497 matches
-
nu și pentru a înțelege motivul. Doctrina teocratică (non e potestas nisi a Deo) devine suportul domniilor absolutiste (suveranii sunt aleși și învestiți de Dumnezeu) și se potrivea admirabil absolutismului monarhic pe care, în Franța, Ludovic al XIV-lea și Ludovic al XV-lea au materializat-o de o manieră forte: autoritatea cu care regii sunt învestiți este o delegare a providenței; Coroana nu ține decât de Dumnezeu, dreptul de a face legile le aparține fără a depinde de nimeni și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
față de rege. În același an s-a născut ideea unui control asupra regalității, idee ce va fi reluată în 1355191. Datorită opoziției crescânde a stărilor privilegiate, Filip al IV-lea cel Frumos a fost nevoit să înceteze ridicarea subsidiilor, iar Ludovic al X-lea (1314-1316) va fi obligat la numeroase concesii, concretizate în Carte provinciale. Dintre acestea a rămas celebră Carta Normanzilor (din anul 1315, reconfirmată ulterior în anii 1458, 1462, 1579), precum și cele din Champagne, Auvergne și Languedoc 192. Deși
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stărilor mijlocii, au împărțit baronii în două tabere: unii, fideli regelui, ceilalți lui Simon de Montfort. Consecința a fost izbucnirea "războiului baronilor". Întors din Franța, unde a stat între 14 noiembrie 1259 și 23 aprilie 1260, încheind și pacea cu Ludovic al IX-lea225, hotărât să restabilească puterea monarhică, Henric al III-lea a anulat cele două Prevederi. Dată fiind opoziția stărilor, va izbucni războiul intern. În confruntările de la Lewes (14 mai 1264) regele va fi luat prizonier, urmarea fiind restabilirea situației
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
votul electorilor, neavând nevoie de confirmarea pontificală 320. Noul candidat urma să fie ales numai de către principii electori, cu unanimitate sau majoritate de voturi. Dieta de la Frankfurt din 6 august 1338 va conferi caracter de lege Declarației de la Rense: Constitutio Ludovici Bavari de jure et excellentia Imperii 321. O nouă intervenție a papei a fost respinsă în luna septembrie a anului 1344 de Adunarea principilor electori la Köln, iar o Dietă cu participarea reprezentanților orașelor o declara "umilitoare". În lupta cu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Italia a devenit miza disputelor dintre Imperiu și Pontificat 414. Urmează, timp de șase secole, perioada "clasică" a fărâmițării politice. Regimul de stări se menține însă și după ce regatul va fi cucerit de Carol de Anjou (1266-1285), fratele regelui Franței (Ludovic al IX-lea). Nevoia de bani i-a impus lui Carol de Anjou să convoace Statele Generale la Neapole: au fost prezenți prelații, baronii și reprezentanții orașelor. Funcțiile adunării s-au limitat la consimțirea subsidiilor și impozitelor. Regele a instaurat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
loc în viața publică. Aspirațiile îi erau împiedicate însă de marea nobilime. Clerul va profita de situația de criză dintre cele două stări, susținând șleahta și provocând o situație cvasipermanentă de anarhie. Acordarea privilegiilor șleahtei de către regii Poloniei, începând cu Ludovic I de Anjou, a modificat treptat echilibrul din interiorul stărilor în favoarea nobilimii războinice. Contextul favorizant, de care șleahta a știut să profite, l-au creat atât eligibilitatea tronului, cât și participarea la războaie. În condițiile refuzului marii nobilimi de a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regimul stărilor a fost complet restabilit. Alianța puterii centrale cu nobilimea și orașele nu s-a mai realizat. În mijlocul dezacordurilor care se agravau continuu, stările privilegiate nu se vor mai reuni. Trebuie menționat că sub Vladislav al II-lea și Ludovic al II-lea, nobilimea se prezenta în totalitate, absența fiind penalizată. Decretul din 1495 interzicea regelui să convoace reprezentanții comitatelor în locul întregii nobilimi 529. Dezechilibrul dintre stări s-a adâncit și datorită divergențelor în susținerea viitorilor pretendenți la tronul Ungariei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de Rakitovecz, episcopum Zagrabiensem), Zagrabie, Typis Novoszelianis, 1815. Idem, Sylloge Decretorum Comitialium Inclyti Regni Hungariae, Tomus I, Pestini, Typis, et Sumptybus Joannis Thomae Trattner, 1818; Tomus II (Complectens Indicem in eadem Decreta), Pesthini, 1818. Kovachich, M.G., Specimen cognitionis decreti comitialis Ludovici I. Magni Regis Hungaricae, ex originali authentico Telekiano exemplari desemptum, Impress. in Officina Colegii Reformatorum, Claudiopoli, 1814. Lupaș, Ioan, Documente istorice transilvane, vol. I (1599-1600), Tipografia "Cartea Românească", Cluj, 1940. Magyar T(rténelmi Tár, Harmadik K(tet, Eggenberger Ferdinánd Akad
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dans la seconde moi-tié du XVe siècle, în Etudes historiques, I, Budapest, 1960, p. 444. 497 apud T. Drăganu, op. cit., p. 73. 498 Paul Lendvai, op. cit., p. 78. 499 Désaccord, p. 114. 500 M. G. Kovachich, Specimen cognitionis decreti comitialis Ludovici I. Magni Regis Hungaricae, ex originali authentico Telekiano exemplari desemptum, Claudiopoli, 1814, passim. 501 Tripartitum, P. I, T. II, §1 (p. 56), P. I, T. 9, §7 (p. 67). 502 J. N. Kovachich, op. cit., pp. 53-56. În acest sens, a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pp. 231-240; H. Heppner, Contribuții la istoria României și a românilor, Presa universitară clujeană, Cluj-Napoca, 2002, pp. 14-16. 731 Documente privitóre la istoria românilor, culese de E. de Hurmuzaki, II/3, doc. 401. 732 J.N. Kovachich, Specimen cognitionis decreti comitialis Ludovici I. Magni Regis Hungaricae, ex originali authentico Telekiano exemplari desemptum, Impress. in Officina Colegii Reformatorum, Claudiopoli, 1814, pp. 37-42. 733 Hurmuzaki, XV/ 1, doc. 130. 734 Al. Herlea, Instituția Dietei, p. 51; J. Vass, Erdély országgy(lései a vaidák alatt
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
filiera lui Marx și Schumpeter pentru a defini capitalismul ca o dinamică transformatoare și autotransformatoare, dinamică practic fără sfîrșit. 5. STATUL, SCHIMBUL, GLOBALIZAREA, HAOSUL, ORDINEA, RAȚIONALITATEA ȘI SISTEMELE ECONOMICE 5.1. STATUL ȘI SISTEMELE ECONOMICE De la celebrul "Statul sunt eu" (Ludovic al XIV-lea), la Revoluția franceză, lucrurile au evoluat mult. În Declarația drepturilor omului se precizează că statul sau societatea este obligat să asigure subzistența celor sărmani, fie oferindu-le locuri de muncă, fie indemnizîndu-i pe cei care nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
va merge pînă la a încheia o alianță cu turcimea, demonstrînd pentru prima oară că Rațiunea statului-națiune este mai puternică decît Religia lui Hristos. În timpul celui de-al doilea asediu al turcilor asupra Vienei, nu se profilează nici o cruciadă, iar Ludovic al XIV-lea nu se gîndește decît la revocarea edictului din Nantes (1685). Europa modernă se formează nu în războiul împotriva dușmanului din afară, ci în lupta cu ea însăși. Statul național este o realitate originală, mai vastă ca cetatea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
rivalitățile de interese, de antagonismele religioase. Nimic mai semnificativ în această privință decît dubla perspectivă, pozitivă și negativă, prin care manualul lui Albert Malet și cel al lui Ernest Lavisse văd ceea ce a înfăptuit monarhia. De la primii capețieni la tînărul Ludovic al XlV-lea s-au păstrat în memorie fapte ce trebuie admirate: Organizarea administrativă [descrie Albert Malet] era inimaginabil de confuză și Franța nu era unificată [...]. Organizarea provinciilor era foarte complicata. În vreme ce azi nu există decît o singură împărțire administrativă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
devenit ultimul obstacol în calea desăvîrșirii ei. În numele principiilor care i-au asigurat legitimitatea istorică, trebuia să dispară: "In trei ani, scrie Albert Malet, Republica a făcut mai mult pentru Patrie decît au făcut Francisc I, Henric al IV-lea, Ludovic al XlII-lea și Ludovic al XlV-lea." Fără a rupe legătura cu trecutul, revoluția a avut deci rolul de a asigura și de a consacra continuitatea. Odată cu trecerea timpul cu excepția unor incidente neplăcute, ea nu mai poate fi considerată
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
desăvîrșirii ei. În numele principiilor care i-au asigurat legitimitatea istorică, trebuia să dispară: "In trei ani, scrie Albert Malet, Republica a făcut mai mult pentru Patrie decît au făcut Francisc I, Henric al IV-lea, Ludovic al XlII-lea și Ludovic al XlV-lea." Fără a rupe legătura cu trecutul, revoluția a avut deci rolul de a asigura și de a consacra continuitatea. Odată cu trecerea timpul cu excepția unor incidente neplăcute, ea nu mai poate fi considerată o ruptură. Dimpotrivă, este simbolul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cum Xerox tăcu, Rauk făcu o enumerare extrem de plictisitoare a mobilierului din apartament. Era într-un fel de ca și cum ar fi vrut să mobileze tăcerea: Un fotoliu Cippendale, veioze cu picior, de sticlă, stil Gallé, o canapea Art-Déco, o berjeră Ludovic al XV-lea, moștenire de la mama lui, un scaun Knoll, un fotoliu-sac Pierro-Gatti, în formă "picătură de ulei" din piele și poliuretan; un taburet capitonat marocan; un paravan vietnamez; umbrele din hârtie imprimată cu înscrisul "Pattaya Beach"; o reproducere după
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Lucca și Pisa, pe drumul către orașul Luni. Considera, într-adevăr, că în persoana lui Frederic, chiar în acele timpuri, s-ar fi împlinit toate misterele, fiindcă pe atunci se afla într-un conflict deschis cu Biserica (p. 339). Sfântul Ludovic al Franței 48. Regele Ludovic al Franței era subțire și firav, slab și înalt, cu o față angelică și aspect grațios. Venea la biserica fraților (pentru capitul) fără pompă regală; în locul decorațiilor regești venea în haine de pelerin, cu desaga
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
către orașul Luni. Considera, într-adevăr, că în persoana lui Frederic, chiar în acele timpuri, s-ar fi împlinit toate misterele, fiindcă pe atunci se afla într-un conflict deschis cu Biserica (p. 339). Sfântul Ludovic al Franței 48. Regele Ludovic al Franței era subțire și firav, slab și înalt, cu o față angelică și aspect grațios. Venea la biserica fraților (pentru capitul) fără pompă regală; în locul decorațiilor regești venea în haine de pelerin, cu desaga în gât și toiagul în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
parcă s-au intensificat brusc, lumina geamurilor înalte a devenit parcă violetă, cotoarele albastre ale manualelor de pe bănci au prins dungi roșii... - Pe cine, a rostit micul nostru profesor punctîndu-și întrebarea prin apăsări cu pumnul în podul palmei, a chemat Ludovic al XlV-lea să redreseze finanțele și când, în ce moment al domniei sale? Mi-am dat seama că nu trebuie să mă laud cu știința mea și răspunsul să nu fie o demonstrație, dar nici sec să nu fie. Trebuia
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
e obligatorie, nu te mai Încontra cu statul fiindcă pierzi. Statul sunt eu, eu plătesc impozite, din banii mei merge motorul țării, banii mei și ai altora sunt un fel de benzină pentru motorul acesta... Da? Ia uite unde era ludovicul, să ne ierți, majestate, nu ne-am Înclinat până pământ atunci când ne așezarăm la masă. Gicu ridică un deget către cer: Sandule, am citit ieri ceva interesant, apropo de banii care se duc alandala, de ici, pe colo, și nimeni
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ar trebui să uite nicicând acest gest. Prietenul la nevoie se cunoaște! Da` sarcozi e ocupat cu a lui, că are gemeni, face plajă și nare treabă cu România. Trist destin, fraților.... Nu mai sunt romeli sau robespieri, chiar și ludovicii au dispărut. Avem bocii noștri, da` ce citate să dai din ăștia? 29.07.2011 Ba pe-a Messi! Sandule, nu te-am mai văzut așa de cătrănit de când s-a Împușcat asfaltul pe podu` lui Oprescu, pe onoarea mea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
politici care țin să ne asigure că nu mai există nici o salvare. Ce-ar putea să facă oaia cu libertatea? Multe gesturi de disidență se sleiesc prin sertarele vremii. Reprezentanții răspund de caratele națiunii. În orice dictator se ascunde un Ludovic al XV-lea dornic să lase urmașilor drept moștenire potopul. Pentru popoarele necoapte, libertatea deplină poate fi un risc. Ori o pedeapsă. Când guvernul este un pericol național, poporul se poate muta în altă țară. Toate dictaturile i-au asigurat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
the plague year'. Boston: Stratford [293]. Niebuhr, Reinhold 1932. Moral man and immoral society: a study in ethics and politics. New York: Charles Scribner's Sons [336]. Nietzsche, Friedrich Wilhelm 1911: The twilight of the idols... (Complete Works. Vol.16) (trad. Ludovici, Anthony M.). Edinburgh: Foulis [125, 231, 239, 394]. 1968a. The will to power (trad. Kaufmann, Walter Arnold, și Hollingdale, R.J.). New York: Vitange Books [125, 231, 238, 309]. 168b. Basic Writings of Nietzsche (trad. Kaufmann, Walter). New York: Random House [310]. 1979
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
tron pe linie femeiască. În Franța, sub Capețieni, legea nu a fost invocată pentru simplul motiv că toți dinaștii au fost masculi pînă în 1328 cînd, după moartea lui Filip IV cel Frumos și a celor patru fii ai săi (Ludovic X, Ioan I, Filip V și Carol IV; Isabela, cel de-al treilea copil al lui Filip IV, fiind exclusă prin aplicarea "legii salice"), s-a urcat pe tron Filip VI din Casa de Valois. În Anglia, Țările Scandinave și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
să i se plece cu toată țara. Iar Pătru, cu agiutoriul ungurescu au apucat țara” (Ureche, p. 78 urm.). Hotarele Ungariei sunt date de Toppeltin de Mediaș în ale sale „Origine et occasus Transsylvanorum” unde se artă că la 1383 Ludovic, craiul unguresc, era domn și „al noroadelor din Ardeal, al Moldovei și Țărei Românești, al Misiilor amânduror (cării îi ” dzicem, cei de Jos, acmu Dobrogi, iar Misia cea de Sus, câtă ieste de la Pravadia pe Dunăre în sus, pân aproape de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]