374 matches
-
1983; Comedii, Chișinău, 1985; Ploile baștinei, Chișinău, 1985; La doi pași de fericire, Chișinău, 1989; Eu și lumea, Chișinău, 1991; Scrieri alese, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Redescoperirea lui Alexei Marinat, LA, 1991, 28 noiembrie; Ion Ciocanu, O conștiință luptătoare, „Limba română”, 1992, 4; Nicolae Dabija, Biografia generației de sacrificiu, LA, 1994, 1 ianuarie; Mihai Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 215; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998, 317-324; Popa, Ist. lit., II, 1196. I.C.
MARINAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288030_a_289359]
-
1952; Undeva pe Dunăre, București, 1952; Cucuietul, București, 1954; O poveste simplă, București, 1955; Lagard cel însemnat, București, 1966; Trădarea lunii, București, 1968; Eu, Consula!, București, 1971; Nasul și fericirea lumii, București, 1976. Repere bibliografice: Vera Călin, Literatura despre Grivița luptătoare, VR, 1953, 2; Ov.S. Crohmălniceanu, Cronici și articole, București, 1953, 207-225; Piru, Panorama, 390-391; Sorin Titel, „Eu, Consula!”, RL, 1972, 1; Culcer, Citind, 165-167; Cosma, Romanul, I, 171-172; Dicț. scriit. rom., II, 685-686; Popa, Ist.lit., I, 694-695, 808-810. Al.Ș
JAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287667_a_288996]
-
Sau dicționarele miniaturale despre care am vorbit, cu ajutorul cărora intelectuali rafinați Îi Învățau, de pildă, pe țărani limbi străine. Lucreția Jurj, cea mai frecventă invitată a mea la cursul despre Gulagul românesc, o femeie cu patru clase primare, care fusese luptătoare În munți și zece ani apoi deținută politică, ajunsese de pildă În Închisoare o vorbitoare de franceză: Învăța pe de rost scriind pe gamelă și făcând exerciții pe săpun. În excursiile documentare pe care le fac, esențial, de asemenea, este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pildă, de Rabbi Hama ben Rabbi Hanina (sec. al III‑lea). Drept urmare, departe de a reprezenta o descendență detestabilă, tribul lui Dan, prin figura lui Samson, era învestit, la un moment dat, în mediile iudaice, cu toate calitățile mesianice (regalitate luptătoare). Ceilalți creștini din secolul al II‑lea, la curent probabil cu această interpretare, au schimbat radical semnificația profeției și au făcut din Dan tribul de origine al lui anti‑mesia. Această răsturnare a fost favorizată - rezumăm - de concepția lui Marcion
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
redacție în 1906), A. Metroniu (redactor-șef în 1918), A. C. Cusin (redactor-șef din 1923) și Emil Ciuceanu. Subtitlurile marchează programul politic de orientare națională și democratică: „Foaia naționaliștilor democrați” (1912-1913), „Foaia Partidului Naționalist Democrat” (1914-1916, 1918-1924), „Foaia conștiinței naționale luptătoare” (1916), „Organ al Uniunii Democratice Naționale” (1919), „Foaia Partidului Național al Poporului” (1924-1925), „Foaie culturală, economică, socială și națională” (1938-1940). Tipărește suplimentele „Neamul românesc literar” (1908-1912, 1925-1926) și, în corpul ziarului, „Neamul românesc de duminică” (1916). În Transilvania pătrunde cu
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
reținem prelungirea unui soi de conflict critică-poezie, dezvăluit de Ovid S.CROHMĂLNICEANU 27 În Contemporanul, care În esență s-ar reduce la câteva elemente: negativismul critic nu este oportun, dar nici excesiva Încurajare care naște vedetism; soluția: o critică literară luptătoare, principială care să Încurajeze numai poezia de valoare, poezia partinică: „În coloanele noastre s-a ridicat acum câteva numere, Într-un articol, problema spinoasă a raportului dintre critici și domniile lor, doamnele și domnii poeți. (Ă). Hotărât că d-na
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În 1949: Victor Tulbure. - Mama Zoiei, În nr. 1425, 14 mai; Veronica Porumbacu - Cântec (de spus cu o armonică În nr. 1492, 31 iulie; Victor Tulbure. - Ostașilor sovietici pururi slavă, În nr. 1510, 21 aug.; Dan Deșliu. - Poem pentru Scânteia luptătoare, În nr. 1539, 25 sept.; Veronica Porumbacu - Ține minte, În nr. 1545, 2 oct.; Nina Cassian. - Frunză roșă, frunză-aprinsă, În nr. 1545, 2 OCL; Maria Banuș. - Vatra inimii (lui Stalin - n.n.), În nr. 1613 (număr festiv, 21 dec, dedicat celei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
va continua și În anii următori, a fost determinată de apariția, spre sfârșitul anului precedent, a volumului Poezii. Contestarea a fost contradictorie și parțială, ba aș putea spune, nesemnificativă, căci nimeni nu nega esențialul, implicarea activă În actualitate, atitudinea poetică luptătoare, originală. Când erau părăsite aceste formulări generale, și se intra În concret, comentariile, completându-se parcă unele pe celelalte și negând aprecierile de la Început sau sfârșit de cronică - se Întrec În a descoperi „slăbiciunile” lui Baconsky: manierism, formalism, individualism, schemantism
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acestei organizații, întemeiată cu mai bine de 30 de ani în urmă, în înfăptuirea unei ample și prețioase opere sociale, situându-se printre primele dintre cele 44 de organizații de femei din lume, afiliate la Consiliul Internațional al Femeilor. Consecventa luptătoare pentru drepturile femeii a atras atenția asupra contribuției organizației la îmbunătățirea legislației privind statutul femeii, reglementarea muncii în mine, fabrici și ateliere, protecția maternității, a copiilor delincvenți etc. Alexandrina Cantacuzino a cerut sprijinul forurilor guvernamentale pentru perfecționarea acestei legislații și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Consiliului Național al femeilor; d-na Micaela Catargi, d-ra Florica Georgescu, d-na Daia, d-na Evdochia Simionescu etc. ședința se deschide la orele 10 jumătate sub prezidenția d-nei Elena Meissner, care după câteva cuvinte prin care recomandă pe cunoscuta luptătoare, d-na M. Baiulescu, îi dă cuvântul: Un apel la solidaritate D-na Baiulescu, prezidenta Uniunii femeilor din Ardeal, spune că femeile de azi care stau în fața opiniei publice, sunt pentru prima oară în calitatea de cetățene. De aceea ele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
elevele mele. Mi-ai devenit mai târziu prietenă, colegă de idei îmbrățișând cauza pentru care începusem a lupta. Ai fost plină de inițiativă. La Galați ai muncit mai bine de 10 ani ca președintă a filialei noastre înființată de vrednica luptătoare, distinsa noastră colegă, d-na Calypso Botez. Am admirat talentul de organizare și frumoasele realizări ale comitetului ce dirijai, la sărbătoarea de 10 ani a filialei din acel oraș, precum și progresele școalei de gospodărie întreținute prin munca comitetului ce conduceai
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
devotament și muncă pe care timp de 22 de ani a dăruit-o Asociației. Retrasă pentru un timp de la postul de conducere generală, dar continuând să fie membră în Consiliul nostru, a rămas același suflet cald și înțelegător, aceeași inimă luptătoare, pentru care motiv Asociația, secretarele și conducătoarele îi aduc toate mulțumirile și recunoștința. Istoria Asociației Creștine a Femeilor Române, arată că în decursul celor 23 de ani de existență 1919-1941, Asociația și-a manifestat caracteristica ei în viața socială românească
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
al celorlalte delegate române și străine, a reieșit ideea că femeile n-au un dușman mai puternic decât fascismul, aducător de subjugare, distrugere și moarte. Un ecou profund a avut în inimile delegatelor și raportul d-nei Liuba Chișinevski despre femeile luptătoare din România. El a suscitat mai ales discuții în jurul problemei de conviețuire pașnică între popoarele conlocuitoare din România, de desființare a urei de rasă și a șovinismului. Raportul d-nei Eugenia Rădăceanu despre Congresul de la Paris a fost prilej pentru exprimarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
De aceea, toată activitatea noastră, toată munca noastră s-a îndreptat, nu spre atragerea în organizațiile noastre a unor mase inconștiente și nelămurite asupra țelurilor noastre, ci întâi și întâi, spre luminarea și convingerea lor temeinică, fiecare membră fiind o luptătoare perfect lămurită și conștientă de scopul organizației. Am socotit că e mai folositor să avem 10 membre conștiente și hotărâte să lupte alături de noi, decât 1.000 care nu știu ce vrem, cine suntem și pentru ce luptăm. Conduse de acest principiu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
apărute în acest an. Stelele păcii, de Mihu Dragomir este comentat atât în paginile Almanahului literar 16 de la Cluj, cât și în Contemporanul 17. Să aflăm din revista bucureșteană în ce constă aportul acestui harnic poet veteran la dezvoltarea „poeziei luptătoare” inspirate din actualitate: „Numeroase poezii din placheta Stelele păcii exprimă sentimentele oamenilor muncii înaintați, sentimente pe care nu le pot trăi decât cei ce slujesc un ideal înalt. Astfel, în poezia Fericirea închinată «memoriei scriitorului A.P. Pavlenco, laureat al Premiului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
răsună apăsat,/porunca morții de la Iuda-Tito» (...). Când - în strofa ce ni-l prezintă pe Iuda-Tito oferind, cu un rânjet de satisfacție, Belgradul însângerat trimisului american, - indignarea cititorului devine de nestăpânit, poetul face o întorsătură bruscă dezvăluindu-ne dintr-o dată Iugoslavia luptătoare: Dar nu-i atât. E-o liniște mai grea. Furtuna se aude din adâncuri Nu peste mult în munți vor răsuna O oaste nouă strânsă pe oblâncuri. Finalul poeziei e un avertisment adresat lacheilor americani din Belgrad, a căror pierire
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
format din... case (...). Plecăm din uzină nemulțumiți: n-am văzut nici oameni, nici faptele lor. Atunci de ce a scris Nina Cassian despre uzină? Răspunsul trebuie căutat tot în spiritul de «adaptare». Ea socotește că făcând această «concesie» tematicii poeziei noastre luptătoare, s-a manifestat destul de puternic dorința de adaptare (...). Nu vom analiza fiecare poezie în parte și nu vom cântări farmaceutic dacă numărul versurilor realizate întrece sau nu pe acela al imaginilor formaliste. Primul volumul de versuri al Ninei Cassian - La
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realizate, nu poate fi încorporat acestor succese (...). De aceea, în viitorul ei volum, Nina Cassian trebuie să facă nu un «pas înainte», ci trebuie să realizeze un mare salt pentru a se încadra definitiv - e timpul! - în frontul poeziei noastre luptătoare”. Că una din cauzele formalismului era îndepărtarea de viață, de realitate, de popor, s-a înțeles. Ideea va fi accentuată și de cealaltă instanță critică semioficială: cititorii. Astfel membrii cenaclului literar Al.Sahia din Buzău adresează Ninei Cassian și altor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Într-un articol publicat în Scânteia asupra procesului de creație în acest rol, Irina Răchițeanu a arătat cum și-a însușit o seamă de date în construcția personajului, din cunoașterea și studierea Istoriei Partidului Comunist (bolșevic), din studiul vieții marilor luptătoare comuniste cum ar fi Dolores Ibaruri și tovarășa Ana Pauker. Într-adevăr, în interpretarea Gannei Lichta, Irina Răchițeanu a știut să exprime toată dârzenia unei femei pe care o însuflețește mărețul ideal de eliberare definitivă a poporului pe care o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
numelui său, Baconsky reintră pe „lista neagră” fiind pomenit, preponderent, în contexte negative. Teoretizând dogmatic și intransigent, prin formule ca: „noi milităm”, „noi cerem”, - conceptul și nivelul tipicului în poezie, S. Damian 55 dezvăluie multe aspecte ne-tipice și ne-luptătoare, poezii cenușii, monotone, plicticoase, moleșitoare în lirica vremii, în contrast cu poezii valabile, militante, civice semnate de M. Beniuc și E. Frunză. Măsura originalității, a individualității poetice este dată, în opinia criticului de la Contemporanul de forța politică, civică și mobilizatoare a versurilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vers, de-atâtea ori, De Creangă ne-a vorbit... Din a lui carte Am spus povești la foc, în șezători. Ardeau cuvintele-i, ca roșii steaguri, Când ea, din Gorki, Mama ne citea Ni se părea că dincolo de praguri. Rusia luptătoare viu trăia. ...Și clasa toată-i plină de lumină; Mai cu putere inimile bat. Vorbește-acum de Zoia-eroină Și de Corceaghin, pururi ne-nfricat. O urmărim din bănci cu-nfrigurare, Zburdalnică armată de copii. Din rândul nostru alte luptătoare, Spre viață, hotărâte
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Biserica ortodoxă ca apărător al Învățăturii ortodoxe, care, În opoziție cu intelectualismul scolastic, fundamentează experiența Întâlnirii cu Dumnezeu a credinciosului rugător. După schisma din 1054, cele două Biserici s-au dispus În ordine de bătaie În spatele a două teologii „luptătoare”: a sfântului Toma D’Aquino și a sfântului Grigore Palamas. Afirmarea propriei identități, catolice sau ortodoxe, este totuna cu a fi partizanul tomismului sau palamismului. Monografia lui Stăniloae din 1938 cuprinde două părți: prima reprezintă un lung studiu, de aproape
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
în nemurirea ta, București, 1925; Biblice, București, 1926; Strigări trupești lângă glezne, București, 1926; Cina cea de taină, București, 1929; Poeme vechi și noi, București, 1931; Întoarcerea poetului la uneltele sale, București, 1934; Tărâm transcendent, București, 1939; Magda Isanos, poeta luptătoare, București, [1946]; Scriitor și om, București, 1946; Poeme de zodie nouă, București, 1947; Nespus mi-i dragă ființa omenească, București, 1956; Versuri, București, 1957; Contemporan cu ei, București, 1962; Austria, București, 1963; Soare pe zăpezi, București, 1965; Soare pe culmi
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
-mi iau seama, mă gândesc că ar fi mai bine să n-am de-a face cu frica. Când e vorba de bătaie, sunt curajos - sau nesăbuit sau indiferent sau doar nedrept. Dar frica mă sperie cu adevărat. E o luptătoare prea bună, și eu, oricum, sunt prea înspăimântat Am continuat să merg spre vest și, după un cvatral, m-am întors către sud. Am reușit să prind un taxi pe Ninety-Sixth - cum am deschis portiera, mi-am și aruncat geanta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
În apropiere, căci altminteri drumul unei fete pe acele meleaguri ar fi trezit suspiciuni. Tânărul fu străfulgerat de frumusețea ei, niciodată dezvăluită, mereu sugerată de un gest sau o privire. Avea ochi negri, ca și părul, și, deși era o luptătoare kunoichi bine antrenată, dincolo de suplețea abia ghicită a trupului ei nu se putea bănui forța. Avea feminitatea tinerelor japoneze, asemănătoare unor statuele albe de porțelan, dar reușea să iasă mereu din această postură tradițională. Iar una din aceste ieșiri era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]