575 matches
-
tentația fructului oprit, mai degrabă negustat, adică necunoscut. Ca, de pildă, mai toate tainele Naturii. Cât mă privește, sunt incoruptibil, ca unul care cunoaște Natura pe de-a’ntregul, barem aceea care e acum. Voi, românii, aveți o mitologie foarte măgulitoare: cică eu, ca Nefărtat, am cooperat jumi-juma cu „ăla“, zis Fărtat, la facerea lumii... Și, nemuritor fiind, voi percepe rând pe rând ca banalități tot ceea ce Natura va crea ca nou În evoluția ei. Cred că am pus gheara pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e bun, rămâne. De e rău, se duce la „ăla“... Ce-mi pasă? Ca și lui Cristi când omoară dezinvolt cobaiul (uneori) doar ca să afle ceva știut de mine de când lumea. Să vă dau un exemplu, chiar din acea mitologie măgulitoare În ce mă privește, aceea a voastră: Știți că am cooperat jumi-juma cu „ăla“ la făcutul lumii. Am ajuns și la făcutul vostru. Iar aici, Biblia - teza de doctorat a „ăluia“ - greșește: cum putea să facă el om după chipul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acolo, departe, au oarece treburi americanii, pe lângă care vrem să ne aciuem. De foame... A fost doar un exemplu. Cotidianul, colorat după „mediu“ Întru supraviețuirea menită a-i asigura funcția informativă și mâine, riscă și el strivirea. Ca, de exemplu - măgulitor pentru mine - prin critica de acum. Și poate altceva mai rău. Soluția? Căci și de carte, exponenta maturării, și de cotidian, exponentul promptitudinii, avem nevoie. Ea există, chiar dacă pare utopie. E un adevăr faptul că orice eveniment, ceva ce se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să poarte și un astfel de război, căci astăzi războiul a devenit o afacere: Ca și În războiul Golfului, America va vinde arme, muniție, echipament, subzistență, tuturor prăpădiților de aliați. Inclusiv românilor. E motivul pentru care America preferă imaginea deloc măgulitoare a infantilismului investiției În combaterea efectelor, iar nu a cauzei. À propos: n’am să Înțeleg niciodată de ce ne-am redus la acel grad de obediență Încât să facem ce n’am făcut niciodată: să purtăm război - fie el doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
loc="Cluj" data =”25.VII.[19]75”> Dragă Domnule Călin, De mult mă pregăteam să-ți scriu și să-ți mulțumesc pentru frumosul articol ce l-ai publicat în Ateneu despre mine . Rar mi-a fost dedicat un portret mai măgulitor și mai sincer afectuos. Încă o dată, mulțumesc din toată inima! Dacă-ți scriu abia acum - și în grabă - e din pricina multor necazuri ce am avut și mai am de mai multă vreme. Tatăl meu e grav bolnav și acum - in
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
știa” nimic, nimeni nu avea cu adevărat vocație de scriitor în ochii lui G. Mărgărit. Cei mai mulți îl evitau, nu atât pentru viciul său, din care făcea un blazon, un titlu de mândrie, un privilegiu inaccesibil filistinilor, cât din pricina imaginii deloc măgulitoare asupra lor înșiși, pe care o puteau culege din aprecierile nemiloase lansate de G. Mărgărit. A emite pretenții că ești scriitor, poet, critic literar părea în preajma lui G. Mărgărit o îndrăzneală pe care numai scuza totalei inconștiențe o putea îmblânzi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
bărbos, "pictorul licențiat", pândind posibilii vizitatori, care, deocamdată, nu se arătau de nicăieri. Tânăra se opri în fața lui Ion, fâstâcindu-l și mai tare (nu știa ce să mai creadă), în timp ce R. Burlacu se ridică repede în picioare, zâmbindu-i măgulitor de după geamul gros al vitrinei semn al unei invitații cu mai multe înțelesuri. Femeia nu-i răspunse: plecă mai departe în căutare de altceva. Pictorul se așeză în fotoliu și luă o revistă pe care începu s-o răsfoiască plictisit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
șantajul și etajul", datorată, zice-se, lui Iorga. Nu știam atunci, la Istanbul, că mai există un candidat, alt "ziarilă", Stelian Popescu, așa că n-am avut cum să-l întreb pe Șeicaru cine-i cu adevărat autorizat să dețină ne-măgulitoarea etichetă. Ar fi fost, probabil, și-o indelicatețe. Despre opera lui, mai ales cea de după 1944, cine să aibă știință, în afară de... Securitate? În 1980, Șeicaru a murit la Dachau. Avea 86 de ani. Editura "Paralela 45" a luat inspirata hotărâre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
practica: "Dl. Sextil Pușcariu să fie înlocuit din postul de rector al Univ. Cluj-Sibiu. (Hait, autonomie universitară!) Nu poate cumula o mie de slujbe, oricare ar fi valoarea lui". Iar peisajul uman al deceniului, văzut de Antonescu în termeni deloc măgulitori, nu-i chiar foarte diferit de cel contemporan: "Oamenii se mănâncă ca câinii pentru a se înlocui unii pe alții. În acest scop, se acuză cu patimă nemăsurată..." Spre a concluziona cu năduf, în martie 1941: "Nici dracu' nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Ibrăileanu a alcătuit un lung referat de respingere (4 pagini!) pe marginea unui fleac de text de revistă, Eug. Herovanu, unul dintre autori, îl reproduce într-o carte în întregime, recunoscând totala îndreptățire a criticului literar, chiar și în deloc măgulitorul paragraf ce urmează: "Să mai vorbesc despre acel neînsemnat lucru care se numește talent? Cred aproape de prisos, căci, după câte observ, lucrul acesta de o bucată de vreme și mai cu seamă în... teatru e socotit ca ceva absolut indiferent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sunt, de regulă, rezultatele „discursului istoriografic etnocentric”, cum l-a numit și definit Leon Volovici <endnote id="(279)"/>. Un discurs care suferă de evreo-centrism sau de româno-centrism și care folosește formule globalizante, fie foarte vituperante, cu efecte incitatoare, fie foarte măgulitoare, cu efecte anestezice. Dintre acestea din urmă, „proverbiala toleranță a românului” este reflexul mental cel mai răspândit. Mai ales după mijlocul secolului al XIX-lea, intelectualii și politicienii români au preferat mai mult să discute despre toleranță decât să o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
său, Moses Schwarzfeld a preluat ideea În 1889 : „Românul numește pe străini lifte străine, lifte spurcate, și nu-i popor pe care să-l găsească drept, bun și cinstit. Așa, neamțul e al dracului, franțuzul se bucură de același calificativ măgulitor, evreul e târtan, grecul e capră râioasă, sârbul e bleod [din germ. blöd = „prost”], bulgarul cu praz și ar fi să nu mai sfârșim, dacă am voi să Înșirăm toate epitetele și apostrofările românilor contra străinilor” <endnote id="(110)"/>. La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stârnit proteste În țară, mai ales În cercurile politice de la București. Astfel, cotidianul conservator „Presa” avea să comenteze că: „Nu e nici un ziar, nici o revistă, nici o critică care să nu vie a ne adresa sub o formă colectivă cuvinte foarte măgulitoare: fanatici, barbari, vandali, iată epitetele grațioase de ceea ce-au ce ne salută În fiecare dimineață jurnalele din străinătate!”. Însăși tatăl domnitorului semnala faptul că presa europeană „este stăpânită de banii evreiești” și nu lasă să iasă la iveală nimic
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Și este firesc după asta ca fiecare ortodox, fiecare moldovean de credință greco-răsăriteană să vadă în fiecare rus un prieten firesc, un frate, astfel simte cel puțin țăranul. Și rusul, ale cărui vederi se întind ceva mai departe, adaugă amintirile măgulitoare, motive de agrement, își aduce aminte cu plăcere de petrecerea în Moldova a oștirilor rusești, care, mai cu seamă din motive politice, au știut să-l cruțe. Ele, într-adevăr, nu i-au adus decât un aer de protecție, decât
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
-se voința împăratului”. A depărtat din sfatul lui pe frate-său, Mihai Ghica, și pe postelnicul Cantacuzino, pentru a-i înlocui prin boierii pe care i-am numit mai sus. Șekib Efendi sosi purtător al unui firman din cele mai măgulitoare pentru Vodă Ghica, în care i se exalta credința și vitejia ostașilor și a ofițerilor lui, cărora numeroase Nișamuri fură distribuite. Știrbei neprimind Ministerul de Interne, Duhamel recomandă pe G. Filipescu, însă Domnul, neținând nici o seamă de recomandarea comisarului rus
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
moară decît să plătească pentru confortul burghez oferit de vreun mic hotel. După acestea, am fost primiți În serviciul pentru leproși, deși În prima zi ne priviseră cu neîncredere, din cauza scrisorii de recomandare pe care o aduseserăm din Peru - foarte măgulitoare, dar semnată de dr. Pesce, care joacă pe aceeași poziție ca și Lusteau∗. Alberto le-a fluturat pe sub nas diverse certificate și nici nu-și trăseseră sufletul, că am Început și eu să-i Încolțesc cu lucrările mele despre alergie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
revenit la nivelul celor din 1932. Vezi fondul Ministerului Sănătății și Ocrotirii Sociale, 1933, dosar 355, 1937, dosar 778, Arhivele Naționale. 120. Eficiența acestor programe a impresionat observatorii străini. Un raport din 1940 al Fundației Rockefeller lăuda, În cuvinte foarte măgulitoare, realizările stațiilor sanitare experimentale din satul Gilău. Vezi file 30, box 3, record group 1.1, series 783j, Arhivele Fundației Rockefeller, RAC. 121. Tiberiu Ionescu, „Dr. Casian Topa: Monografia sanitară a circumscripției Văscăuți (Storojineț), pe anii: 1931-35”, Sociologie Românească, vol
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
sufletului său sunt provenite din propria lui Țară, o Țară de inegalată frumusețe.” (Yehudi Menuhin) Impresionați de prestația forțelor artistice internaționale prezente la Ediția a XXI-a a Festivalului Internațional “George Enescu”, 2013, am simțit o reală mândrie în urma aprecierilor măgulitoare ale înalților oaspeți. Excelenta organizare, realizată de o echipă managerială bine aleasă și de bună credință, cu o îndelungată experiență, a înmugurit noi speranțe pentru edițiile viitoare. Acestea s-au conturat chiar după primele zile de concert din septembrie, când
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
care Îl impresionează cel mai mult la studenții asiatici și la cei mai buni studenți americani este atitudinea lor față de muncă. „Când un student chinez intră În laborator și-mi spune «Cum de muncești atât de mult?», este cel mai măgulitor compliment pe care-l pot primi“. Mi-aș dori ca mult mai mulți tineri americani să gândească așa, dar statisticile ne spun altceva - și nu doar matematica și științele sunt afectate de acest morb. El infectează acum până și chestiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
pentru prima oară după mai bine de 50 de ani, o povestire pe mai multe voci. Un manual amintea alianța, dar nu și lupta cu Matei Corvin sau cu regii Poloniei, insistând în schimb asupra războaielor cu turcii și reluând măgulitoarea întrebare retorică despre "domnii români care l-au învins pe sultanul Mahomed al II-lea"53. Un alt manual alcătuia, în schimb, un adevărat breviar de bătălii, evitând orice interpretare defavorabilă și reformulând astfel suma performanțelor sale militare: "a fost
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a doua zi chiar după unire, la un restaurant de aici din București au venit câțiva din prietenii mei din Ardeal și mi-au spus: "Ce păcat că nu avem o istorie a Românilor" (Mare ilaritate). Vă puteți închipui ce măgulitor era pentru mine, care scrisesem de atâtea ori Istoria Românilor. Da, ai făcut-o d-ta, dar trebuie s-o pregătim altfel. Dacă vrei, să rămână din fondul scrierii d-tale, dar să-l însărcinăm pe părintele Lupaș, să o
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
-și cunoască mai bine compatrioții de la Universitatea Liberă, Florian Becescu a avut inițiativa înființării unei societăți a studenților români din capitală Belgiei, numită "Idealul"70. Pornind de la ideea că imaginea studenților români de la Bruxelles nu era una dintre cele mai măgulitoare, el și-a propus că prin acțiuni susținute de propagandă să elimine acest clișeu din opinia comună 71. Societatea, sub al carui patronaj se organizau conferințe publice, îl avea ca președinte pe Florian Becescu, iar ca vicepreședinte, ales în ianuarie
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
nouă ediție comentată a operelor lui Herodot, adăugând și proaspăt găsitele Adnotări. Unde, la secțiunea a VII-a, n-a omis să treacă și impresiile marelui călător strânse pe versanții "asemenea căpățânii unui bătrân chel" ai Muntelui Azuriu. Impresii deloc măgulitoare pentru băștinașii întâlniți acolo. Și nici comentariile savantului din Republica Vandana de Sud nu sunt cu nimic mai favorabile acelei populații. Da, dar Muntele Azuriu se găsește dincolo de gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
fără dreptate: „Românii par a nu pricepe generozitatea și graba moscoviților de a le impune o constituție liberală pe care ei înșiși n-o practică în țara lor”. într-un alt raport, din 7 noiembrie 1831, Blutte emite considerații puțin măgulitoare la adresa țăranului român. Acesta din urmă era comparat cu negrii din Indiile occidentale, leneș, vindicativ, nepăsător de viitor și muncind numai cât să-și asigure existența imediată. Era aceasta consecința stării grele în care se găsea de mai bine de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
el pune pe picior de egalitate funcționarii, care "au ieșit să ia prânzul", cu comuniștii, comparându-i ca pe un grup compact cu polițiștii, care "par a fi singurii oameni sănătoși, de dimensiuni normale" (345). Deși comparația nu este prea măgulitoare pentru funcționari - întrucât sugerează că ar fi "nesănătoși" - pe un plan subiectiv aceștia ar putea să se simtă oarecum ușurați la gândul că Ceilalți, brutele de comuniști, au totuși unele trăsături umane asemănătoare cu ale lor. Dar de aici provine
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]