364 matches
-
servește fierbinte cu brânză și smântână. Mod de preparare: Ingrediente pentru 10 porții: 1 Kg mălai 600 g brânză de oaie 10 ouă 200 g ulei 10 g sare 200 g cașcaval Se prepară din făină, apa și sare o mămăliguța de consistentă potrivită.Din ouă se fac foi de omleta foarte subțiri.Se pun foile de omleta pe un anker, una lângă alta, pe deasupra se întinde mămăliguța, peste care se râde brânză. Cu ajutorul ankerului se rulează preparatul, dândui-se o formă
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
g sare 200 g cașcaval Se prepară din făină, apa și sare o mămăliguța de consistentă potrivită.Din ouă se fac foi de omleta foarte subțiri.Se pun foile de omleta pe un anker, una lângă alta, pe deasupra se întinde mămăliguța, peste care se râde brânză. Cu ajutorul ankerului se rulează preparatul, dândui-se o formă, apoi se pune într-o tavă și se râde deasupra cașcavalul, se introduce pentru 5 minute la cuptor la foc iute, după aceea se scoate din cuptor
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
se înfing în țepușa. Țepușa se învârte deasupra focului, în timpul frigerii, puii se ung cu unt. După frigere puii se lasă să se odihnească într-un vas acoperit pe marginea grătarului. Puii fripți se srvesc cu mujdei de usturoi și mămăliguța. Ingrediente pentru 10 porții: 10 ouă 150 g ciuperci conservate 60 g unt 100 g smântână 100 g lămâie 2 g piper măcinat 20 g sare 100 g salată verde 20 g pătrunjel verde Mod de preparare: Ciupercile se trec
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
un sfîrșit, pricep. Devin îndrăzneț și privesc pe săturate. Mă înglodez în păcat și tare aș dori ca data viitoare și ea să stea pe tușă. Iar alta să-și lămurească prietenul: Da, cu... Nu, nu pot să mai continui. Mămăliguța lui moș' Vasile Unele imagini ale vieții nu le poți uita și uneori te urmăresc obsesiv, te chinuiesc, te hăituiesc cu înverșunare și te fac să suferi. Poți uita totul, dar acele clipe care ți-au marcat sufletul cu fierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
scînteiau a viață. Moșu' Vasile era slab ca un schelet, ochii erau în două enorme găuri scobite drept sub frunte și nasul era subțire, atît de subțire că ai fi putut să te tai în el. La moșu' Vasile, o mămăliguță, dintre perne scoasă, caldă încă, ne făcea cu ochiul. Noi nu gîndeam că va mînca și moșu' Vasile, credeam că el este deja sătul, deși din mica bilă de aur nu lipsea nici o fărîmă. Mîncam încet și moșul ne privea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Boțul de aur a rămas pe jumătate nemîncat. Ne-am săturat cu toții. Chiar și moșu' Vasile. Tata a mîncat și el restul. Tata nu știa povestea. A doua zi a venit mama, a venit salvarea. Uneori ne aducem aminte de mămăliguța lui moșu' Vasile și devenim mai buni, conștiința ne mustră și mai suferim încă și încă o dată. Mă rog Ție, Doamne, să aperi alți copii de ceea ce noi nu mai putem uita! Tovarăși de viață O ploaie rece ca gheața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
azvîrlitură de băț! De aceea vă rog să primiți un pic mai devreme salutul meu: Mi-a fost atît de dor de voi! Cuprins Cuvîntul autorului 7 Capitolul I Incursiuni prin memorie 19 Același pămînt 21 Ispită și păcat 24 Mămăliguța lui moș' Vasile 27 Tovarăși de viață 30 Teroristul din Ghireni 33 Pișca la Ghireni 35 Costică Cotiugă urmașul lui Erik Cel Roșu 38 Balauri vechi și noi 42 M-a chelfănit poporul 46 Comunista din Ghireni 50 Berbecul de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rog să-L primești, deoarece ți-L ofer din toată inima. Stai liniștit, acolo, lângă plită și mai bagi câte o balegă pe foc... Ce să-i faci? Ăsta-i combustibilul săracului. Cine n-are pâine se mulțumește și cu mămăliguță, nu-i așa? Bine-bine, dar cum îți voi trimite eu cadoul ăsta? Pe ce adresă? Unde? Îmi face impresia că și spațiul acesta de deasupra capetelor noastre căruia noi îi spunem "cer", și acesta a fost demult parcelat, cartografiat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
puținele resurse vitale în speranța unei salvări miraculoase. Chestiunea e că nici nu prea aveam după ce bea apă. Ultimul pospai de mălai (făină de porumb) fusese epuizat, așa că mama, cu chiu cu vai, de-abia reușise să ne facă o mămăliguță amețită, pirpirie, leșinată, care anevoie se zărea pe fundul ceaunului. Când a răsturnat tuciul pe suportul de lemn căruia i se spune "fund", am rămas holbați cu ochii ațintiți la mămăliguța aburindă, așa, ca la priveghi, fără să clipești, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu vai, de-abia reușise să ne facă o mămăliguță amețită, pirpirie, leșinată, care anevoie se zărea pe fundul ceaunului. Când a răsturnat tuciul pe suportul de lemn căruia i se spune "fund", am rămas holbați cu ochii ațintiți la mămăliguța aburindă, așa, ca la priveghi, fără să clipești, fără să te miști, fără să vorbești, pătruns doar de momentul tragic al despărțirii de cel care va pleca pe ultimul drum. Era ultima mămăliguță! Era ultimul "regal culinar" pe care ni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
am rămas holbați cu ochii ațintiți la mămăliguța aburindă, așa, ca la priveghi, fără să clipești, fără să te miști, fără să vorbești, pătruns doar de momentul tragic al despărțirii de cel care va pleca pe ultimul drum. Era ultima mămăliguță! Era ultimul "regal culinar" pe care ni-l oferea mama într-o casă potopită de zăpadă în colonia penitenciară Bumbăcari din Câmpia Bărăganului. Mama a aprins o lumânare și mi-a întins-o. Hai cu mine, Titi. Da, mama. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Gata. Hai, Titi, asta-i tot. Da, mama. Ne-am întors în cameră. Mama a luat tigaia de la locul ei și a pus-o pe plită. Puiul de mămăligă se răcise. A luat cuțitul și a geometrizat pe cât posibil microscopica mămăliguță gălbejită, după care, luând cu furculița rând pe rând numărul redus de feliuțe costelive, le-a așezat în tigaie, întorcându-le când pe o parte când pe alta, pentru a se pătrunde cât mai mult de efectul binefăcător și energizant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Da, mama. "Mânca-vor săracii și se vor sătura și vor lăuda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe Dânsul, vii vor fi inimile lor în veacul veacului." Amin. (David, 21:30) Mama se străduise să împartă echitabil minuscula mămăliguță în șapte porții egale. Mâncam încet, fără grabă, cu atenție, cu pietate, parcă am fi consumat din coliva celui condus pe ultimul drum. Da. Chiar așa. "Dum manducatis vultus hilares habiatis" (Proverb latin) (Cât timp vei mânca vei avea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mânca vei avea o privire veselă) Nu. Deloc. Noi nu aveam figurile vesele. Nu. Mai degrabă, privirile noastre erau izbitor de asemănătoare cu ale participanților la un priveghi al unei persoane mult iubite. Într-adevăr, noi ne înfruptam din ultima mămăliguță prăpădită, făcută din ultimul căuș de mălai din sacul golit. Eram șase copii înfricoșați și ne uitam la mama ca la singura salvare. Mama lua câte o bucățică de mămăliguță și expedia bolul alimentar cu înghițituri mici și cu ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
persoane mult iubite. Într-adevăr, noi ne înfruptam din ultima mămăliguță prăpădită, făcută din ultimul căuș de mălai din sacul golit. Eram șase copii înfricoșați și ne uitam la mama ca la singura salvare. Mama lua câte o bucățică de mămăliguță și expedia bolul alimentar cu înghițituri mici și cu ochii mai mult închiși fiindu-i parcă rușine că nu ne poate oferi ceva mai bun, mai mult, mai consistent și că mănâncă din rația noastră. Suferea cumplit. O durere și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și aroma unor bucate delicioase?? Ce grozav ar fi, nu? Căci noi ne săturaserăm până în gât de boabele de porumb "dintele calului" coapte pe plită. Ce minunat ar fi fost dacă am fi avut și noi măcar o bucățică de mămăliguță cu o foaie de ceapă întinsă în sare. Oh, Doamne! "Pasărea mălai visează și flămândul praznicul." (Proverb) Odată cu intrarea doamnei în cameră parcă se desprimăvărase, iar fermecătoarea lună mai adusese în camera noastră mireasma și parfumul îmbătător al tuturor florilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Într-un săculeț rătăcit am mai găsit vreo două căldări de boabe din care ne ținem amărâtele de zile. S-au obișnuit copiii mei cu boabele?? Ce păcat vă faceți, doamnă! Mare păcat! Credeți că ei n-ar mânca niște mămăliguță cu cartofi prăjiți, un borș de fasole ori o mămăliguță cu friptură? Priviți! Priviți, doamnă, cu atenție la copiii mei! Vedeți ce slabi, cât de anemici și de prăpădiți sunt? Cum să-i ajut? Mi-aș da și inima pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de boabe din care ne ținem amărâtele de zile. S-au obișnuit copiii mei cu boabele?? Ce păcat vă faceți, doamnă! Mare păcat! Credeți că ei n-ar mânca niște mămăliguță cu cartofi prăjiți, un borș de fasole ori o mămăliguță cu friptură? Priviți! Priviți, doamnă, cu atenție la copiii mei! Vedeți ce slabi, cât de anemici și de prăpădiți sunt? Cum să-i ajut? Mi-aș da și inima pentru ei. Vedeți ce hăinuțe sărăcăcioase și subțiri au? Asta-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
bine ca și mine... curtea acelei case unde ați locuit voi și care aproape singură alcătuia o stradă... Mai avea grijă de mine și d-na Pușcaș, fosta voastră proprietăreasă... cea care, într-o vreme, deschisese o lăptărie, unde servea mămăliguță cu brânză și smântână...” „... Și unde obișnuia să vină d-na Bebello, una din cele mai statornice cliente ale localului...”. „Am mai trăit aproape doi ani după plecarea voastră... am murit într-o dimineață, în vechea pivniță dărăpănată din fundul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
la crâșma lui Țâru. Acolo, tolăniți pe iarbă, puneați de cântau doi țigani zdrențăroși - unul din scripcă și celălalt din cobză - cântece pe care, cândva, le zicea Barbu Lăutarul, iar voi mâncați „friptură pârpâlită pe un hârb de ceaun și mămăliguță.” Și atunci „trăiați în altă viață, în alte vremuri, în altă lume.” Altă dată, cine mai știe pe unde ajungeați: pe la Ciric, Aroneanu, Nicolina, Galata ori pe la Crâșma „Trei Salcâmi”, din gura Tătărașului. Când vă venea chef de o cale
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
mai bună brânză de pe lume, la cașcavalul moale de Pen teleu pe care Îl face azi un singur baci hotărât să ducă pe lumea cealaltă taina lui, sau cel tare, „Balcan“, „grecesc“, de Dobrogea, la brânza de burduf, bună cu mămăliguță, unt și ouă „româ nești“ deasupra, și urda grasă „de coșuleț“ și până la pastrămurile de capră, dar mai des de oaie, și ghiudemurile pentru ațâțat pofta de băutură a mușteriului (numai pielea fiind dată, s-avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu oamenii pline de Învățăminte, prin sate și cârciumi calice, cu covrigei pă tați de muște În fereastră și cu vin oțețit; sau prin târguri cu hanuri pricopsite, unde te așteaptă pe masă puii fripți cu mujdei de usturoi și mămăliguță, udați cu vin profir „de la mama lui“, adică din via de din dosul casei. Ba nimerind uneori să stai de vorbă, pe margini singuratice de ape reci și repezi de munte, cu Însuși Dumne zeul cel bun și milostiv al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
crescuse, pe lângă pregătirea lecțiilor, se îngrijea și de frații mai mici ușurând astfel munca mamei, activitate ce o presta cu mult zel și dragoste. „Nel, nel, nel, dragul bădiei Ionel, vino la badea să-ți deie beoață (un boț de mămăliguță învârtită bine prin brânză)” - îi spunea frățiorului mai mic cu doar doi ani, ce a murit la numai 5 anișori. Față de familia domnului învățător Gh. Simionescu a avut o stimă și un respect deosebit. De câte ori venea acasă îi vizita și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
am mâncat mere dulci pe săturatele. (În livada noastră nu aveam meri văratici, deși era foarte mare). Ne-am mai jucat prin livadă cu verișoarele noastre și-apoi mătușa Saveta ne-a poftit la pui cu smântână, cu mujdei și mămăliguță caldă. De-abia către seară, uncheșul a înhămat din nou caii și ne-a adus acasă, la Costișa. Mi-aduc aminte că, la trecerea peste Suceava, unul din cai s-a oprit la mijlocul apei și speriat, nu mai vrea să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și dădea putina la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță rară și ne strângeam toți în jurul ei, la masă, servind din produsul oilor noastre. Toamna, târziu când dădea bruma și oile nu mai aveau ce paște pe tarla, se desfăceau stânele. Un străjer de la primărie bătea toba și anunța data
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]