - și accesibile cititorilor doar într-un procent mai mic de 8%. Ministerul Culturii însă nu numai că nu caută banii necesari spre a sfîrși lucrarea, dar pasează fără să ezite imobilul, perpetuînd astfel pe termen nedefinit tragedia cărții românești. Conform Legii Depozitului Legal, cel puțin un exemplar din fiecare tipăritură se păstrează la Biblioteca Națională. În ce condiții, am văzut. Culpa ministerului este deopotrivă materială
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
mâine, de la care așteaptă primejdii, românul unanim de astăzi refuză imaginea care i se propune, a unei guvernări ce-l are în vedere în primul rând; în consecință, toarnă peste ea vitriolul unui singur cuvânt: corupție! La oricare infecție, dincolo de lucrarea medicamentului contează reacția organismului. Când aceasta este leneșă, îndoielnică, șovăitoare, soarta pacientului este în mare pericol - medicii o știu. Dacă, în anul de grație 2002, prag al admiterii României în NATO, Puterea ar fi răspuns cu întreaga energie acuzației, aplicând
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
zicem că ia cam 1000 de dolari" (privirea.ro/ arhiva/ oct. 2001) - "Super-eroul, dînd ciubuc vameșilor, la Sculeni" (monitorul.ro/ bomba/ arhiva/ sept. 2001). Ciubuc desemnează azi și cîștigul obținut prin munca "la negru": "grăbindu-se să termine mai repede lucrarea, că aveau de făcut un ciubuc gras după program" (monitorul.ro/ bomba/ arhiva/ febr. 2001). Șperț este tratat pe larg în DEX, cu o definiție lungă și detaliată, fiind însoțit de derivatele șperțar, șperțui, șperțuială. Nu pare însă a fi
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
mîna și după marea schimbare. Și nu doar atît - unii au schimbat și tematica sau cel puțin aceasta a fost prima impresie. Așa s-a întîmplat cu Augustin Buzura care a aruncat pe piață romanul Recviem pentru nebuni și bestii, lucrare scrisă în bună parte înainte de '90 dar care avea o "ramă" actualizată. Personajul care se tot întoarce în timp a fost pur și simplu transportat dintr-o epocă în alta - povestea, conținutul au rămas aceleași. O altă poveste buzuriană tipică
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
Noica, atunci când filosoful întrebat ce crede despre critică, îi înmânează o scrisoare în care s-ar fi aflat răspunsul. Și un comentariu, pe care îl privesc deosebit de interesată, vizând ponderea cercetării științifice în efectuarea unei ediții critice, caracterul acesteia de lucrare pornită de la documentare și concentrată asupra ei. Eugen Simion apreciază Bibliografia I. L. Caragiale ca strategie a cercetării și condiție pentru eficiența specializării. În cazul ediției de față, mobilitatea mișcării și forfota reliefurilor țin, în mare, de rezultatul acțiunii în comun
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
în mare, de rezultatul acțiunii în comun a grupului de cercetători de la Institutul G. Călinescu, autori ai mai-sus-citatei Bibliografii, în două volume (1977-1998): Mioara Apolzan, Marin Bucur, Georgeta Ene, Dorina Grăsoiu, Rodica Florea, Stancu Ilin, Dan C. Mihăilescu. Prin această lucrare, ei demonstrează eficacitatea experienței anilor petrecuți în biblioteci, unde au căpătat dexteritatea intuirii labirintului care înseamnă lumea ziarelor și revistelor, adevărată rețea, nicicând exact delimitată, dar oricând deschizătoare de perspective. Experiență similară au dobândit autorii atâtor cărți despre I.L. Caragiale
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
cu volumul VII, în 1942. Cealaltă, datorată lui Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, în patru volume, importantă și ea, dar purtând stigmatul restrictiv al timpului căruia îi aparține (1959-1964). "Integrala" nu acoperă doar o noțiune de circumstanță. Este o lucrare extrem de elaborată, pentru care existența ține de stilul elaborării. Autorii ediției, stăpâni pe tehnica specială a construcției, pornesc de la început de la dezideratul explorării pe spațiul și planurile multiplu avansate, folosind orice detaliu care să dea sens și tensiune gândirii, condiție
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]