2,156 matches
-
bine și apropiați străchinile, să vă pună Măriuța tochitura. Tu, Mitruță, aruncă fuguța fundul acela de lemn, să răstorn mămăliga asta, că m-o îndoit de șale - a strigat crâșmarul. Fiecare a întins cât a putut mai repede strachina. Când mămăliga aurie se răsfăța pe fundul de lemn, moș Dumitru a luat ața legată de piciorul mesei și a tăiat-o în dărăburi potrivite. Ca la un semn, s-au ridicat cu toții și s-au întors cu fața spre răsărit. Si-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vorba numai de cămeșă, m-oi descurca eu. Abia au sfârșit ei vorba, că au intrat și ceilalți cărăuși. Acum să ne pregătim de masă, oameni buni - i-a întâmpinat moș Dumitru. A urmat ritualul obișnuit...Până să fie gata mămăliga, Costache a adus în fața fiecărui cărăuș - ca de fiecare dată - țoiul cu rachiu. Abia le-a așezat pe masă, că moș Dumitru s-a și ridicat, cu țoiul în mână: Astă seară îi botezăm pe cei doi flăcăi ca tineri
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ca un gânsac. Bunica, însă, era femeie aprigă, pe când bunicul... mai lasă-mă să te las. In rest, om de treabă. Dimineața, când soarele ieșea de după colțul pădurii, numai ce-l vedeai cum își ia trăistuța cu o bucată de mămăligă în ea, ciorpacul și undița. Ieșea aproape tiptil din ogradă, să nu prindă bunica de veste. Si tiva, băiete! Gospodăria rămânea în seama bunicii. Când se întâmpla - și asta foarte rar - să nu plece la baltă, îl găseai ziua în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și de noi! In crâșmă mirosea plăcut a cârnați fripți amestecat cu aroma vinului fiert. Crâșmărița tocmai punea mâncarea în străchinile rânduite pe masă. Costache și-a făcut o intrare triummfală cu ceaunul cel mare, în care se răsfăța o mămăligă aurie. Cu un icnet de mare efort, a răsturnat-o pe fundul de lemn din mijlocul mesei. Poftim la masă, gospodari! li s-a adresat crâșmărița, toată numai zâmbet. Dacă v-ați adus de-acasă - a completat Costache, râzând cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mâna streașină la ochi și privește cu mare luare aminte spre crâșmă. A răspuns în felul lui: Ce pot să văd eu la o crâșmă? Un țoi plin-plinuț, o oală învârfonată cu vinișor, o tochitură la mama ei și o mămăligă cât o lună plină... De când te știu, Pâcule, doar la țoi ți-i gândul. La țoi și la fimeie. La fimei ai vrut să zici, dacă nu mă înșel. Aista să fie păcatul meu și altele să nu am, Dumitre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ochii mortului, cineva trebuie să-ți încălzească spinarea din când în când și asta cât mai des. Află tu că am ascuns făcălețul și de atunci trăiesc în pace deplină cu baba mea. I-l împrumut doar pentru a mesteca mămăliga. In rest, scula stă la mine. Râsul cărăușilor se întețea cu fiecare vorbă a celor doi bătrâni. Unde ți-i matale scula, unde n-o ții, nu ne interesează. Noi vrem să aflăm dacă i-o făcut otopsia fimeii și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
trup, țapoși la coarne, amândoi cudalbi, țintați în frunte, ciolănoși și grași, cum sunt mai buni de înjugat la car. Aud? (strânge iar surcelele) SMARANDA: Doamne, doamne! Bate tu darabana mult! Ai ceaun și apă, ce-ți mai lipsește pentru mămăligă? Da' plug, grapă, telegă, sanie, car, tânjală, cârceie, apoi coasă, hreapcă, țăpoi, greblă și câte lucruri altele care trebuiesc omului gospodar, ai tu, Dănilă? Iaca n-ai! Și mira-m-aș să le ai vreodată dacă nu dai din coate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mă bage numaidecăt în pămănt. Da' nu-i ajunge atăta: mai înainte ar fi bucuros să mă vadă ajuns la sapă de lemn! Să-l mai țin, nu? Poate chiar să-l îndop, să crească, nu-i așa? Da' ce, mămăliga răsare pe copaci? Sau grăunțele plouă, la mine, din cer, de trei ori pe zi? Asta nu coastă? Și baltă pentru scăldătoarea dumnealui de unde să iau? Poate mă sfătuiești dumneata c-ar fi bine să-l leg c-o curelușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care nu se poate găsi decât pe la noi. Din fruntea făinei de grâu poftesc paisprezece saci, pentru placinte rumene și pentru falnici cozonaci, zahăr, mirodenii, ulei, unt și sare, cât oi putea încărca în două care. Să nu uităm pentru mămăliga din cucuruz și din mei, făină ca aurul pusă în cinsprezece saci rotofei. Rachiu de perje zece butelci dolofane și vin lăudat douăzeci de budane, să le ajungă pentru sindrofii la boieri și la cucoane. Iară dacă s-or mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai face el minuni... BABA SAFTA: Numai asta poate fi! Ia stați oleacă... (merge până în pragul odăii unde Sisoe pare adâncit în gânduri sumbre) Sfinția ta, poate ți-ar plăcea niște scrob cu jumări sau niște fasole cu afumătură, cu mămăligă caldă și murături... SISOE (înviorat): Asta-i altă vorbă... BABA SAFTA: Ilincă, tot acuma să-mi vii cu mâncare creștinească, să prindă cuviosul putere, sărăcuțul... Dă fuga...! ILINCA (spre Baba Fira): Mătușă. Hai cu mine să m-ajuți, că acuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fular & căciulă - sifoane - săpun de casă - umbrelă de soare - cântar de mână - lanternă - sare pentru pește - ardei usturat, usturoi, sare pentru saramură - telefon - butelie & apărătoarea de vânt - lingură de lemn - burete - grătar & cărbuni - balonzaid kaki - cratiță - zdrobitor usturoi - tuci pentru mămăligă Un nou început politic pentru Emil Constantinescu Echipat într-un halat foarte dichisit, tușind ușor și plimbându-se gânditor prin bucătăria în care băltesc vagi vapori de cafea, Emil gândește. Din când în când, se deplasează până la fereastră, se sprijină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
o fugă acasă, fac mâncare și îndată-s înapoi” - o grăit bătrâna, bucuroasă. „Că bine zici, bre!” - o aprobat-o moșul. Cât ai bate din palme, bătrânica ne-o pus în față o bucată de brânză și un dărăb de mămăligă. Alături, un ulciuor cu apă. Nu ne venea să credem. Am făcut cruce și ne-am așezat lângă ștergarul cu bunătăți... „Doamne Dumnezeule! De când nu am mai văzut așa ceva în fața ochilor!” - mă gândeam, în timp ce mâncam cu atenție, să nu mă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
traista țesută din cânepă, cu dungi vărgate: roșu, negru, albastru, verde). Cu cât era mai colorată, cu atât li se părea mai frumoasă. Ce puteau să ia la câmp decât: ouă fierte, brânză, ceapă, borș cu cartofi sau cu fasole, mămăligă și, destul de rar, o bucată de păine și desigur, o damigeană cu apă. Cei care aveau În echipă și bărbați mai strecurau câte o sticlă de jumătate, cu țuică sau vin. Sapele erau bine ascuție și Împănate, să nu iasă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ouăle bine, bătea și ceva făină de grâu cu apă „bună”, care era adusă anume de la acea fântână, le amesteca, le mai bătea puțin, adăugându-le sare și le cocea la foc în ulei cu puțină ceapă prăjită. Însoțit de mămăligă caldă, copiii mâncau scrobușorul cu apă bună, ca în zilele de sărbători. De atunci, la noi în sat, când copiii întrebau pe mamele lor ce vor mânca astăzi, mamele răspundeau, „scrobușor cu apă bună”. Acest răspuns însemna: „aduceți o găleată
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
putrezite, aruncate de pe acoperișul poieții. Grele ca pământul. O furcă, un cuțit în șale, o furcă, un cuțit în șale, până i s-a făcut negru înaintea ochilor. Se clătina. "Ce-i cu tine, te porți de parcă ai fi de mămăligă, du-te și ajut-o pe maică-ta". A doua zi au făcut pâine în cuptor, șase pâini mari, aluatul se frământa greu, ba au mai spălat și hainele. Apă, lemne, iar apă, iar lemne, hainele grele din pânză de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să le facă viața mai însorită. Câțiva chiar încercară să ceară bătrânelor măcar o lingură de zeamă, pofta era mânată de la spate de o foame ce nu cunoștea nici un fel de opreliști. - Stați, barbarilor, se stropșeau bătrânele, întâi să facem mămăliga! Unii, ca să uite de foame, începură să cânte, să-și poarte pașii așa, fără țintă, prin jur, dar nu prea departe de locul unde abureau oalele și soarele acela din ceaun care fierbea în draci. Și câinii părăsiră locurile de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de locul unde abureau oalele și soarele acela din ceaun care fierbea în draci. Și câinii părăsiră locurile de odihnă de sub căruțe, apropiindu-se cât putură de mult de focurile la care licărea și pentru ei speranța unei bucăți de mămăligă. Așteptarea face ca uneori timpul să dobândească dimensiuni greu de imaginat. Răsturnarea mămăligii și punerea în străchini a mâncării curmară neliniștile. Masa decurse în tăcere. Cine ar mai fi avut chef de taifas, când fasolea râdea cu dinții ei de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
draci. Și câinii părăsiră locurile de odihnă de sub căruțe, apropiindu-se cât putură de mult de focurile la care licărea și pentru ei speranța unei bucăți de mămăligă. Așteptarea face ca uneori timpul să dobândească dimensiuni greu de imaginat. Răsturnarea mămăligii și punerea în străchini a mâncării curmară neliniștile. Masa decurse în tăcere. Cine ar mai fi avut chef de taifas, când fasolea râdea cu dinții ei de sidef, chemătoare! Câte o cană de apă încheie festinul și fiecare din membrii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
aduna cu hărnicia unei gospodine, puzderia de scântei din spuza focurilor mocnite, pentru a aprinde și în alte seri stelele de pe catifeaua nopții. Prin mohor, un greiere își torcea nostalgicul său cântec. Câinii tolăniți sub căruțe visau la bucata de mămăligă de a doua zi. Numai bulibașa era treaz. Fuma în fața cortului său și medita. La un moment dat, avu impresia că gândurile lui luaseră chipul unor păsări ale întunericului. Le urmări mental zborul, trimițându-le spre ținuturi pustiite pentru a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
lăsându-le câteodată de izbeliște cu riscul de a pătrunde în grădinile cu trifoi și lucernă de la poalele Buzăului, și a se bolohăni la stomac din cauza nutrețului prea crud. Acolo, pe câmp, Rică aducea făină de porumb de la moară pentru mămăligă, iar Sile mulgea pe rând vacile bunicii și fierbea laptele într-un nelipsit ceaun, de unde mâncau pe săturate și alți băietani de vârsta lor ce căscau gura pe imaș. Când una din vaci căpătă o boală infecțioasă gravă, urinând cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Ecaterina recolta o parte din știuleți de pe tujlean, îi desfăca și usca boabele pe vatra sobei. Apoi, neastâmpăratul Sâlică era sancționat cu învârtirea coarbei unei râșnițe rudimentare de mână, câteva ore bune și plictisitoare, până se aduna făina de-o mămăligă. Într-o zi de marți, când era piață mare la Gura Humorului, bunica a avut neinspirata idee să-l trimită după un tăbuioc cu mălai pe Sâlică, cu trenul. Cum trenurile epocii erau rare și aglomerate ochi, de se circula
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
deviat în amonte, iar în aval într-o plasă așezată de-a curmezișul apei se băga peștele de toate mărimile. Metode mai simple, cu sticla sau coșul din nuiele având fundul găurit, băgate în apă cu gura-n jos, conținând mămăligă drept nadă, erau folosite de când lumea și nu necesitau investiții mari. * Una dintre marile pasiuni ale copilăriei mele a fost cinematograful, căruia îi aduc elogii și astăzi, căci mi-a îmbogățit universul cunoașterii încă de la o vârstă destul de fragedă. La
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sfîrșească cu Eschil și Euripide” (Silviu Purcărete, iunie 2009, În publicația on-line Bit press). De ce?... Într un puseu ludic, combinînd două proze excep ționale, despărțite de un secol, Întreb și eu, ca intertex tualistul : „ De ce, nene Anghelache, fierbe copilul În mămăligă?”... S-a vorbit mult despre strigătul celebrelor trei surori cehoviene, „La Moscova!”. De la Începutul piesei, pînă-n 24 finalul ei, Olga, Mașa și Irina nu visează altceva decît să se reîntoarcă În Capitală. Nimeni Însă nu s-a Întrebat, ucigător de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
răcesc mălaiele - a strigat crâșmarul. Fiecare cărăuș și-a ocupat locul știut trăgându-și câte o strachină dinainte. Măriuța și-a făcut datoria ca la carte. Între timp - gâfâind - Costache s-a prezentat cu un ceaun în care râdea o mămăligă cât o movilă de hotar. Mitruță a sărit să-l ajute să răstoarne ceaunul pe fundul de lemn. Moș Dumitru a dezlegat ața de la piciorul mesei și a tăiat bulgărele de aur aburind în bucăți dolofane... Pâcu și-a rotit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-l mai Întrebă nimic și nu mai făcu nici un comentariu, pînă cînd ajunse lîngă peretele opus al grotei, unde se aflau rucsacurile. Scotocind În ele, scoase mai Întîi bidonul cu etichetă de Coca Cola, plin cu apă, și bucata de mămăligă, Învelită Într-un ștergar. — Nu mă interesează mîncarea ta, zise. Nu despre mîncare e vorba. Caută mai bine, trebuie să fie o sacoșă de plastic, cu un caiet și alte hîrtii În ea. În cele din urmă, Michel găsi sacoșa
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]