395 matches
-
ne împroașcă, ne murdăresc și ne torturează veșnic cu aceleași acuze: fasciști, teroriști, rasiști, sectari, ba și comuniști, numai de legionarii Romei contopiți cu nemuritorii daci nu vor să rostescă un cuvânt. Plângi tu, Romă, durerea fiilor tăi, răcnește tu, lupoaică, ginta latină amenințată iarăși cu destrămarea. Legionarii români nu au dreptul nici la istorie și nici la mormânt și nici măcar la gropi care zac risipite în țărâna de sânge a pământului românesc, stele ce pururi nu se vor stinge în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
zi și noapte, pentru a surprinde orice semn de graviditate. Explicația sa monotonă mă ațâță întrucâtva, și devin netemătoare. — Veniți în hoardă, continuă el. Nu vă pasă ce simt. Veniți să-mi umpleți dormitorul și să mă jefuiți de esență. Lupoaice egoiste, lacome, dornice de sânge! — Mie mi-ar plăcea cu adevărat. Cuvintele îmi ies din piept ca împinse de o forță străină. El e uluit: — Ți-ar... plăcea? — Nu-mi este frică să-mi ridic fundul. Vocea îmi cere să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Care-i momentul istoric în care s-a născut pedagogia? De cînd începe arhitectura? Dar matematica, rațiunea, sentimentele? Nimic din ce fac oameni nu pare fără precedent. Ce calcul obscur sau ce sentiment copleșitor determină pe lotrul fioros care e lupoaica să adopte, în loc să le sfîșie, odrasle omenești? De ce nu se îngrijește de asta căprioara? De ce face lupul ce nu poate săvîrși ursul, vulpea, vita? Recunoaște lupoaica superioritatea omului? Îl apreciază ca animal care face haitic ca să-și ucidă semenii? Sau
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
precedent. Ce calcul obscur sau ce sentiment copleșitor determină pe lotrul fioros care e lupoaica să adopte, în loc să le sfîșie, odrasle omenești? De ce nu se îngrijește de asta căprioara? De ce face lupul ce nu poate săvîrși ursul, vulpea, vita? Recunoaște lupoaica superioritatea omului? Îl apreciază ca animal care face haitic ca să-și ucidă semenii? Sau poate e vorba, la lup, de un cult al eroilor? În acest caz Popescu avea dreptate cînd ne cerea să abordăm tema omului nou pe care
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la genunchi, haina avea mânecile până la coate și nasturii aproape plesneau... Nu știam cu ce să mă îmbrac și am găsit o rochiță ușoară pe care o purtasem la un hram al satului... Dimineața, când pedagoga a strigat ca o lupoaică : -Hai, la înviorare, fetelor!...eu nu știam cum să cobor în curtea internatului în rochiță. Chiar m-a întrebat aspru : -Tu de ce nu te-ai dezbrăcat de rochiță aseară? Dar eu am tăcut vinovată. Cu toată asprimea ei, femeia asta
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
englezesc, cu fălcile atârnându-i mai jos de osul claviculei. Zuzarii au fost înregistrați la primărie ca bardoți și ajunseră animale sacre. Ba chiar Zuzei i se ridică o statuie din bronz în piața Cosmonauților, în locul celei reprezentând-o pe lupoaică alăptându-i pe Romulus și Remus. Copilașii din bronz chirciți sub țâțele lupoaicei erau mereu furați de etnia țigănească și expuși în Obor ca cei doi zei principali ai panteonului rrom. Rromulus și Rremus fundaseră Rroma, inventaseră limba rromalo, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
înregistrați la primărie ca bardoți și ajunseră animale sacre. Ba chiar Zuzei i se ridică o statuie din bronz în piața Cosmonauților, în locul celei reprezentând-o pe lupoaică alăptându-i pe Romulus și Remus. Copilașii din bronz chirciți sub țâțele lupoaicei erau mereu furați de etnia țigănească și expuși în Obor ca cei doi zei principali ai panteonului rrom. Rromulus și Rremus fundaseră Rroma, inventaseră limba rromalo, al cărei dialect sărăcăcios era italiana din zilele noastre. După ce Zuza fu turnată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de jeg, pe ei. Pe tot gardul lor se vedeau urme de palme muiate în var, iar în curte zăceau mormane de fier vechi: lanțuri, mașini de gătit, burlane, coturi de sobă. O jigodie de cățea cu țâțe ca ale lupoaicei din Dorobanți clefăia ceva de prin niște ziare mototolite. Vreo trei țigănci și un țigănuș de vreo cincisprezece ani, în uniformă școlărească, stăteau jos pe prispă și scuipau coji de semințe. Băiatul avea o freză tăioasă ca muchea toporului, dată
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu vagoane galbene, care vara se schimba și avea perdele, și caii avea pe cap și pe ochi apărătoare de pânză. Ce gloabe, ce mârțoage de cai mai era și ăia de la tramvaie !... Trecea pe la Piața Sfântu Gheorghe, unde era lupoaica, pe Colței, pe Dorobanți, intra pe Clopotarii Vechi și mergea tot așa pân-la depoul de pe Bonaparte. 20 de bani toată cursa. Și dracu de Niculaie aștepta pe trotuar, cu alți derbedei de-ai lui, și când tramvaiu dădea colțu, ei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fi acela? Cam pe la patru ceasuri după miezul nopții sau, cum se spune la noi, după al doilea cântat al cocoșilor. De ce atunci și nu mai devreme sau mai târziu? Pentru că atunci îi somnul mai dulce și atunci o mâncat lupoaica iapa, cum se spune. Abia m-am abținut să nu râd și să-i spun: <Bravo, Toaibă!Ă 27 Acum, spune-mi dacă ți-ai făcut un plan, pe unde poate fi atacat obiectivul? Asta-i treabă cu dichis. Doar
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
celor ce nici nu puneau prea mare preț pe diferențele dintre realitate și închipuire. Așa dar, legenda pretinde că orașul Reims a fost întemeiat de Remus, fratele lui Romulus, cei doi copii legendari întemeietori ai Romei și alăptați de celebra lupoaică, cunoscută nu numai în lumea latină. Statui cu cei doi prunci sugând la lupoaică se găsesc și în țara noastră, în mai multe orașe. Ea induce și în cazul nostru originea latină. împreună cu faptele istorice, într-o măsură tragice, în
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
Așa dar, legenda pretinde că orașul Reims a fost întemeiat de Remus, fratele lui Romulus, cei doi copii legendari întemeietori ai Romei și alăptați de celebra lupoaică, cunoscută nu numai în lumea latină. Statui cu cei doi prunci sugând la lupoaică se găsesc și în țara noastră, în mai multe orașe. Ea induce și în cazul nostru originea latină. împreună cu faptele istorice, într-o măsură tragice, în alta fericite, această legendă ne aureolează și nouă trecutul, cu care ne mândrim, fără
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
el nu era susținut de arcade, conform tradițiilor. în locul pilonilor, erau ridicate patru colonade, perfect identice, care suportau în mod egal greutatea bolții. Dar, și mai importantă s-a dovedit a fi descoperirea de pe friza orientală. Acolo era reprezentată o lupoaică ce alăpta doi copii. Se înțelege de la sine că trimiterea la legenda întemeierii așezării era fără echivoc. A trebuit să treacă mult timp - trei secole - până ce principala metropolă a provinciei romane, care cuprindea teritorii mari între Rhin și Sena, să
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
în continuă scădere. 6. ÎNSEMNE ELECTORALE Alegem numai pentru dumneavoastră semnul căruia merită să-I acordați atenția. PĂTRATUL. În pătratul respectiv care e un dreptunghi rotund veți observa doi bărbați care, stând pe vine se alăptează dar nu de la o lupoaică, cum intelectual puteați greși. De la lupoaică se alăptează doar membrii Partidului Noua Haită. Bărbații, adevărații bărbați care sunt doar ai noștri și care stau în poziția amintită, sug dintr-o sticlă de samahoancă, ceea ce ne va aduce, dincolo de damph, un
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Alegem numai pentru dumneavoastră semnul căruia merită să-I acordați atenția. PĂTRATUL. În pătratul respectiv care e un dreptunghi rotund veți observa doi bărbați care, stând pe vine se alăptează dar nu de la o lupoaică, cum intelectual puteați greși. De la lupoaică se alăptează doar membrii Partidului Noua Haită. Bărbații, adevărații bărbați care sunt doar ai noștri și care stau în poziția amintită, sug dintr-o sticlă de samahoancă, ceea ce ne va aduce, dincolo de damph, un plus de voturi din partea cultivatorilor de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
șapte lei în plus. Lăsat să socotesc și eu am desnodat chichița și iată-mă plutind așa îmbrăcat, noapte de noapte deasupra mesei contabilicești între blana lemnului și postavul paltonului. Scăpasem de navetă. Fusesem adoptat de masa de contabilitate așa cum Lupoaica îi înfiase pe Remus și Romulus. Copil al întâmplării, în una din seri, împreună cu un alt foarte tânăr domn slujbaș intru la cârciuma lui Irimia. Mă vede un bătrân frumos, cu mustața ușor răsucită și începe să mă certe că
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Lică înfipse degetele în unsoare și le plimbă pe brațul păros și bobotit. Femeia sta pasivă . . . apoi deodată îl mușcă pe gură . . . . . . Lică, cu mâinile subțiri și tari o apucă până ce brațele slabe și falangele îi pârâiră pe oase . . . Mușca, lupoaica! Apoi simți muchea mesei de lemn că-i taie șalele ... o împinse de perete . . . Ada auzi hârșâitul bluzei de zidul văros, și tencuiala, glodind-o, intra prin haine și carne cu fiecare bobită de grunz . . . ,,Țigancă" . . . gândi Lică . . . "Țigancă", mestecă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ochii, băiatul îl străbătuse de nenumărate ori : trebuia să treci podul peste Șomuz, apoi să ocolești casa lui Păduraru și să intri în poteca care dă pe suhat... Baba Mărioara îl amăgise odată că pe cărare te poți întâlni cu lupoaica care fătase în zăvoi. Dar Lică avea un briceag foarte bine ascuțit și cu el nu-i mai era teamă. Copilul vroia de mult să se ducă cu cârligul în singurătățile pe care le știa el din spusele celor doi
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
de-ntins Încât cedează și se sfarmă. Deodată el cade jos, târându-se În fața acestei apariții, cu mâna ca o gheară Întinsă să implore o Înghițitură de elixir. — Oh, grohăie el, cât ești de frumoasă; oh, dinții aceia mici de lupoaică tânără care strălucesc când deschizi buzele roșii și pline... oh, ochii tăi mari de smarald care aci scânteiază, aci tânjesc. Oh, demon de voluptate. Are și ce să spună, mizerabilul, pe când tu acum Îți miști coapsele Înfășate În pânza albăstruie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
maică-sa, dar vocea Îi este acoperită de răcnetele protestatarilor sîrbi: Toate acestea fură ale noastre pînă cînd bestiile duhnitoare din vecini au venit peste noi. Vorbesc o limbă pocită și beau o poșircă de bere! Femeile lor sînt niște lupoaice iar copiii lor - niște cîini. Să-i prefacem În ruguri! Susan Încă mai Încearcă să ajungă la maică-sa cînd dubele poliției, scrîșnind din pneuri, apar de după colț. Trupele de poliție se revarsă din dubițe, cu scuturi și bastoane și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Urseanu. În seara asta cu ceață poate să plece liniștit acasă, n-are cum să vină nimeni să încerce să privească luna și planetele. Oricum nu vine nimeni niciodată. Și omul se zgribulește așteptând să se schimbe culoarea semaforului de la lupoaica care dă țâță celor doi orfani cu picățele, din cauza ninsorii. Pe individ îl cheamă Pascal Ciortea dar nu-i place s-o recunoască. Căci una din marile lui preocupări e să se întrebe mereu, zi și noapte, cine sunt eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de o lumină verde, toată supunerea asta de neînțeles a sângelui doar pentru că circulă printr-un sistem bine pus la punct, supunerea orășenilor, a pământenilor, de ce, cui ne supunem, de ce mă supun, de ce nu mă opresc pur și simplu în fața lupoaicei, aș putea începe să strig, opriți-vă oameni buni, nu vedeți că nu vedem nimic, ba nu, vedem noi ceva, dar vedem altceva, hai să aflăm adevărul, hai vă rog ajutați-mă, mde, aș ajunge la nouă, acolo chiar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
fooooarte mult timp <sabina>: restul toți niște javre <sabina>: mi-e o scirba... că i-aș împușca pe toți, si apoi mi-aș pune ștreangul de git <vic47>: de ce n-o faci? <sabina>: că-mi iubesc fetiță. Pentru ea sunt lupoaica! <sabina>: crezi că am facut-o pentru mine? <sabina>: îmi vine să vărs de cîte ori mă culc cu cineva <sabina>: dar o fac pentru ea! <sabina>: a mai apărut unul, Alexandru <sabina>: zicea că mă iubește, ca o iubește
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
acceptat riscurile ca necesități firești. Un popor își savurează, la urma urmelor, decadența sa. Cetățenii romani, care în viciu și beție asistau la ruina Imperiului din umbra curtezanelor orientale, nu se gândeau cu nici un regret la vremurile în care țâțele Lupoaicei erau piatra de temelie a celui mai măreț imperiu. Românii n-au suferit niciodată de prea multă naivitate. Netrăind prea mult în lucruri, ci mai mult sub ele, ei au avut perspectiva de jos; excesul de luciditate al românilor numai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
bineînțeles, Moise sînt dintre cei despre care legenda ne spune că au fost astfel părăsiți. Dar nou-născutul condamnat la moarte este din fericire salvat de un om din popor. Și, alăptat de o femeie sărmană sau de un animal femelă (lupoaica, pentru Romulus), supraviețuiește. Bunătatea celor sărmani împiedică o crimă a celor puternici și vine să dea o mînă de ajutor destinului. Crescut în sînul acestei familii de împrumut, copilul crește, devine puternic și curajos. Începe apoi o viață de primejdii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]