1,411 matches
-
a strigat în cor mulțimea. Între timp, cu scripca în subțioară, a ieșit în față Drăgușin. - Boierule! Noi nu dorim să fim dezrobiți. Nu dorim să fim liberi. Ca robi, matale, boierule, ne dai toamna cele necesare: un bă-nicior de mălai, unul de făină, îmbrăcăminte pentru puradei, lemne de foc, de toate! Dacă vom fi dezrobiți..., cine ne mai dă astea? - Trebuie să ne descurcăm singuri! a strigat o pirandă din mulțime. - Dragi consăteni! Nu am ce să fac! Legea e
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
bucate alese. Mie îmi părea rău că nu mai sunt pe geamuri florile de gheață cu care mă jucam, topindu-le cu degetul. Ne spălam pe față. Urma cel mai frumos ritual. Pe turtițe mici și rotunde din făină de mălai, scoase din cuptor chiar în dimineața Crăciunului, mama punea o sarma, o bucată de caltaboș și una de friptură. In mijloc înfigea o lumânare, pe care o aprindea. Mirosul de tămâie și plâlpâirea lumânării mă încântau nespus. Parcă mai mult
CRĂCIUNUL POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Craciunul_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351465_a_352794]
-
postdecembriste. Meteahnă securistă! Săraca, țară! Pe mânile cui ai încăput? Boborul asta a vrut, asta a avut! Serviciile, tot ălea, au lucrat profesionist. Dumnica Orbului a funcționat perfect! Cu repetiție. Chiar și când n-a fost. Pentru un pumn de mălai, mulți români și-au vândut glonțul de aur cu care puteau instaura cu legea și ordinea și în România. Așa că ciocu' mic, cum bine a cuvântat tovarășa parlamentar. Îmi spunea, un profesionist în domeniul evaziunii, că 100 (o sută) de
TABLETA DE WEEKEND (46): SE ÎNTÂMPLĂ ACUM! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1377433449.html [Corola-blog/BlogPost/346605_a_347934]
-
copii a plimbat caloianul prin sat, a venit cu el la marginea râului ce curgea în vecinătatea casei bunicilor și săpând o groapă, l-a îngropat cu grijă. Fiecare participant la ritual a adus câte un ou - două, puțină făină, mălai, lapte și alte alimente, pentru a se pregăti pomana caloianului. Bunica le-a gătit o omletă mare cu mărar, plăcintă cu brânză și gogoși, iar din zeamă de lămâie, zahăr și bicarbonat de sodiu, au improvizat limonada. Copii erau veseli
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
cântă, fiindcă în anul 1975 a trăit un adevărta coșmar: tatălui său, Tudor Zamfir, i s-au pus cătușele la mâini de către doi milițieni (în curtea casei) și a fost ridicat pe motivul că și-ar fi făcut rezerve de mălai sau de grâu din vechea băcănie, (dar au găsit numai un sac de grâu) Prin melodia acestei doine de adâncă trăire sufletească, artistul lasă naiul să cuvânte: „Taică bun, rouă de flori.../ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
granturco, germ. turkischier Weiz, magh. torokbuza (alături de kukorica, tengery), fiind adus de turci, dar e interesant că turcii însiși numesc planta misir adică „din Egipt“. Nici una din aceste denumiri nu se găsește în limba română unde porumbul se mai cheamă mălai în Țara Românească, cucuruz în Ardeal, păpușoi în Moldova. De ce românii i-au zis porumb? Iată o întrebare la care specialiștii au răspuns în mai multe feluri. Lingviștii au făcut apel la compararea culorii roșiatice a mătăsii ca și a
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1433398318.html [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
lemn de salcâm ce ziua întreagă au mestecat sfântul pământ dătător de viață. În zilele cu cruce roșie în calendar, domnișani și domnișance, în straie naționale de sărbătoare, bine aprovizionați cu pastramă, brânzeturi, cașcavale de tot felul, pirostrii, tuciuleț și mălai pentru mămăligă, o țuică bună de Tudoran, în căruțe trase de „zmei” cu ciucuri roșii la gât, se îndreaptă cu toții spre munții Nucșoarei. Un dulce neastâmpăr îi cuprinde, respiră din răsputeri aerul proaspăt și înviorător al munților, plimbându-și privirile
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
În văzduh, plutesc vulturii, atotstăpânitorii acestor ținuturi muntoase, de unde zărești frumusețile de basm ale Căldării Moldoveanului. Începe distracția. Focul mare pârjolește berbecuțul la proțap, în timp ce, agățat de crăcane, fierbe tuciul imens în care femeile mestecă cu făcălețul mămăliga galbenă din mălaiul măcinat la moara cu pietre a lui Nae Ionescu, primarul. O noapte de pomină. Distracție pe cinste. Așa se întâmplă de fiecare dată, în fiecare an. E sărbătoarea urcării oilor la munte, în Brătila, Drăghina, Valea Rea, până sus, în
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Acasa > Poezie > Imagini > PLOUĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1960 din 13 mai 2016 Toate Articolele Autorului Joi, 12 Mai 2016 Plouă, plouă, lună mai, Cum ne bucuram odată, Plouă! vom avea mălai Și recoltă îmbelșugată! Cei de-atunci sunt printre stele Și înduioșați m-ascultă, Sus pe dealurile mele Crește iarba tot mai multă... Eu zadarnic îi tot strig, Azi o liniște albastră De durere și de frig Cade peste casa noastră
PLOUĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1463116201.html [Corola-blog/BlogPost/384935_a_386264]
-
închise, se schimbă cărțile. Se refac jocurile. Acvariul e închis. Nici musca nu pică. Incitantă realitate. Personaje marginale. Anecdotic fragment politic. Pretext suficient pentru alternative. Cine așteaptă alegerile din decembrie că pe niște mere coapte e în poziția vrabiei. Care mălai visează. Puterea pierde exponențial din fascinație. Erodarea guvernării lasă urme de escara. Un inventar scrupulos redeseneaza un joc politic. Mutători cu exerciții impuse. O analiză în oglindă lipește fine întrepătrunderi. Fiecare își poartă destinul. Captiv fericit al acestei convingeri. Prețul
ANGAJAMENTE SI ARANJAMENTE de DONA TUDOR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Angajamente_si_aranjamente_dona_tudor_1351250064.html [Corola-blog/BlogPost/358786_a_360115]
-
Așa este. Ați fost după bureți iuți, văcăruși, creițe și bivolani? FS: Am fost după mânătărgi prin pădure, iar din izlaz culegeam macriș acru și-l mâncam. Din bălțile Oltețului alegeam cu o strecurătoare lintea, pe care o amestecam cu mălai și o dădeam la rațe - hălpăiau rațele lacome până se umflau! Din terenul cu porumbi pe care-l avea familia mea în Valea Oltețului, după ce mă răcoream la apă, culegeam buruieni pentru porc. În fiecare an creșteam un porc mare
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Pe_valea_oltetului_alexandru_cetateanu_1344347469.html [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
îi răspunse mama lui Naranbaatar, Oyunbileg. Acolo este și stația meteorologică unde lucrează. Când s-a făcut ora prânzului, Ema era leșinată de foame și oboseală. Femeile puseră un ceaun cu apă la fiert. Presărară în el puțină sare, apoi mălai. Și rapid se făcu o mămăligă aurie, pe care o răsturnară pe un tocător de lemn. Oyunbileg aduse o ulcică cu lapte bătut și o farfurie cu brânză și caș. Ce minunate i s-au părut Emei! Muncise atât de
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1456858971.html [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
era cu unsprezece ani mai mare, începuse să lucreze la o fabrică de cherestea Trafag din București și de bine de rău, reușeam să o scoatem la cap. Ca să macine, oamenii se duceau la moara lui Tite la Bechenești pentru mălai și la moara lui Șireanu pentru făină. La moara lui Tite am văzut prima și ultima oară de fapt, două pietre mari de moară, de mărimea unui cauciuc de camion, așezate una peste cealaltă. Prima era fixă iar cea de
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
cauciuc de camion, așezate una peste cealaltă. Prima era fixă iar cea de a doua era pusă în mișcare printr-un excentric iar boabele de porumb curgeau prin mijlocul primei și dansul lor de sute de chilograme, ne asigura nouă mălaiul pentru mămăliga de fiecare zi. Cred că motorul era destul de vechi că lua foc foarte des, și atunci focul se vedea de la noi din sat, mai ales noaptea. La moara lui Șireanu, lucrurile păreau mai bine puse la punct, țin
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
dea veste că Dochia sărmana în Mărțișor se pierde. Ca să trăiască luni în chinga de zăpadă e greu, dar tot ponosul i-a-nțelepțit și vrednici, din toamnă timpurie, gătesc, pun la uscată propeală fructe posmogite, felii de crumpene sfarogite, turte de mălai, să fie demâncare în temnița rece-a ninsorii... Mișcând agale pasul, dedați răbdării, închipuie miez pentru foc. Agonisesc uscături, crengi chitite și-amestec de pământ cu ierburi putrezite. Cu ele vor amorți bordeiul săpat adânc în pântecele bunului pământ. Învăluit
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
litri. Berea o luasem doar pentru drum, căci existau destule surse și pe traseu. Cu fiecare cumpărătură făcută, greutatea bagajelor tot creștea. În afară de acestea, mai aveam cortul, sacii de dormit, sculele, sarea pentru conservarea eventualilor pești prinși, ceaun pentru fiert, mălai, schimburi de corp, juvelnice[ Juvelnic = unealtă de pescuit confecționată din plasă sau din nuiele, în formă de coș sau sac (DEX)] în care să ținem peștele viu până seara, când îl vom curăța și săra, etc., destul de multe pentru cele
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423060484.html [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
printre norii negrii prevestitori de ploaie rece, dar razele câștiga bătălia și alunga norii grei dând cerului o culoare roșiatica. Cristina țopăie bucuroasă în jurul ei, o iubea pe mamaia, așa-i spunea. Adoră papara făcută de ea din făină de mălai pripită amestecata cu iaurt, o bunătate. Ajung la mijlocul satului unde Cristina strigă la poarta: -Mamaie, mamaie... am venit la tine să ne jucăm. Bunica deschide poartă și le primește bucuroasă în curte. - Sărut mâna mama soacra !..spuse Magdalena, am venit
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
printre norii negrii prevestitori de ploaie rece, dar razele câștiga bătălia și alunga norii grei dând cerului o culoare roșiatica. Cristina țopăie bucuroasă în jurul ei, o iubea pe mamaia, așa-i spunea. Adoră papara făcută de ea din făină de mălai pripită amestecata cu iaurt, o bunătate. Ajung la mijlocul satului unde Cristina strigă la poarta:-Mamaie, mamaie... am venit la tine să ne jucăm. Bunica deschide poartă și le primește bucuroasă în curte.- Sărut mâna mama soacra !..spuse Magdalena, am venit
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
Bat Yam ca să vă amintiți de marele reporter Marius Mircu, sau în cafeneaua unde Al. Mirodan dădea viața paginilor din „Minimum". Îi veți întâlni pe Franz Kafka, pe Baronul de Rothschild, pe Radu Beligan, pe Leonard Bernstein sau pe Horațiu Mălaiele... Și pe alții. De fapt, nu-i exclus să vă recunoașteți în trecătorul Cutare, în vizitatorul unei expoziții, în spectatorul X. Voi repeta premoniția de pe vremea studenției: Roni Caciularu ne va delecta și în viitor cu scrierile sale. Și dacă
RONI CACIULARU: „DRAGOSTE ŞI PARFUM DE PORTOCALĂ” de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dorel_schor_1396863321.html [Corola-blog/BlogPost/354101_a_355430]
-
multelor haine de pe mine, văd Frățileștiul! “A treia casă pe stânga, nepoate” și iată-mă-s! Nenea Ionel cu lopata în mână aștepta la poartă. Mă auzise venind! - Ană, tu să ai tigaia încinsă când venim noi și ligheanul cu mălai! Restul e treaba mea, rostește el către casă apoi îmi zice: ia dă sticla aia, să văd cum e treaba! Trei gâlgâituri lungi l-au convins că treaba e bună și am pornit! Am trecut și de sat, am luat
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410376736.html [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
mici a luat doi pumni, doar le-a scos mațele, fără să le curețe solzii, fără să le scoată urechile, din cei mari a ales câțiva dolofani, i-a spintecat, curățat, spălat, i-a tăvălit pe toți prin ligheanul cu mălai apoi i-a aruncat în tigaia cu ulei încins! Sfârâieli, aburi, miros! Nebunie! Să vă spun cum am mâncat, troznind în dinți oase și căpățâni? Cum îmi curgea uleiul pe la colțul gurii? Cum îmi lingeam degetele de dulceața peștelui? Cum
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410376736.html [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
scoteam câte un săcuț sau doi de semințe cu care greu ieșeam din iarnă. În vreme ce, de Paști sau Crăciun, la multe case , copiilor li se dădeau dulciuri și prăjituri, pe masa noastră, a foștilor bogați de altă dată, aveam doar mălai cu zahăr. Singura delicatesă pe care o gătea bunica mea dinspre mamă pentru mine și sora mea. La noi, la țară, se obișnuia ca pentru astfel de praznice, părinții să cumpere copiilor câte o hăinuță nouă, ca ei să se
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_profesor_doctor_dan_brudascu.html [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
în Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014. Găinușa cea pestrița, Galeș privește spre soare. Strigă puii din portița Și-i îndeamnă la mâncare. ‘I apară de coțofene Și-și infoaie-n evantai, Toată podoaba de pene Peste vasul cu mălai. Gălbiori,cu gât golaș, Se-adapostesc puișorii, Numai unul, măi poznaș, Aleargă urmărind norii. Și-atunci ,cănd răpăie ploaia, Se-ndreapta spre adăpost: În coteț sau în odaia Unde la clocit au fost. Citește mai mult Găinușa cea pestrița,Galeș
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Mihăescu” de Emil Istocescu (Drăgășani) 3. „Sfântul Nicodim de la Tismana”, de Nicolae N. Tomoniu (Tismana) MONOGRAFIEm MEMORIALISTICĂ ȘU JURNAL LITERAR 1. „Mânăstiri și schituri din județul Vâlcea“, de Eugen Petrescu (Rm. Vâlcea) 2. „O viață pe șantierele luminii”“, de Marius Mălai (Cluj-Napoca) TEATRU 1. „Teatru”, de Ion Constantinescu (Cluj-Napoca) 2. „Teatru”, de Doru Moțoc (Rm. Vâlcea) ESEU 1. „Pragul de sus “, de Dumitru Velea (Petroșani) Datorită numărului mare de cărți bune apărute și primate de Liga Scriitorilor, comisia a hotărât să
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI 2010 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Premiile_ligii_scriitorilor_romani_2010.html [Corola-blog/BlogPost/350486_a_351815]
-
fost o vară uscată de nu creștea nici chirul, a mai nesuferită buruiană. Țin minte că tata, bunică-tu, muncea la Pană pe moșie, cât era ziua de mare și fierbinte de ardea cămașa în spate, pentru un pumn de mălai pe zi, mălai pe care mama, bunică-ta, îl fierbea seara imediat, cu puțină sare și atât, noi stăteam pe lângă ea ca puii de rândunică în cuib, cu ciocurile căscate... Tot satul gemea numai Tache râdea cu hohote în căruța
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]