2,384 matches
-
s-a părut excepțional în filmul lui Lungin, acesta nu rezolvă probleme de conștiință, nu închide personajele cu o sentință, redempționist, într-o moralitate definitivă, le ia, le scutură zdravăn și le lasă unui mister care îmbrățișează deopotrivă transfigurarea și lumeștile căderi. Filmul conține partitura paralelă a jocului dintre lumină și umbră, dintre deznădejde și iluminare, luminozitatea scăzută filtrată adesea prin pînza cețurilor de dincolo de vreme întrețin un fel de halou protector în jurul personajelor și a locului, cheiul se termină cu
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
în întregime supuse poruncii ideii contemplate, și nu cîntăririi rezultatului acțiunii". Orizontul spiritual, de o deschidere (iluzorie) fără precedent, era seducător. Mircea Eliade scria entuziasmat: "În nicio parte a lumii, astăzi oamenii nu-și propun un scop atît de puțin lumesc, atît de spiritual. Numai în așa-numitul Grup de la Oxford se mai speră astăzi într-o salvare a Europei prin creștinism. Dar nici acolo nu s-a pomenit un jurămînt atît de aspru, un jurămînt aproape călugăresc". Gazetarul Noica de la
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
dimensiune e felia subiectivă a memoriei mele afective, iar pătrunderea în acest tărîm poate fi alinătoare ca un balsam și voluptuoasă ca o inițiere. Te scufunzi în el ca în apele unei băi termale, scuturîndu-te de apăsarea corozivă a agitației lumești. Într-un cuvînt, te reculegi cu ajutorul unui autor care a avut instinctul de conservare ca, întorcînd spatele vieții, să se adune din bucăți retrăgîndu-se în fortăreața interioară. Universul lui Proust e unul supus unei reguli stranii: ritmului vieții scade îngrijorător
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
îl informează pe gînditorul de la Păltiniș că, pregătindu-și crucea tombală, a vrut să scrie pe ea: "N. St., monah maramureșean". Deși poate părea suspectă (a și stimulat comentarii diverse), conversiunea în cauză , conținînd cîteva trepte, e străină de jocul lumesc de factori ce i-ar putea știrbi autenticitatea. În orice caz, "părintele Nicolae" n-a procedat asemenea unor femei care, voind a deveni blonde, își vopsesc părul! Într-un context înțesat cu atîtea demagogii patriotarde, cu atîtea contorsiuni ale adaptării
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
cu un subiect contemporan asociat cuvintelor lui Ovidiu, “Celor a căror viață s-a spulberat pe țărmuri străine”, astfel evocând pierderea marelui său muzician și prieten Ionel Perlea. Călătorind prin marginații, observăm că prima apropiere explicită de lumea orientului este lumească și aparține anilor tinereții: Variațiunile pe o temă de Anton Pann. Drumul a condus mai departe la cercetarea problematicii paleografiei bizantine și a izvorât sub o înfățișare complexă, aproape trei decenii mai târziu, în proiectul ciclului, “Bizanț după Bizant”, ca
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
în care nu are aceeași importanță trecerea clipei, iar imaginile pulsează la adieri abia palpabile. Poate că, trecând de la un singur compozitor, în primul ceas de lied evocat, la un secol de melodii în cel de al doilea, de la lumescul așezării cuvintelor pe portativul cântecului la sonurile de cântec nostalgic în care cuvântul cheamă muzica, este nevoie pentru interpreți de căutarea unor anumite alte mijloace, în pătrunderea creației, a componisticii. Cei doi muzicieni nu au ostenit întâmplător, lucrând pentru a
Ceasurile liedului ?i melodiei by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84244_a_85569]
-
ei ființă de carne și sânge ș...ț Care are atâta nevoie de ocrotire." Această împărțire a sarcinilor nu-i pune nici o clipă d-nei Jela problema că nimeni și nimic nu-i dau dreptul de proprietate exclusivă asupra bietei ființe lumești a Monicăi Lovinescu și nici că e imoral și lezant să-i acuzi pe "ei" că nu i-au oferit Monicăi Lovinescu iubirea lor, mânați fiind de interesul meschin al "moștenirii". "Apar aici ca să stric rânduielile, s-o răsfăț pe
O carte indecentă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/8158_a_9483]
-
niște suliți." (Certitudinea eruptivă). Niște emanații, ca sufletele dispăruților, sînt acești translucizi oameni din vis. Apărarea de o lume instabilă, amenințînd la fiecare pas, e această delicată pierdere de corp, încercare visată de a gestiona situația cu spiritul, pe care lumeștile nu-l văd. Nu știu dar îi umplea mereu/ ca un fluid sentențios/ prestigiul golurilor arhicunoscute" (Promenada). Să fie lichid, să fie aer, acest fluid mediind între curgere, heracliteana curgere, niciodată la fel, și rarefiere? Două feluri de pierdere, de
Ce-am mai putea visa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7051_a_8376]
-
nu mai are mult de trăit, memorialistul încearcă să spună tot ce ar fi vrut să spună de cînd scria literatură, dar nu reușise. în orașul Constantinopol, Ralet dorește să învețe resemnarea turcilor în fața morții, detașarea tipic orientală față de cele lumești. O mică proză poetică din tinerețe, intitulată O primăvară ca toate, ni-l arătase pe autor animat de suflu panteist: "Firea se desfășura, închipuind întîia zidire.(...) Lumină voioasă și junețe se revărsa preste tot. Păsările flutura molatic, despufînd. Ierbile toate
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
eroi, titani sau femei martire. E nevoie așadar de naturi puternice ca o tragedie să poată avea loc. " În tragedie nu există remedii laice. E un lucru pe care nu-l putem sublinia îndeajuns. Tragedia nu ne vorbește despre dilemele lumești, care pot fi rezolvate prin inovații raționale, ci despre înclinația constantă spre cruzime și distrugere care există în mersul lumii." (p. 235) Tragedia este expresia unui spirit aristocratic. Dispariția polisului grecesc și dezvoltarea așezărilor urbane și rurale a dat naștere
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]
-
apă, spre a-l înmormânta în pământ, așa cum cere datina. Totul se desfășoară în prezența unui diacon ,,visător de cuvinte", a proscrisei Vica, care îl plânge pe copil, a lui Dache și Laliů - doi lăutari însărcinați să intoneze un cântec lumesc ,,cu pământ și cu iarbă". Admirabilă este secvența în care autorul insistă asupra pregătirilor acestora pentru împlinirea fără cusur, într-o împrejurare potrivnică, a ceremonialului: ,,Laliů șterse cu fularul roz zăpada de pe țambal ș...ț, își aplecă pieptul peste corzi
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
de oțioasă în afara ei. De aceea, de cum ies din cadrul eclezial și coboară în arena laică, fețele bisericești își pierd greutatea vorbei și capătă, dacă nu un aer stingher, atunci alura greoaie a unor ființe aflate în inadecvare lucie față de literele lumești. În plus, trecerea de la cuvîntul vorbit la cel scris le micșorează și mai mult putința expresivă. Parcă o nepotrivire funestă le strîmbă așezarea în lume, condamnîndu-i la statutul unor ființe ce nu pot excela decît în anumite condiții: în oralitate
Împlinirea unui suflet by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6988_a_8313]
-
casele ca să celebrăm sosirea Sa pe lume, nu pentru a ne epata cunoștințele și prietenii. Bucuria sosirii Sale este motivul pentru care trebuie să oferim daruri - și nu faptul că avem nevoie de haine noi sau de cine știe ce alte lucruri lumești. În urmă cu două milenii, Nașterea Mântuitorului a trecut neobservată la curtea împăratului Octavian Augustus. Undeva, într-o peșteră din Iudeea, a venit pe lume un copil. Totuși, Nașterea Mântuitorului a fost vestită de Dumnezeu în două feluri diferite: printr-
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
mult mai mare când moare în cuvinte,/ meșteri! ciocanul vostru bate așa-n pustiu/ parcă cioplește - vouă sau mie? - un sicriu.”//( Vreau toamnă, via...) De altfel, vinul - simbol polivalent, fără îndoială, cu un spectru larg, dinspre vitalism spre metafizic, dinspre lumesc spre religios - are o mare frecvență în poeme. „Sunt crama pentru toate vinaț urile noi”, afirmă poetul într-o asociere cu interogația: „Au spart în mine toate butoaiele cu vin?” (Romanță, II). Dacă despre o relație cu poezia bacoviană (poetul
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
mișcare a mâinii și cu o gură suplimentară de oxigen. Răul are corp, are «agenți» ubicui. El se hrănește, e drept, din atenția pe care i-o acordăm, dar are rezerve proprii de relansare: e eficace, contaminant, bine instalat în lumescul lumii”.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4314_a_5639]
-
l-au menținut mai bine de două decenii în fruntea unor instituții-cheie precum Televiziunea, Radioul sau ziarul „România liberă”. Înainte de toate, confesiunea lui Octavian Paler are valoarea unui testament. Căci cele mai frumoase pasaje privesc despărțirea treptată de orice deprindere lumească. Închis într-un apartament cu molii, scriitorul încearcă să reducă sonorul existențial la minim: refuză tot mai des ieșirile în public sau declină invitațiile de a comenta evenimente politice „stringente”; chiar scularea din pat dimineața devine „o decizie” tot mai
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
expropriază imperialismul clerical ortodox. Măcar de ar fi pe bună dreptate. De unde se vede că, pe lângă cerescul har - de care suntem convinși că-l au din plin redactorii susnumitei reviste -, se mai cere, chiar în propria lor specializare, și o lumească informație.“ Ultima propoziție nu se referă la recenzia lui Grigore Popa, ci la articolele polemice antiblagiene. Felul în care Blaga îi scrie lui Noica despre „molusca“ de Grigore Popa trădează aceleași porniri puțin onorabile din pamfletele contra lui Stăniloae și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nu neg asceza, nici rugăciunea, nici postul, să fim bine înțeleși! Însă fiecare este bun la timpul și la locul său, iar în acest mileniu nu prea mai văd practicată adevărata asceză, pentru că asta presupune renunțare la tot ce este lumesc și modern, presupune un trai lipsit de orice confort și în permanentă rugăciune; ori azi modernismul, cu laptop-uri și alte invenții de ultimă oră, a pătruns chiar și pe muntele Athos. Iar rugăciunea înseamnă concentrare puternică, în așa fel
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
își pun o mască a acestui sentiment, ca să-și facă interesele, pe ei nu-i interesează suferința altora, merg spre realizarea propriilor scopuri. Am fost și am rămas o persoană sentimentală, poate prea sentimentală, ca să pot trece peste toate chinurile lumești. Totuși, am trecut peste multe greutăți pregătite de soartă. A fost foarte greu, dar am trecut peste ele. Vârsta a fost cea care m-a ajutat cel mai mult, căci acele evenimente tragice au avut loc în anii în care
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
doar atunci, se începe schimbarea spre bine. Uităm de El! La început, nu era nimic pe pământ, de aceea, Dumnezeu a creat o lume foarte frumoasă, a creat totul cu atâta iubire, încât, dacă ar fi să adunăm toată iubirea lumească, ar fi doar cea mai mică parte din iubirea lui Dumnezeu. Nouă, oamenilor, ni s-a dat voie să facem alegere, să iubim, să fim iubiți și să ne bucurăm de viață, căci, în viața unui om, e foarte frumos
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
sfârâitoare ca un ceaun în care fierbeau, tăvăliți în mirodenii din cele patru zări, toți peștii de pe lume. Așa, cu chipul rusului care-și transformase în legendă visul lui de om colțuros și lipsit, i se păruse lui, de bucurii lumești, Alexandre se trezește rătăcind într-un colț al Grădinii Luxembourg pe care nu și amintea să-l mai fi văzut vreodată. Aproape în paragină, complet izolat, într-o ciudată desprindere de restul parcului. Îi amintește de grădina lor de-acasă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Chiar înainte însă de a părăsi birtul, darul divin îți pogoară în vintre, în creier, îți întunecă judecata, îți amăgește simțurile, te biciuește în măduvă: oh, zeu al tuturor zeilor, mie, unui muritor oarecare, demn de toată mila, supus poftelor lumești și foamei trupești, mi-ai zâmbit!!! Din străfundurile alambicate și nerecunoscătoare ale ființei tale, regreți parcă puțin că nu ți ai oprit 5 lei de metrou. SĂ NE IUBIM ORGANIZAT! Intră, bă, balcanicule, și tu în rândul lumii civilizate, îmi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nivel individual dar problematică la nivel social. Nu este posibilă o societate de indivizi "metafizici", compusă numai din cugetători. E nevoie ca o mare parte din membrii societății să muncească, animați fiind de cu totul alte motivații, atrași de lucruri lumești. Există elemente care au rolul de a asigura coeziunea socială și unul din acestea îl constituie generalul comun. Indiferent de infinitatea variațiunilor individuale trebuie să existe și un număr de elemente identice (cel puțin aparent) pentru toți indivizii unei societăți
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cîțiva huligani ai istoriei au fost cazați, din cînd în cînd, pentru a-și desăvîrși studiile, de cele mai multe ori nici măcar începute, au fost transformate în locuri de pelerinaj și de pietate obligatorie. Măcinat de boli, mai mult sau mai puțin lumești, cu creierul dizolvat sub acțiunea tenace a sifilisului, Lenin a fost eternizat sub formă de carcasă și expus public spre deliciul necrofililor și pentru încurajarea partinică a tinerilor căsătoriți. Cultul moaștelor și al sfintelor relicve din lumea creștină a primit
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
putea fi sigur dacă trebuie să privească în el un aventurier (sau un amator de aventuri, galante în primul rînd), ori un slujitor devotat al altarului. Eu, unul l-am suspectat mereu de falsificarea vocațiilor. Felul cum alerga după treburile lumești, scăpărările pătrunzătoare ale ochilor, cordialitatea pe care o arăta tuturor celor ce-i apăreau în cale, și, mai presus de toate, barba lui imensă, albă, de patriarh biblic, toate acestea ascundeau un temperament (și chiar un caracter) ce nu se
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]