323 matches
-
of Social Transformation. Zagreb: Institute for Social Research, pag. 49 60 Tschannen, Olivier. 1991. "The Secularization Paradigm". Journal for Scientific Study of Religion 30, pag. 395 415 Tufiș, Claudiu. 2007. "În crederea instituțională victima tranziției post-comuniste" în Voicu, Bogdan și Mălina Voicu (coord.) Valori ale românilor: 1993 2006. O perspectivă sociologică. Iași: Institutul cultural European Vasile, Cristian. 2005. Biserica Ortodoxă Română în primul deceniu comunist. București: Curtea Veche Vaus, David de, MacAllister, Ian. 1987. "Gender Differences in Religion: A Test of
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
1-4, p. 35 69 Voicu, Bogdan. 2005. "Social Capital: Bonding or Bridging Europe?" în Horațiu Rusu și Bogdan Voicu (coord.) European Integration from East to East. Civil Society and Ethnic Minorities in a Changing World. Sibiu: Psihomedia, pag. 77-98 Voicu, Mălina. 1999. "În căutarea identității: un studiu de caz pe membrii Asociației Studenților Creștin Ortodocși din România". Revista de Cercetări Sociale. Nr. 1/2, p. 68 78 Voicu, Mălina. 2001. "Modernitate religioasă în societatea românească". Sociologie Românească. nr. 1-4, p.70
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
and Ethnic Minorities in a Changing World. Sibiu: Psihomedia, pag. 77-98 Voicu, Mălina. 1999. "În căutarea identității: un studiu de caz pe membrii Asociației Studenților Creștin Ortodocși din România". Revista de Cercetări Sociale. Nr. 1/2, p. 68 78 Voicu, Mălina. 2001. "Modernitate religioasă în societatea românească". Sociologie Românească. nr. 1-4, p.70 98 Voicu, Mălina. 2004. Religion and Gender across Europe, prezentată la întâlnirea Grupului de Studii al Valorilor Europene, Varșovia Vorbonski, Andrzej. 2000."Poland: Ten Years After". Communist and
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
căutarea identității: un studiu de caz pe membrii Asociației Studenților Creștin Ortodocși din România". Revista de Cercetări Sociale. Nr. 1/2, p. 68 78 Voicu, Mălina. 2001. "Modernitate religioasă în societatea românească". Sociologie Românească. nr. 1-4, p.70 98 Voicu, Mălina. 2004. Religion and Gender across Europe, prezentată la întâlnirea Grupului de Studii al Valorilor Europene, Varșovia Vorbonski, Andrzej. 2000."Poland: Ten Years After". Communist and Post-communist Studies 33, p. 123 146 Voyé, Liliane. 1999. "Secularization in the Context of Advanced
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
1994), Analiza datelor de marketing, Editura ALL, București. Vlăsceanu, Lazăr, (1982), Metodologia cercetării sociologice. Orientări și probleme, Editura științifică și enciclopedică, București. In aceeași serie au mai apărut (selectiv): Demografie și societate, Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert România religioasă, Mălina Voicu Metode de cercetare în științele sociale, Christine Knussen, Ronald McQueen Roumanie. regards sociologiques, Ion. I. Ionescu Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică, Horațiu Rusu Sociology of Law. Studies and Research, Doina Balahur Sociologia valorilor, Rudolf Rezsohazy Valorile
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
științele sociale, Christine Knussen, Ronald McQueen Roumanie. regards sociologiques, Ion. I. Ionescu Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică, Horațiu Rusu Sociology of Law. Studies and Research, Doina Balahur Sociologia valorilor, Rudolf Rezsohazy Valorile românilor (1993 2005), Bogdan Voicu, Mălina Voicu (coord.) Sociologia comunității, Tudor Pitulac LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257.284749 BACĂU
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
împreună... Și... și bătrânul?... Toader?... Taica Toader a căzut în prag apărându-și casa. Cinci săgeți i-au străpuns inima... Ștefan tace, apoi, îngână: Mi-era drag bătrânul. Avea soare în inima aceea. Dumnezeu să-l ierte! Și... și soața? Mălina, pare-mi-se... Bârsan întoarce capul să nu i se vadă ochiul, dar vocea tremurată, înăbușită, se aude: Mălina... Mălina era printre fetele robite, legate cu cozile două câte două. Le treceau Nistrul... S-au vorbit și... Și s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
inima... Ștefan tace, apoi, îngână: Mi-era drag bătrânul. Avea soare în inima aceea. Dumnezeu să-l ierte! Și... și soața? Mălina, pare-mi-se... Bârsan întoarce capul să nu i se vadă ochiul, dar vocea tremurată, înăbușită, se aude: Mălina... Mălina era printre fetele robite, legate cu cozile două câte două. Le treceau Nistrul... S-au vorbit și... Și s-au aruncat în bulboană, toate odată... toate... Ștefan îl îmbrățișează, îl strânge aproape. Bârsan, cu capul pe umărul Domnului, plânge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan tace, apoi, îngână: Mi-era drag bătrânul. Avea soare în inima aceea. Dumnezeu să-l ierte! Și... și soața? Mălina, pare-mi-se... Bârsan întoarce capul să nu i se vadă ochiul, dar vocea tremurată, înăbușită, se aude: Mălina... Mălina era printre fetele robite, legate cu cozile două câte două. Le treceau Nistrul... S-au vorbit și... Și s-au aruncat în bulboană, toate odată... toate... Ștefan îl îmbrățișează, îl strânge aproape. Bârsan, cu capul pe umărul Domnului, plânge încetișor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Valer. Valerica Dumascu V.Mirela Ghiban V.Narcis Cristian Gospei Ant.Petronela Gugiuman V.Teodora Ancuța Hac M.Diana Holmu T.Irina Iuteș Ghi.Alina Mihaela Lavraniuc A.Adriana Ecaterina Mălăeț Const.Crenguța Mocanu P.Marius Moraru Const-Monica Râpanu M.Mălina Țocu I.Mihaela Ungureanu I.Geanina Voinea F.Petru Zubaș Ghi.MonicaEmanuela Registru matricol 235,vol.I;Costin Clit,op.cit.,252. XII-a Chimie Biologie Andrei Ghi.Mariana Alistar Gr.Mihaela Ardeleanu Vior.AncaNicoleta Balaban E.Ionel Boghiceanu Const.Alina
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Fil.2 Diriginte Isabela Naidin Atomi C. Alină Bîrsă J. Andreea Alexandra Bosoi I. Adina Daniela Bucur M. Loredana Georgiana Busuioc St. Corina Mihaela Corcodel P. Roxana Costandachi L. Maria Elenă Diaconu M. Mihaela Filip S. Vlad Iulian Flocea L.Mălina Luciana Florea C. Alexandru Florea Gh. Ioana Felicia Focia Ț. Radu Andrei Ghiban L. Andrei George Hristache V. Elenă Ionela Iacob C. Marius Alexandru Irimia V. Mădălina Valentina Mardare Gh. Nelu Andrei Panainte L. Andreea Mihaela Pascal D. Oana Patraș
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
oșteni Drăgălina Condrea Măricuța jold-îndatorire de Negru Costânda a sluji în leafă Măgdălina reparare de cetăți Roșu Tudosia cositură de fân Nicula Fulger Anghelina cărătură de vin domnesc Gheorghiță Plotnu Toader Hârea Cujbă Cristina Zamfira Ilisafta Anisia Pelin Marghita Prohira Mălina Stan Păstrăv Grigorașcu Jora Pascalina Ionașcu Aramă Onofrei Anghelușa Ștefan Mertic Candachie Herța Iosip a Soficăi Isac Balica Tura Gavril Știrbăț Ilinca Grozavului Leca Dron Popa Nicoară Neamul lui Păr Negru Nasta zis Jder Mirăuță Nega Agafița Buzdugan Alexa Rugină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Isaiia 58-66 Ion Boureanu 67-68 Hărman și Oană 81-85 Aug. 5 (Gherman?) Albu 68-70 s-a Arbure 71-76 Dajbog 79-84 Nicotă 87-95 Rateș Eremia 97 Cneaghina Salomia Teodosia Anghelina Cristina Ilisafta Marghita, Prohira Ilinca Mireauța Agafița Mitra Dochia Pascalina Nasta Mălina Vornic Condrea Bucium Gheorghe Roșca Ionaș Bârlădeanu Grigorașcu Pelin Miclăuș Cristea Șeptilici Dumitrul Șoldan Andronic Ionașcu Vulpe Neculai Aramă Mihai Stângaciu Isac Mereacre Popa Nicoară Rugină, șatrar Buzdugan Alexa din Cotnar Ștefan Murguleț nepotul pivnice Pavăl Călătoru rului Savin în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sărăciu ținând în căsătorie pe Sora Cozma Cotea Cristina Cremene Crețu Opriș -Dâmba Dan Pace-bună Dragomir Liteanu Dragoș Zamă Duma Isăcel Dumbravă Rău Istrate Tatu Filip Frâncu Groza Orbu Ion Pelin Săcară Iuga Ivu Pleșan Sinescu Vulpe Limbă dulce Plotun Mălina Mănăilă Mânzatu Mara Marcu Marga. În 1471 Ștefan VV a făcut danii M-rei Zografu dela Sf. Munte. în 1474 a fost trimis Stratonic ca să vadă în ce chip se face "turnul de corăbii" și alte acareturi. tot atunci a vizitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sunt năcută în Chișinău cartierul Mălina Mică. M-am refugiat cu mama spre sfârșitul anului 1940, după ce autoritățile sovietice l-au arestat și deportat în Siberia pe tata. Am reușit să plecăm din Basarabia cu o căruță trasă de un cal și cu o văcuță legată
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ocneanovici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1698]
-
Tot brazi mari, molifți verzi” (Coconi - Ilfov), „Marea de mare,/ Lerului,/ Marjine n’are,/ Marea de mare ce a venit,/ Dar în ea ce mi-ș aduce?/ Doi brazi nalți și’ncetoșați” (Limanscoe - Odesa), „Vine marea cât de mare,/ Lino mălino verde!/ Da de mare țărmuri n-are,/ Dar în undă ce ni-aduce?/ Aduce pini/ Și cu tulpini;/ Pintră pini și pintră brazi” (Valea Lupului - Hunedoara). Apele revărsate ce pregătesc reiterarea genezei au smuls brazi, mălini (regionalism pentru același arbore
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din zapisul de vânzare-cumpărare din 15 august 1696, încheiat între căpitanul Machidon Gheorghi și soția sa Maria și logofătul Pătrașcu, prin care primii vând logofătului Pătrașcu moșia Sălașele, situată între Filipeni și Fruntești, ce o aveau cumpărătur de la Petre și Mălina și de Anton din Fruntești, și de la popa Simion și de la alți răzeși din alte sate, că logofătul avea și altă moșie alături, anume Hilipeni” în absența unui act de vânzare-cumpărare care, cu siguranță, a fost încheiat între logofătul Pătrașcu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
loc de adăpost și găzduire, dar și adăpost pentru animale.43 Toponimul Sălașele este amintit în două documente de la sfârșitul secolului XVII-lea în legătură cu vânzarea unor părți din moșia Filipeni care aparțineau unor răzeși din Fruntești (Petru și femeia lui, Mălina, Anton și popa Simion de la Fruntești) și din alte sate răzășești. în documentul datat 5 iulie 1689 se arată cum cei mai sus menționați au vândut jupânului Machidon din Lărgășeni „o bucată de moșie de la Bucovina din hotarul Runcului, de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșiei Filipeni, în hotar cu Lecca-Ungureni - n.a.), ceea ce dovedește că vânzătorii erau proprietari deplini, cu acte domnești de întărire. Un alt document care, cu siguranță, este datat greșit, indică anul 1617, când Radu Voievod întărește lui Petre și soției sale Mălina parte din moșia Bucovina Dunavățului, cu hotarul Frunteștilor, de la Nichita, Drago pitar și alții, cu 48 taleri bătuți. După 72 de ani, Petrea și Mălina, ajunși la vârsta de 95-100 ani vând în pierdere „Bucovina Runcului” cu 37 taleri! Stabilindu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este datat greșit, indică anul 1617, când Radu Voievod întărește lui Petre și soției sale Mălina parte din moșia Bucovina Dunavățului, cu hotarul Frunteștilor, de la Nichita, Drago pitar și alții, cu 48 taleri bătuți. După 72 de ani, Petrea și Mălina, ajunși la vârsta de 95-100 ani vând în pierdere „Bucovina Runcului” cu 37 taleri! Stabilindu-se hotarele stăpânite pe părți, împreună cu cei care locuiau pe Dunavicior (Filipenii adică), se amintește de locul numit Sălașele. într-un zapis din 15 august
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stăpânite pe părți, împreună cu cei care locuiau pe Dunavicior (Filipenii adică), se amintește de locul numit Sălașele. într-un zapis din 15 august 1696, căpitanul Machidon Gheorghe și soția sa Maria vând logofătului Pătrașcu moșia Sălașele, cumpărată de la Petrea și Mălina, Anton de la Fruntești și popa Simion și de la alții „moșia, anume Sălașele” ... „ce se hotărăște pe din gios cu hotarul Frunteștilor”. Acest loc de adăpost pentru vite și oameni - Sălașele - trebuie să fi dăinuit până când boierii Rosetti, lărgind mereu hotarele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poiană și runc e totuna). Runcu este întâlnit ca toponim și oiconim pân în secolul al XX-lea, rămânând ca toponim și în prezent. Precizarea din documentele de la Radu Vodă care întărește moșia de cumpărătură lui Petrea și soției sale Mălina „dinîhotarul Runcului, de la Darog Ungureanul” lasă să se înțeleagă că acolo era un cătun, o așezare care continuă pe cea veche de pe vremea lui Coste Călugărul. O dovadă că acea parte a moșiei Filipeni a fost locuită din vechime, că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1617 august 31 : 7125 Suret de la Radul Vodă, la veleat 7125 [16161617]. Noi Radul Voevod cu mila lui Dum[ne]zeu, domnu pământului Modov[e]i. Iată au venit înainte noastră înainte boierilor n[o]ștri Petre și femee lui Mălina, cu un zapis de mărturie de la boierul nostru Vitol[a] logofăt și Anton di la Fruntești și popa Simion di acolo și Puiul de la Rogojeni și Oncescul di la Oncești și Gheorghe di acolo și Obreja di la Godineșt[i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
soția sa Maria vând lui Pătrașcu, al treilea logofăt, moșia Sălașele dintre Filipeni și Fruntești cu 35 taleri. Zice documentul: „...să se tie că i-am vândut acesată moșie ce am avut și eu cumpărătură de la Petru și femeia lui, Mălina, și de la Anton de la Fruntești și popa Simion de acolo și de la Obreja de la Godinești, moșie anume Sălașele ... Am vândut-o dumisale, având dumnealui și altă moșie alături, anume Hilipeni.” Ne putem întreba: a cui era moșia Filipeni la sfârșitul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
josă aveau accesă la apă, atât pentru adăpatul animalelor, pentru udatul grădinilor de zarzavat, cât, îndeosebi, pentru colectarea apei în iazuri pentru a purta o moară. Documentul din 1 septembrie 1616, de la Radu Vodă arată că Petrea și faemeia lui Mălina au cumpărat de la Pavăl și Tiron din Filipeni dreapt ocină și moșie (vecină) cu hotarul Fruntești „unde se numește Sălașele cu un vad de moară”. Un alt document din 18 aprilie 1648, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, arată că Arseni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]