491 matches
-
de Suveranul Pontif cu ocazia praznicului Adormirii Maicii Domnului l Referendumul din Venezuela, referitor la menținerea în funcție a președintelui Hugo Chavez, i-a dat acestuia câștig de cauză. 16 l Premierul Adrian Năstase și-a anunțat, în comuna suceveană Mălini, în cadrul unei vizite neprotocolare, decizia de a candida la Președinția României l Peste 2 000 de voluntari au format un lanț uman pentru protejarea moscheii Imamului Ali din Najaf, lăcaș sfânt pentru musulmani, în incinta căreia s-au refugiat militanții
Agenda2005-01-05-august () [Corola-journal/Journalistic/283219_a_284548]
-
purtând pe mantiile albe semnul scutului și al spadei. Asta Însemna că bătălia va Începe În scurt timp. Am văzut o altă parte a acelor luptători, sub comanda căpitanului Pietro, vechi prieten al nostru, rămânând sus, pe dealul Împădurit dinspre Mălini. Am Înțeles că strategia nu era deloc simplă și că voievodul nu voia să piardă prea mulți oșteni. Trecuse de miezul nopții. Iscoade ale căpitanului Oană se Întorseseră din târg. Și apoi, din nou, nu se Întâmplă nimic. Strigătul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
opt mii de oameni. Veniseră pe jos, peste crestele munților, din ținuturile Vrancei, Neamțului, Dornelor, Hotinului, și din câmpiile Sorocăi și Orheiului. Fierarii satelor de munte se apucaseră de făurit săbii, iar tâmplarii, săgeți. Armele se adunau mai jos de Mălini, pe valea Moldovei. În alt loc ascuns, nu departe de mănăstirea Pojorâta, se adunau caii. Tot acolo era locul În care puteau sosi cei care nu apucaseră să ajungă la Bradu Strâmb. Sub ocupație otomană, țara lucra pentru eliberare. Poruncile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
la vârsta lor, singurele corpuri goale pe care le vedeam erau pe timbre cu reproduceri de nuduri celebre editate de către țări cu nume exotice... 11 decembrie 2000 După mai bine de doi ani, mă întâlnesc la Valence, în Franța, cu Mălin D., inginer, fost coleg de Politehnică. Are destinul inginerilor "softiști" din generația mea neterminată: sunt închiriați cu luna, pentru un salariu de 700-1000 dolari, pe la diverse firme din Occident, de către un intermediar francez care îi recrutează din România. Pentru aceeași
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
darul să îl împiedice pe Stan Poiană să se mai judece pentru Temeșești. Numai dacă plătea 60 de ruble de argint topit, Stan Poiană putea redeschide procesul. Ajuns domn, Ștefan cel Mare a rezolvat acest conflict. La 26 octombrie 1458, Mălin, Vișa și ginerele lor Ivașca Vitolescu dau lui Neagul și Tatul, nepoții lui Stan Poiană, două sate, iar Neagul și Tatul dădeau celor trei privilegiul de la Alexandru cel Bun, pe care Stan Poiană îl primise pentru satul Temeșești. Mihul pusese
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primul cititor și confesor, care-a cules și dres aceste rânduri, Monica. Mihai Iacobescu LUPUL Când eram mic se vorbea mult despre lupi în casa noastră. Stăteam în marginea satului Sasca, pe drumul ce leagă Baia de Cornu Luncii și Mălini. Uneori, iarna se auzea frecvent că lupii dădeau iama, în miez de noapte, venind fie din lunca Moldovei, din munții care erau aproape, fie din păduricea Șomuzului, de la Bolătăul din fața satului și încercându-și norocul spre târla vreunui gospodar. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a documentat din ceea ce-au scris Vasile Ciurea și alți contemporani despre muzeu. Astfel, a aflat că în 1917 muzeul lui Vasile Ciurea a integrat la patrimoniul său și Muzeul Băii, iar în 1918 piesele din Muzeul Ocolului Silvic Mălini, sporindu-și astfel, necontenit, patrimoniul. După ce-a fost adăpostit temporar în două camere la Gimnaziul "Alecu Donici", devenit ulterior Liceul "Nicu Gane", în 1930 noua instituție s-a mutat, în sfârșit, într-o clădire proprie, frumoasă, corespunzătoare, schimbându-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
contribuția și specialiști ai Muzeului Județean Suceava, între care filologul, istoricul și criticul literar Nicolae Cârlan unul dintre cei mai pasionați și avizați cercetători și cunoscători ai manuscriselor și operei lui Nicolae Labiș, ctitor și el al Muzeului "Labiș" de la Mălini și al Festivalului Anual de Poezie "Nicolae Labiș" de la Suceava. După deschiderea instituției muzeale, Galeria Oamenilor de seamă, bădia Eugen Dimitriu a mai rămas, ca ghid la acest obiectiv încă 3 ani, între 1972-1975, apoi a fost transferat la Suceava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
talentat, le apărea tentat să greșească, fiind în primejdie să se prăbușească, Lovineștii nu ezitau să intervină la timp, acționând și așezând lucrurile pe făgașul lor normal. Așa, de pildă, la începuturile carierei sale, când "Cezar Petrescu, pretor la plasa Mălini, prins de patima pockerului", strâmtorat, în urma unor pierderi, "a luat bani din gestiune și urma să fie judecat", iar tânărul scriitor "n-ar fi suportat o asemenea rușine" și "se gândea și se pregătea chiar să se sinucidă", șeful său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Cahiers roumains d’études littéraires”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Viața românească”. A ținut cronica cinematografică în „Contemporanul” (1961-1972) și în „România literară” cronica radio-tv (rubrica „Tele-glose”, 1972), apoi, vreme de douăzeci și cinci de ani, cronica radio, semnată până în 1990 cu pseudonimul Ioana Mălin. În volumul de debut T. cerceteză și interpretează viața și opera lui Aurel Baranga, cel mai aplaudat autor de comedii din deceniile al șaselea-al optulea din secolul trecut. Într-o interesantă investigație se relevă tentativa de trucare a autobiografiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
estompat, în grădina Belmont. Ceva mai aproape, o mierlă cânta extaziată, cu triluri lirice ca de privighetoare. Salcâmul se înveșmântase în frunzișul de vară. Crengile-i grăsune, încovoiate, păreau a fi mădularele unui animal rotofei. Grădina era îmbălsămată de mireasma mălinilor. De fapt, întregul Ennistone era îmbăiat în parfumul dulce-acrișor al acestui prețios arbust. Pearl, mi-e frică. De ce ți-e frică, iubito? Să tragem storurile. E prea devreme. I-am scris lui Margot. Foarte bine ai făcut. Uită-te ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Tudor Arghezi, Iași. Fără să ne propunem o enumerare, a meritelor cuiva în sprijinirea proiectului, nu vom uita: ediția în care colega noastră, dr. Doina Balan, a venit echipată în tradiționalul și superbul ei costum popular, specific zonei etnografice a Mălinilor Sucevei, moștenit de la părinți, modul exemplar de implicare a salariaților Școlii Normale care, la ediția din anul 2004, au căutat în tot satul Breazu și în împrejurimi, bostani neînghețați, în anul când vremea deosebit de rece, s-a instalat mai repede
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Îngânduratul Shelley pierea (înecat în Mediterana) la treizeci de ani; nocturnul Novalis se despărțea de această lume la douăzeci și nouă iar delirantul, oniricul Lautréamont la douăzeci și patru. Printr-o secretă rețea de afinități ipotetice, Nicolae Labiș, romanticul de la Poiana-Mărului (lângă Mălini Suceava) își găsea o "frățească" înclinare spre răzvrătitul Rimbaud "încâlcitul ștrengar Arthur"; îl tentase François Villon, aventurierul impenitent dispărut la vreo treizeci de ani, căruia îi consacra, "în febră", un "poem balcanic". Tot ce e remarcabil la autorul Primelor iubiri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Bichiș (< magh. bükkös, „făget“), Frăsinei, Isnovăț (cf. bg. jasen, „frasin“), Gorunul, Bunget (cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar“), Rasnic, Stejarul, Tufani, Lunca, Măceșul, Mălini, Malnăș (magh. málnás, „zmeuret“), Poiana Mărului, Almaș (< magh. almás, „livadă de meri“), Iablanița (< sl. jablanŭ, „măr“) Nucet, Cozia (turcicul koz, „nuc“), Oravița, Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la Bacău, lunar, din aprilie 1912 până în mai 1913. Director: Eugeniu Revent. Articolul-program, Către cititori, afirmă că revista va lupta pentru „naționalismul luminat”, împotriva „politicianismului corupt”. Colaborează cu versuri Volbură Poiană, Eugeniu Revent, Gh. Apostol, Ion Cosma, C. Ionescu-Olt, Aurel Mălin, iar la sectorul proză se pot întâlni numele lui M. Corbea și al Irinei G. Lecca. Revista publică poemele dramatice Dolores și Voichița de Al. Rouă. Se inserează în sumar traduceri din germană semnate Virgil Tempeanu, iar Horia Rămurel dedică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286190_a_287519]
-
-n sat că-i mare satul, Pleacă, pleacă! Și-a plecat. Mama de Nicolae Labiș N-am mai trecut de mult prin sat si-mi spune Un om ce de pe-acasă a venit Cum c-a-nflorit la noi mălinul Si c-ai albit, mămuca, ai albit. Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava. Eu nu știu cum să cred atâtea vesti, Când din scrisori eu vad precum matale Din zi în zi mereu întinerești. O, mama... de
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
mare dorință a noastră este să rămânem împreună și după absolvirea Conservatorului, pentru a putea astfel să ne desăvirșim pregătirea și să aducem servicii orchestrei unde vom fi repartizați și muzicii românești. 119 DOINA MELINTE: Îmi lipsește doar Coronița de Mălin Doina Melinte, iată vă din nou acasă, în fața entuziastului public băcăuan, care, ca și după victoria de la Haga, vă răsfață cu aplauzele sale generoase. Cum vă simțiți în ipostaza de dublă campioană mondială? N-aș putea să afirm că am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
lunii aprilie voi pleca într-un cantonament, împreună cu lotul, în zona Caucazului. Ce vă propuneți în continuare? Cât mai multe participări la concursuri de o milă și 800 metri. Vreau să obțin punctele necesare câștigării „Grand Prix” ului, Coronița de Mălin fiind singura care-mi lipsește din palmares, deși, acum doi ani, am fost la egalitate de puncte cu câștigătoarea. Succes! 122 IOAN MITREA: Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile față de semeni... Domnule Ioan Mitrea, limbile orologiului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Dacă ai răbdare să crezi în steaua ta, nu se poate să nu răzbești....................................... ...................110 Ion Irimescu, sculptor: Îmi omor timpul cu prostioare.........112 Danuț Manea, violist: Vraja muzicii de cameră..................... 117 Doina Melinte, atletă: Îmi lipsește doar Coronița de Mălin...119 Ioan Mitrea, istoric: Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile față de semeni..............................122 Gheorghe Neagu, profesor: Mă obsedează de o viață versul lui Eminescu....................................... ......................................129 Vasile Orac, grafician: Fiecare carte are universul ei............133 Carmen Rădulescu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Maiorescu la Theresianum, Octavian Chisăliță de câteva prezențe critice la „Viața literară”. Mai interesant este compartimentul rezervat interviurilor - cu Nicolae Balotă, D. Micu, Gheorghe Grigurcu, Dinu Flămând, Eugen Uricaru, Ion Pop, Ana Blandiana ș.a. Gelu Prențu, Ion Iustin Purza, Dumitru Mălin, George Roșca și Constantin Ghiciulescu țin cronica literară, Al. Covaci susține cronica dramatică, Eugen Stanciu pe aceea științifică, iar cronica filmului îi revine lui B. Dan. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287174_a_288503]
-
acela bine cunoscut, până la cea mai măruntă cotitură, se schimbase. Nu șirul de camioane incendiate la ieșirea din reședința de județ, nici craterele lăsate de obuze creau impresia asta. Pur și simplu, drumul de pământ dispărea ici-colo, sub înaintarea pădurii. Mălini tineri creșteau pe mijlocul drumului, iarba năpădise hârtoapele. I se întâmpla să dea cu vârful cizmei peste pălăria unor bureți pestriți, să ocolească vreun mușuroi de furnici. Cu toate astea, punctele importante de reper erau acolo: păduricea de stejari care
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
băi, fără să bănuiască măcar că până să fi ajuns la destinație au intrat, începând de la Gura Humorului, într-o altă lume, aceea a esențelor de brad și a ozonului “curs pe palele de vânt”, cum spune poetul de sub munte, de la Mălini. Și totuși câțiva amatori de decoruri noi vor fi privind la geam, în aburii dimineților răcoroase, culmile domoale ale Obcinilor și valea înmiresmată a Moldovei, bordeiele presărate ici și colo în zări, pe sub păduri, locuințe sezoniere pentru munteni, care știu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
așa-zise proveniențe etimologice comune (Iorgovan → Iorgu → Gheorghe → Ghiță sic!). De fapt lucrurile stau cu totul altfel: Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu consideră că "Iorgovan" e un substantiv dialectal al cărui sens e acela de,,liliac"(planta) sau "mălin roșu". El vine din varianta srb-cr. jorgovan < tc. ergevan. Iată, așadar, cum dintr-o greșeală s-a prăbușit un întreg construct "mitic" pe care cercetătorul l-a clădit mai departe fără să bănuiască punctul vulnerabil al acestuia. Rămâne, însă, de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
credem noi. Alegerea scriitorului s-a centrat pe un nume destul de frecvent întâlnit în zona sa natală. Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu îl consideră a fi un substantiv dialectal al cărui sens e acela de "liliac" (planta) sau "mălin roșu". El vine din varianta srb-cr. jorgovan < tc. ergevan. E interesant de semnalat faptul că atât dicționarul amintit, cât și studiul întreprins de Elisabeta Lăsconi menționează alături de numele Iorgovan pe acela de Iovan, ambele lucrări făcând, astfel, trimitere la cunoscuta
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dintr-o familie. Ilustrative în acest sens sunt și versurile lui Nicolae Labiș închinate mamei: „N-am mai trecut de mult prin sat și-mi spune Un om ce de pe-acasă a venit Cum c-a-nflorit la noi mălinul Și c-ai albit, mămucă, ai albit. Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnavă. Eu nu știu cum să cred atâtea vești, Când din scrisori eu văd precum matale Din zi în zi mereu întinerești.” („Mama”) Mult prea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]