1,346 matches
-
adună în repertoriul interpretei Stela Enache nu mai puțin de șaptezeci și șase de piese compuse de Florin Bogardo. Se pot aminti între ele: „Ani de liceu”, „Apari iubire”, „Balada pescărușilor albaștri”, „Ca un tren ne pare viața”, „Cândva, o luntre albă”, „Ce simți când ești îndrăgostit”, „Cum pot să te conving și ce să fac”, „Dansul e ca o vrajă”, „Dăruiește-mi acest ceas de iubire”, „Diminețile mele”, „Dorul, flacără nebună”, „E o poveste de amor”, „Extemporal la dirigenție”, „Hai
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
pe cărți poștale din alte lumi, pui amprente pe orele mele cioburi de vise, himere - Văpăi Să dănțuim acum la mijloc adormiți în gospodăria Domnului Ion găini, curci, vie și pomi Să dănțuim acum în grădina Doamnei Elisa suntem văpăi luntre magică pe Râul Negel Te caut printre văpăi te văd și nu te văd în iatacul cu balcon pe balconul Doamnei Iulica Primăvara I Absolutul, un alt vis - Balanță între ziuă și noapte vis fragil de soare și ploaie zămislit
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
declarații bătăioase să-i convingă pe românii cu judecată că e mai bine „ să se mute în barca lui Putin decât într-o uniune de state libere și prospere”, după cum scria un jurnalist, bine inspirat. Iar cu fundul în două luntre, iarăși nu se poate! Diversiunile au curs și ele, după o primă declarație a ministrului de interne german. În concluzie: elevii prinși cu lecțiile nefăcute, nu vor mai intra în clasă. Punct! In¬ca¬pacitatea politicienilor români de a accepta
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
fi terminat cumva în eternul banal dacă la un moment dat uzina de fosfați nu ar fi făcut un schimb de experiență cu o alta similară aflată în Germania, chiar în orașul unde locuia familia cu pricina. Veronel se făcu luntre și punte, dădu niște ciubucuri consistente, Timona se mobiliză trup și suflet, dădu și ea, arătă chiar locul unde se bronzase mai puțin pe litoral șiii, minune mare, din delegație, ca șef chiar, făcea parte și liderul sindical Călcâi, una
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar. Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane au fost luate de apele învolburate, s-a construit o punte fixă. Nu le-a fost ușor chelințenilor să facă naveta în Baia Mare, nevoiți fiind să ia trenul din gara
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar.Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane au fost luate de apele învolburate, s-a construit o punte fixă. Nu le-a fost ușor chelințenilor să facă naveta în Baia Mare, nevoiți fiind să ia trenul din gara
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
etc. „Am acceptat fără discuții și nu am regretat deloc. Traseul tramvaiului este un spațiu, în care se împletesc în mod straniu, istoriile ultimelor două secole, încremenite haotic într-un colaj misterios. Plimbarea cu tramvaiul 16 este o călătorie cu luntrea pe Archeon, șoferul fiind o tristă călăuză. Drumul îți oferă cele mai inedite experiențe” (Cornelia Păun - „Șocul”) „Nu numai că nu i-a păsat de amenințarea mea, dar a și plecat la ea fără a mai dori măcar să audă de
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
Toate Articolele Autorului De când te-am văzut mi-ai și plăcut, Cum te-am observat și recunoscut, Ce altă viață în lume ai mai avut... Aflam că ai forma sufletului cruce, Știam că lumea spiritului ți-e dulce, Constatam cum luntrea ta mă duce... De unde n-aș ști să mă întorc de vreau, Dar în lumea mea nu mai pot să stau, Oricât ai ierta.. nu-i calea ce o căutau.. Dar știu, oricât aș fi după tine rătăcit, Și oricât
ORICÂT... ORICÂND. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350074_a_351403]
-
mi-ai plăcut, Cum te-am observat și recunoscut, Ce mult bine în lume tu ai făcut Ce altă viață în lume ai mai avut... Aflăm că ai forma sufletului cruce, Știam că lumea spiritului ți-e dulce, Constatăm cum luntrea ta mă duce... Ca-ntr-o barcă de vise fără năluce. De unde n-aș ști să mă întorc de vreau, Dar în lumea mea nu mai pot să stau, În chinul de vorbe ce eul îmi cotrobăiau Oricât îi iertăm
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]
-
A doua, ținută câțiva ani mai târziu, în 1935, a urmărit dezbaterea a o serie de probleme ale locuitorilor comunei și a obține cât mai multe revendicări de natură materială. În anul 1926, chelințanii au obținut autorizație pentru construcția bărcii (luntre) de lemn, cu ajutorul căreia puteau trece râul, o dată maximum 13 persoane. După mai multe intervenții, în 1935, a fost obținută o nouă autorizație pentru construirea unui pod plutitor (bac), astăzi dezafectat, pentru trecerea carelor încărcate cu cereale și alte încărcături
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
când mori! Te-așteaptă în prag de lumină Prietenii tăi, cei plecați... Cei duși te îndrumă de mână, Sub bolți de etern ferecați. Te-așteaptă părinții sau frații, Bunicii... Ai tăi ție dragi, Și sângele-n ger se preface, O luntre plutește spre magi. A morții uitare e viața... Când ea își aduce aminte, Te-mbracă în mantie rece, Te duce prin timp, înainte. Ai fost călător într-o lume Ce-a fost doar o simplă iluzie, Trăirea-ți a fost
CLIPA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365911_a_367240]
-
Știți ce înseamnă onoarea? Respectul de sine și respectul de alții. Cât de onorabili suntem sau am rămas pe parcursul vieții? Își poate da seama fiecare după o analiză obiectivă. Sunt unii care fac din imagine o țintă. Și se fac luntre, punte să salveze aparențele întotdeauna. De aceea se tem de ziariști deoarece prin natura muncii lor, caută să descopere ce se ascunde după aparențe. Acum se „poartă” genul de duplicitate în care se rânjește comercial, se dă din cap, se
DESPRE IMAGINE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365931_a_367260]
-
etc. „Am acceptat fără discuții și nu am regretat deloc. Traseul tramvaiului este un spațiu, în care se împletesc în mod straniu, istoriile ultimelor două secole, încremenite haotic într-un colaj misterios. Plimbarea cu tramvaiul 16 este o călătorie cu luntrea pe Archeon, șoferul fiind o tristă călăuză. Drumul îți oferă cele mai inedite experiențe” (Cornelia Păun - „Șocul”) „Nu numai că nu i-a păsat de amenințarea mea, dar a și plecat la ea fără a mai dori măcar să audă de
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
Monahi și Monahii, Mânăstiri a ridicat ! La cererea unor Episcopi (din Galia), a scris și cărți "Busole"-n viața Monahală (descrieri ca niște "hărți !") : "Așezăminte Monahale", sau (din pustie), "Convorbiri..." Pentru curățiri de patimi, dar și ÎnDumnezeiri ! S-a făcut "luntre și punte" între Răsărit și-Apus Coagulând Creștinătatea, spre Slava DOMNULUI IISUS ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt.membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Cuv.Ioan Cassian și Gherman din Dobrogea / Paulian Buicescu
CUV.IOAN CASSIAN ȘI GHERMAN DIN DOBROGEA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366019_a_367348]
-
invers. SATURARE Îmi țâșnește inima, Oja-mi sare și dispare. Se sfarămă mijlocirea Și tresar din ceas în gând În inimă-mi rămâne-un strop de saturare Și lumina-mi sfâșie laminarea. Mă scapă de nădejde Și devine cuviincioasă În luntrea-mi curățată În ruinele neliniștii În neasigurarea urmei Îmi aud glasul în mutilarea pruncilor În sânul mamei lor În tristă poveste lină În mestecarea apei În arderea ființei sperat și separat În amintirea gloriei. Sperând necioplit, La creatorul meu Ce
UNIVERS INVERS (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364874_a_366203]
-
Articolele Autorului Mă-ntorc subit ca dintr-un lung coșmar Cu flori de crustacee prinse-n păr Halucinant un iz de calapăr Adoarme risipit pe-un țărm avar Te-aș striga dar nu-ndrăznesc femeie Viclene vânturi toate împotrivă Poartă luntrea vieții în derivă Precum aedul orb o epopee; O falie adâncă ne desparte Rostogoliți în două emisfere La ultima din vămi ni se va cere Cioburile din clepsidră sparte. Ca un brigand cu trunchi de abanos Înfășurat în falduri de
MĂ-NTORC SUBIT de ION UNTARU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350783_a_352112]
-
la Antioh Cantemir (1744-1844), diplomat de seamă, asemeni pe N. Bălcescu - vezi Istoria Românilor supt Mihai-Vodă Viteazul, lansându-se apoi Vasile Alecsandri cu Doine și lăcrămioare, Hora Unirii, Comedia Cinel-Cinel, urmate de Opere complete, pasteluri, etc., și am trecut în luntrea spațioasă a lirismului Eminescian, selenizând cu mintea de pe Pământ, un ceva pe altă Planetă, în altă viață - iluzorie - în aceeași clipă sau timp în descrierea lui Chamisso, Hoffmann, Schelley, Novalis, Kant, Schopenhauer, Calderon de la Barca sau prezicătorul Edgar Cayce, din
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
subsiori, Brodează-i la poale un zâmbet din soare Cinstește-l ca ziua de sărbătoare. Ieri e trecut și prinde-l în ramă Cronos acasă copilul își cheamă. Frunzele toate își țin legământul În valsul lor sărută pământul. Mâine pe luntre, purtat de un val, Aduce și cerul și peștii la mal. Pe vâsle de vise cuprinde și largul, Pe steag de speranță să urce catargul... În palme să prinzi cu drag răsăritul, Prin macii aprinși coboară asfințitul Salcii la mal
IUBEŞTE ŞI IARTĂ! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352184_a_353513]
-
249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Patria, pământul o murmură desculță Convinge-te de zămislire, îmi spui înhămată la inelul celor patru zări ne trece înaintea umbrei Patria-e nesomn de poet primenită-n ambra cuvântului nerostit adăpostită în luntre de lumini a vremii când vin ploile, nesățioasele ploi... Patria-i înseninarea unui popas în care tăifăsuim coacerea ce nu cruță vremii, căpăstrul legat de hornul colibei din mijlocul lunii unde se strâng din când în când cerbii rostogolindu-se
PATRIA II de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356007_a_357336]
-
aprinde-i un ram, mai șoptește-i o vrajă să mai ardă și astăzi un gram dintr-a dorului strajă. într-o zi voi răsări din culori, să m-aștepți în golful de sare și valuri aldine, cu pescărușii iubirii luntre să-mi faci, luntre de zori, mereu cu plecare spre tine. să-mi trimiți un sărut de hârtie pe-un cântar de mătase, să deschidă un port și-o cetate de doi, să ne-ascundem de viscol, să ne pierdem
POEMUL CU SLOVELE-NTOARSE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354868_a_356197]
-
mai șoptește-i o vrajă să mai ardă și astăzi un gram dintr-a dorului strajă. într-o zi voi răsări din culori, să m-aștepți în golful de sare și valuri aldine, cu pescărușii iubirii luntre să-mi faci, luntre de zori, mereu cu plecare spre tine. să-mi trimiți un sărut de hârtie pe-un cântar de mătase, să deschidă un port și-o cetate de doi, să ne-ascundem de viscol, să ne pierdem în noi, și să
POEMUL CU SLOVELE-NTOARSE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354868_a_356197]
-
în a sa Istorie a literaturii ... că ”Minusculizarea nu înlătură seraficul și paradisiacul“. Scenografia poeziei păstrează elemente decorative ca în povestea Albei ca zăpada și în buna tradiție a poeziei romantice: “Și-n pridvor un ochi de apă/ Cu o luntre cât chibritul “ ... Dispariția tatălui în timpul joculi este încadrată în spiritul popular. Părintele își amăgește copiii cu o revenire, cu o resurecție într-un univers sătesc-precum a crescut fiica poetului:”toți vor învia, toți se vor întoarce/ Într-o zi acasă
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
se derula în fața ochilor ... Fără să-l cate cu privirea, î-l simțea alături, pășind agale pe iarba fragedă. Lăsând urme abia perceptibile pe roua dimineților. -Să coborâm dragul meu prieten, să-ți vezi lăcașul în care ți-ai abandonat luntrea pământeană ... îi zise cătându-I mâna. Nu-i răspunse ... se simțea atât de bine ... De astă dată nici cea mai mică durere nu-I însoțea pașii, doar vântul hoinar, jucându-se cu ramurile încărcate de verdeață“.Era la mormântul lui Rico
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
si chiar dacă unii-și mai caută umbră iar alții mai visează virtual - da, în lumea asta părăsita de zei eu încă mai cred în întoarcerea lui Enlil, în Omul-Șarpe, rămas de veghe la temelia Sodomei în lumina revărsata, într-o luntre, pe Nil. Referință Bibliografica: ELOGIU LUMINII / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ELOGIU LUMINII de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356136_a_357465]
-
mi-l înfășuram pe grumaji, pește gât, așa cum mai tarziu aveam să mă-nfășor cu propriile gânduri. Mă lepăd de voi, cum m-aș lepăda de întunericul fără de seamăn al uratului, vreau să înot spre lumină pe apă Styxului, în luntrea lui Charon, pe apă sâmbetei mele pe care am alunecat la venire într-un hohot de biruința drapat pe hohotul de moarte al mamei, aproape ucigându-mi matriarha sub tălpile roz-bombon, străvezii, catifelate, vulnerabile! Noroc cu Singurătatea care mi-a
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]