311 matches
-
beau ceaiuri care provoacă purgație, pentru "ușurarea intestinelor": din coajă de crușin, din volbură, anghinare, rădăcini de cicoare, frunze de frasin, flori de porumbar, rădăcină de lemn dulce, semințe de in sau de muștar. Cataplasme reci cu frunze zdrobite de lumânărică, cu fiertură din rădăcini de ulm roșu sau cu făină de porumb. Ceai de sulfină albă și coajă de ulm roșu. Consum de sucuri din fructe și legume, de supe de zarzavaturi. În cazuri grave, se punea În zona apendicului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
eliminarea involuntară a urinei și se tratează prin fierturi de semințe de anason, de barba ursului, de cozi de cireșe amare, din planta cojocul lupului, din rădăcină și frunze de pătrunjel, de sudoarea calului, din rădăcină de zmeur. Ceai de lumânărică, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Fiertură de napi, 2 linguri la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de orz, o lingură la cană. Fiertură de praz, 2 linguri la o cană cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu fiertură de orez, de flori de bujor și de salcâm, plămădite În rachiu de drojdie, de grâu fiert În vin alb, rădăcină de sulfină albă fiartă În vin alb, de bujori, foi de ceapă uscată, coada racului, drăgaică, lăsnicior, lumânărică, rădăcină de nufăr alb, odolean, sânzâiene albe, coajă de stejar, cu sudoarea calului. Oblojeli cu oțet și cărbuni stinși și pisați, cu hoștină de la stupi și tărâțe de grâu, cu sevă de mesteacăn. Fumigații cu coji de ouă, ceapă, oțet
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
culcare. Tinctura se prepară astfel: se culege vâsc proaspăt, se spală bine, se aruncă bobițele și se presează Într-un storcător de fructe. Sucul proaspăt, de multe ori Înlătură sterilitatea femeii. Ceaiuri din planta cinci degete, boașele popii, gogoșăriță, mătcuță, lumânărică, la care se adaugă rachiu de drojdie. Să se consume sămânță de gândaci de mătase, albuș de ou cu coji de nuci pisate, făcute făină, frunze și flori din planta semințele cocoșului. Băi cu frunze de nuc și vetrice sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
iarbă mare, iarba frântului, tătăneasă, muma pădurii, mutătoare, rădăcini de papură, cu potroacă, țintaură, țâța vacii, unghia oii, vetrice. Iarbă mare plămădită cu miere de albine, rachiu În care s-au plămădit bureți arși, buruiană de sub fag; cu camfor, drăcoaică, lumânărică, tătăneasă, rădăcini de iarbă mare, de mutătoare, papură roșie, piper negru măcinat, cu secărică sau spânz, țuică sau vin alb În care s-au fiert lemnie, ridicătoare, surioară cu frățior. În medicina populară, denumirea de vătămătură era dată și unor
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sare. După spălare, pielea capului era frecționată cu zeamă de ceapă sau cu usturoi. Băi cu fiertură de desfăcătoare, duminicuțe, dumbrăvnic, stroh de fân, cu faptnică, ferigă, feriguță, gătișoară, gutui (frunze și/sau fructe), iarbă mare, tătăneasă, iederă, lemnul Domnului, lumânărică, rădăcină de leuștean, de crengi de măr dulce, de menta broaștei, mentă neagră, crenguțe de mesteacăn, frunze și coajă de nuc, odolean, ovăz (paie și/sau semințe), frunze și rămurele de păr, pochivnic, crenguțe de plop, muguri de plop negru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu avrămeasă, brăduleț, bujor alb, buruiana cea mare, buruieni de dânsele, buruieni negre, busuioc, cicoare, cimbru de câmp, ciuboțica cucului, coada mânzului, coada șoricelului, coada vacii, rădăcină de frăsinel, de hamei, de iov, iarba gâștii, lămâiță, levănțică, lojniță și de lumânărică. Ceai din coji și semințe de mac, flori de măceș, măselar, mătase de porumb, mătrăgună, mentă, sevă de molid, nalbă, orbănțică, paie de ovăz, pana zburătorului, podbal, potroacă, secărică de câmp, floare de soc, șovârf, floare de tei, sulfină albă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
câte o cană de ceai dimineața, la prânz și seara. Cura durează 3 săptămâni, după care se face o pauză de o lună. Ceai de sunătoare (80 g), ace de rozmarin (20 g), frunze de salvie și roiniță, flori de lumânărică și anason (câte 10 g din fiecare), 3 lingurițe de amestec opărite cu un litru de apă clocotită. Se bea câte o cană de ceai dimineața, la prânz și seara, la culcare. Baie cu valeriană, 100 g de rădăcină la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu cuișoare, apoi să frece bine la dinți de multe ori, că-i va trece. Și frunza de Lemnul domnului este bună să o piseze cu sare și să se frece, că-i va trece. Pentru gălbinare (icter): este bună lumânărica de la munte, să-i radă coaja și s-o plămădească cu rachiu tare de drojdie și să bea, seara și dimineața. Pentru venin: să caute pe câmp flori de laptele cucului, să strângă lapte, cam un pahar și cu revent
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
toarnă pe cap zeamă de zburătoare fiartă. Degerătură: fierbi ramuri de măceș și cu zeamă oblojești degerăturile. Legi degerăturile cu frunze de varză murată. Gălbinare: se pune la buric legătură de lostoparniță pisată. Se unge trupul bolnavului cu floare de lumânărică pisată. Gâlci: te speli În gât cu rachiu amestecat cu untdelemn. Pui ca legătură la gât ceapă pisată cu untdelemn sau ceapă ceapă coaptă cu săpun. Același lucru se face cu nalbă fiartă În lapte dulce, rădăcină de curcubețică fiartă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din măr dulce și urzică moartă. Pentru gâlci (angine): se fac gargare cu fiertură de podbal și zahăr candel, sau se iau terci din hrean ras și zahăr, 3-4 lingurițe pe zi. Pentru boli de piept: se iau ceaiuri de lumânărică, morcov, flori de tei, pir, păpădie, boz, fumăriță, fragi, nalbă mare. Alt leac: hrean ras cu sare și oțet, Întins pe o pânză, prăjit la foc mic și umezit din nou cu oțet. Nu se pune direct pe piele, ci
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
aceasta În cantități mici, 3-4 frunze), băut dimineața, pe nemâncate, iar extern, comprese cu macerat din coajă de corn, amestecat cu miere. În același scop să se bea câte o ceașcă de vin În care s-au macerat nucșoare sau lumânărică și sabur, macerate În rachiu. Boli diferite de ficat: ceaiuri din scoarță și frunze de dracilă și troscot. Sucul de ridiche este bun pentru calculi hepatici și În colecistită cronică. Ceaiul din rădăcină de pir este bun, de asemenea, pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de pătlagină. Tuse: se consumă hrean ras prin răzătoare, cu zahăr. Același leac Îl foloseau și romanii, numai că În loc de zahăr foloseau miere de albine. În Moldova, tusea mai era tratată cu fiertură de nalbă În lapte, cu ceai de lumânărică, ceai de morcov, de podbal sau de muștar. Lactația la femei era sporită cu ceai de rozmarin. Pierderile de sânge și hemoptiziile erau tratate cu ceai de tătăneasă (iarba lui Tatin). În caz de răceală, pentru a transpira, se bea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
eram un tânăr licean. Vă mulțumesc, domnule profesor - doctor" - 07.05.2009 35. Valeriu Lupu - Reflecții peste timp - "Domnului prof. D.V. Marin cu toată prețuirea pentru modul cum realizează și trăiește actul de cultură." - mai, 2007 36. Ion N. Oprea - Lumânărică Dlui prof. dr. Dumitru V. Marin cu mari aprecieri pentru muncă și suflet, Ion N. Oprea." - Iași, 04.06.2009 37. Constantin Slavic - Vârcolacii "Stimatului ocrotitor al culturii pe aceste meleaguri, și totodată, bunului meu prieten, de-o viață, prof.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
au urmat o puzderie de "mici revoluții" locale, unele și cu participarea elevilor: "[imediat după decembrie 1989, în școală au fost] chestii de astea teatrale: [cum ar fi] arderea carnetului [de] U.T.C. în fața clasei; parcă văd și acuma: o lumânărică pusă într-o parte a clasei, pe care o tot schimbau fetele, pentru cei morți în Revoluție; glume și cred că chiar și vorbe mai urâte la adresa comandantei noastre de U.T.C., care fusese pusă în funcție fără să fie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
apă. Se bea două căni pe zi îndulcit cu miere de albine. Rp./ Radix Altheae (rădăcină de nalbă mare) 20 g Radix Liquiritiae (rădăcină de lemn dulce) 6 g Folium Farfarae (frunze de podbal) 8 g Folium Verbasci (flori de lumânărică) 8 g Fructus Anisi vulgaris (fructe de anason) 4 g Rădăcinile sau frunzele plantelor se amestecă cu fructele, din care se face o infuzie cu două lingurițe la o cană. Se bea 2-3 ceaiuri pe zi îndulcit cu miere (atenție
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
fierb 15-20 minute. Se iau 3-4 linguri pe zi. Plantaga lanceolata (pătlagină). Utilizăm de regulă doar frunzele pentru infuzie (o lingură de frunze la 200 ml apă clocotită). Se ia câte o lingură la interval de două ore. Verbascum phlomoides (lumânărică). Se beau două ceaiuri pe zi călduțe, dintr-o infuzie de flori, cu două lingurițe la 250 ml apă clocotită. Radix Saponariae (rădăcină de ciuin alb sau rădăcină de ipcărige). Decoct cu o linguriță la o cană, din care se
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
înghițituri mici. Este un bun expectorant. Iată și plante expectorante în amestec: Rp./ Cetraria islandica (lichen de piatră) 20 g Radix Liquiritiae (rădăcină de lemn dulce) 20 g Radix Inulae (rădăcină de iarbă mare) 20 g Flores Verbasci (flori de lumânărică) 20 g Rhyzoma Primulae (rizom de ciuboțica cucului) 20g Folium Farfarae (frunze de podbal) 20 g Din acest amestec se pune o linguriță la o cana de 250 ml apă, pentru infuzie și se îndulcește cu 50-75 g de miere
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
o lingură la o cană, la care se adaugă și un vârf de cuțit de bicarbonat). Se bea câte o cană pe zi în mai multe reprize sau una-două linguri la un interval de 2-3 ore. Flores Verbasci (flori de lumânărică). Infuzie cu o linguriță la cană, ce se bea în cursul unei zile. Cetraria islandicus (lichen de piatră). Are o acțiune puternic antibiotică (!). Se bea două căni pe zi dintr-un decoct (o linguriță la o cană) amestecat cu lapte
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
o infuzie cu o linguriță de flori la 200 ml apă în clocot. Tussilago farfara (potbal). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie din 15 g de frunze sau flori la 200 ml apă în clocot. Pulmonaria officinalis (lumânărica). Se bea 2 3 căni pe zi după mesele principale dintr-o infuzie cu o lingură de frunze la 200 ml apă clocotită. Se poate folosi și sub formă de gargară. Cetraria islandica (lichenul de piatră). Este un puternic antibiotic
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
sau la cele trei mese principale 12 cești. Să se prepare proaspăt, zilnic. 2 Ceai aromat, ceai gastric; anghinare, afin, busuioc, chimen, carpen, cimbrișor, coada calului, coada șoricelului, coada racului, alun, frag, flori de tei, ghințură, gutui, iarbă mare (omag), lumânărică (coada vacii), măceș, mentă, pedicuță (brădișor), pelin, rostopască, nuc, porumbar, rug de mure, salcâm, scai vânăt, ștevie, sunătoare, talpa gâștei, tătăneasă, țintaură, turiță mare, urzică vie, frunze de zmeur, păducel. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Pruteanu, Vicu Merlan, Adrian Butnaru, dr.Șt. Bucevschi,dr.C.Teodorescu dar și pe ma i vechiul Stroe Belloescu. Închei prin a crede că viitoarea ediție a Dicționarului Literar - Ioan Baban, Vaslui îmi va adăuga adevărate s atis facții intelectuale. Doi tutoveni Lumânărică și Titinaș Născut la Trifeștii Vechi, Costache Negruzzi, fiul paharnicului Dinu Negruț și al Sofiei Hermeziu, cunoscător al limbilor greacă și franceză, dar când povestește „Cum am învățat românește” cu un dascăl de la Seminarul de la Socola, orizonturile ne devin și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
judecător, deputat și epitrop la Sf. Spiridon, pe noi ne int eresează mai ales pentru ceea ce a scris despre el N.A.Bogdan în „Monografia istorică și socială”, ilustrată de N.N. Tonitza, unde ni se relatează ceva despre cei doi tutoveni - Lumânărică și Titinaș. - Vă aduceți aminte de un sărac pe care îl în tâln eați, sunt acum doi ani (1843) pe uliți, prin piață, pe la biserici, cerșind mila creștinilor și împărțind bogdaprostele în dreapta și în stânga, îi dezvăluie N.A.Bogdan întrebarea care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
1843) pe uliți, prin piață, pe la biserici, cerșind mila creștinilor și împărțind bogdaprostele în dreapta și în stânga, îi dezvăluie N.A.Bogdan întrebarea care și-o punea sie și nouă întâi pomenitul Negruzzi. Și simțind că ne interesează întrebarea, N.A.Bogdan relatează: Lumânărică nu mai este! Dar cine e ra e l, care i-a fost solia, de unde era, dacă îl întrebai, nu ți răspu ndea. Că nu știa. - Nu știu, răspundea el și adăuga: „Știu numa i că mama, când m-a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care i-a fost solia, de unde era, dacă îl întrebai, nu ți răspu ndea. Că nu știa. - Nu știu, răspundea el și adăuga: „Știu numa i că mama, când m-a luat, mi-a zis Niță, dragul meu, să cumperi lumânărele și să le împarți pe la biserici. A tâta știu și atâta fac, explica degajat și își vedea de treburile zil nice. Desculț, cu capul gol, încins cu o funie și cu traista în șold, Lumânărică, până în ziuă, la deschiderea și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]