204 matches
-
copiilor. Mămucă, mârâi Ivan , cel mai mare dintre băieți, dă-ne și nouă de mâncare! Nici bine nu v-ați trezit și vă roade turbarea! se răsti, mânioasă, Natalița, care se căznea să desprindă gheața ce ținea ușa de la tindă. Mămucă, încercară s-o înduplece și Saveta, dar azi e Ajunul Nașterii Mântuitorului. Trebuie să fii mai bună ca în celelalte zile! Bine te-o mai învațat, părintele Ioan. Nu pot să scot o vorbă că mă mustră sfinții din Evanghelie
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Portița scârțâi și, de după șură, se iți chipul negricios al fiului mai mic, Vasile. Tătucă, pe unde-ai umblat? Am mers pe la moș-tu Vasile. Masa-i gata? se stropși bărbatul, căutându-și nevasta. Noi am mâncat de mult! Dar mămuca ți-a păstrat mâncare caldă pe cuptor, spuse copilul, în timp ce se căznea să meșterească un băț pentru dobă. Da” ea pe unde i? Ia, spală țoalele supt Podu Burlacului, spuse copilul, luând-o la sănătoasa spre o liotă de copii
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
românilor, proiectată în cel puțin cinci volume, a apărut numai într-un volum și partea întâi din cel de-al doilea, fiind o amplă sinteză a istoriei și civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă Duduca Mămuca, republicata ulterior sub titlul Micuța, dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: Ursita. A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă Răzvan și Vidra. Prima dramă romantică de inspirație
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,, Foaie de istorie și literatura” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirma că teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvelă Duduca Mămuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia didactica în calitate de profesor la Academia Mihăileană, militând alături de marile personalități culturale ale timpului pentru înființarea universității ieșene. Vom cita în ordine cronologică principalele opere ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu: Istoria critică a românilor (lucrare
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
da' mata te tragi din roată de ruși, așa șî nepotî-to, rusnac-rusnac! are zece ani și n-are copii, ai văzut că la zece ani și la înmormîntare! nu prea ai gloată, da' și eu, am opt di la trei! mămucă, mi-i săti! scot eu plasa! gemene în roz, Palanca munți în evidența că s-a schimbat ceva, mi-a fost sîială, a patra fată cu mintea rătăcită, brazii poleiala de Crăciun, albul zăpezii din proaspăt, soțul în cărucior, eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mă-ndrume Să mai văd odată maică, Ce mi-a fost mai drag pe lume ! Caierul mi-i pe sfârșite... Mâine, poate-și curmă firul, Și-ntre patru blăni de scânduri Să mă cheme cimitirul... Jale mi-i de voi mămucă, Și visez chiar și deșteaptă, Cum, pe-o margine de groapă, Bietul taică-tău m-așteaptă... Tu odorul mamei-n urmă Să te-aduni cu frații-acasă Și să-mparți agoniseala De pe urma mea rămasă: Lui Codrin să-i dai pământul De la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
românilor", proiectată în cel puțin cinci volume, a apărut numai într-un volum și partea întâi din cel de-al doilea, fiind o amplă sinteză a istoriei și civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă "Duduca Mămuca", republicata ulterior sub titlul "Micuța", dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: "Ursita". A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă "Răzvan și Vidra" (1867). Prima dramă romantică de
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
imperativ sau la persoana a II-a a celorlalte moduri, vocativul concretizează lexical funcția sintactică de subiect, rămasă implicită în dezinența verbului, direct, când intră într-o relație de incidență: „ - Aleargă după dânsul, bărbate, și nu-l lăsa. Câlții de la mămuca mi i-a luat.” (I. Creangă, p. 185), „Ce vrei să faci, măi omule?” (I. Creangă, p. 146) sau indirect, când intră în relație de apoziție cu un pronume în nominativ: „Mai auzit-ai dumneata, cumnată, una ca asta, să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Penea Bulgaru din Ciurchi... În fundul odăiei crâșmei pe un cuptor era o babă de la țară. Creangă auzind-o gemând... grozav, o întrebă ce are. Sânt bolnavă de năjit și nu am liniște deloc, mă doare trupul, vai de mine... Taci, mămucă dragă, lasă că te descânt eu și o să vezi cum are să-ți treacă îndată... Creangă repide înșfacă o ulcică, o umple cu apă, pune doi cărbuni aprinși și începe a freca pe bătrâna femeie pe la gât și tâmple, tot bolborosind
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
în textele de mai jos: (a) "Nică, dragul mamei! Vezi că tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos; și eu asemene nu-mi văd capul de trebi; tu mai lasă drumurile și stai lângă mămuca, de-i fă țevi și leagănă copilul; c-apoi și eu ți-oi lua de la Fălticeni o pălăriuță cu tăsma ș-o curălușă de cele cu chimeri, știi cole, ca pentru tine!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) " Când una
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mamei, cu fuga! Ia! Băieți, zise cel mai mare, săriți și deschideți ușa, că vine mama cu demâncare. Săracuțul de mine! zise cel mic. Să nu cumva să faceți pozna să deschideți, că-i vai de noi! Asta nu-i mămuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i așa de gros și de răgușit, că-i mai subțire și mai frumos!" (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) " Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
masă. Ea te-a învățat să bei, ea, crăcănata! Taci, măgărițo, taci! striga scos din sărite unchiul. De ce te legi de neamurile mele? De ce o faci pe mama crăcănată? Era o crăcănată și o bețivă, de asta! Ești exact ca "mămuca"! Sunteți niște hoți și bețivi. Ce ai cu ei? Ce ți-au făcut? N-au fost pe-aici... Nu vin din cauza ta, că ești o măgăriță. O nerușinată! Frumos, foarte frumos, spuse mătușa a mirare. Așa te-a învățat crăcănata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de a interpreta anumite semne: cocoșul cântă în prag, poarta, loc de trecere (ca și ușa), se mișcă singură, ca și cum cel mort ar chema, vântul mișcă crengile copacilor, atrăgându-i atenția Vitoriei, încât Minodora o întreabă „La ce te uiți mămucă? îl vezi pe tata?”. Pentru clarificarea semnelor, în roman se recurge la „lămuririle” sfintei Ana de la mănăstirea Bistrița: „Cuvioasa Ana numai cât s-a uitat la mine și m-a străpuns până-n inimă”. Refăcând împreună cu fiul itinerariul lui Nechifor Lipan
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
lui Hașdeu, atitudine propagata (într-o oarecare măsură) până la G. Ivănescu (mult mai echilibrat, insă)8. Tot de Iași se leaga conflictele lui Hașdeu cu Junimea și cu Titu Maiorescu, campania de presă declanșată împotriva sa după publicarea nuvelei Duduca Mămuca... Hotărât lucru, Hașdeu nu era privit cu prea multa simpatie în capitala Moldovei. Indiferent de motivele obiective sau subiective pe care le va fi avut, nu am de gând să-i fac un proces de intenție lui Coșeriu. Oricum, în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și fiica ei, Minodora, se numeau Ileana și Aglăița. O evocare din 1926, Primăveri de altădată, prefigurează comportamentul sever al Vitoriei în relațiile cu copila: "Ce cauți aici, fată hăi? Ai isprăvit treaba pe care ți-am dat-o? Da, mămucă. Ai și gătit de lipit prispa? Am gătit. Mira-m-aș! Și dacă-ai gătit, de ce-ai venit aici, ca să-mi stai cu mânile în șolduri? Cloștele le-ai adus în ogradă, ori iar umblă pe toloacă, și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și dacă-ai gătit, de ce-ai venit aici, ca să-mi stai cu mânile în șolduri? Cloștele le-ai adus în ogradă, ori iar umblă pe toloacă, și a dat iar în pui mâța lui Bâtlan? (...) Cloștile-s în ogradă, mămucă, răspunse Aglăița. Să n-ai dumneata nici o grijă. Cum să n-am grijă, fată hăi? Da ce știi tu de câte sunt și câte trebuiesc? Iaca, peste patru-cinci zile-s sfintele Paști și sunt de făcut atâtea, că m-apucă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cum să n-am grijă, fată hăi? Da ce știi tu de câte sunt și câte trebuiesc? Iaca, peste patru-cinci zile-s sfintele Paști și sunt de făcut atâtea, că m-apucă o groază numai când mă gândesc (... ) Văd gunoi, mămucă. Alei, fata mamei. (...). Acolo nu-i gunoi, fată hăi, acolo-i cenușă. Și cenușa nu știi tu că lunea nu se dă afară (...). Bine, mămucă, o las la locul ei. Ce lași la locul ei? Cenușa precum mi-ai spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sunt de făcut atâtea, că m-apucă o groază numai când mă gândesc (... ) Văd gunoi, mămucă. Alei, fata mamei. (...). Acolo nu-i gunoi, fată hăi, acolo-i cenușă. Și cenușa nu știi tu că lunea nu se dă afară (...). Bine, mămucă, o las la locul ei. Ce lași la locul ei? Cenușa precum mi-ai spus. Se-nțelege că s-o lași. Asemenea să nu uiți și despre gunoi, că nu trebuie să-l dai afară înainte de-a răsări sfântu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o babă că a înțărcat cei 12 copii ai ei: Apoi, cucoană, nu știu cum îi fi spunând d-ta că înțărci copchiii, că eu nici nu mai țiu minte cum ai spus, da iaca la noi cari am fost 12 la mămuca, și la copiii mei care au fost 10, iaca cum s-a făcut: iau un ou de găină și-l fierb bine, îl curăț de coajă și-l pun după ușă, în tindă, la țâțână, și-l las acolo trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fata lui popa Costachi Șarpe și deci era soră cu tatu tatei Grigore a lui Popa Costachi Șarpe. Si am întrebat pe mama mea: "Mamă, Ancuța mai vine înapoi de la biserică?" Și mama mi-a spus: "Dragă Ghiorghiță și puiu mămucăi drag, să știi că din mormânt și de la biserică nu mai vine nimeni niciodată". Mi-a spus mama plângând și am plâns și eu cu ea, cum plâng și acum când scriu. Și tata lui Grigore Chetreanu și a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cum a ajuns ! Tare-și mai bate joc soarta de unii oameni ! Și în vremea când nu aveam clasă lucram la stupi într-un antreu al școalei, ori scriam articolașe pentru Vestitorul Satelor și numai degeaba nu stau. Și biata mămuca mea Pachița, avea grijă să-mi trimită în fiecare zi mâncare la școală prin cei 2 frați ai mei mai mici pe Mihai și Iosif până ce m-am căsătorit. Venea câte un revizor foarte deștept cum a fost Vasile Costăchescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Cornel Galben, acest rezumat din Viorel Savin. Autorul. 18 aprilie 1994, Bacău. (Lamentația fructelor, Editura Plumb, Bacău, 1994). 13 decembrie 2012 Alerg În gol. Iar mâine trebuie să o iau iarăși la drum, de data aceasta la Hangani, la Înmormântarea „mămucăi“ Dinuța. 14 decembrie 2012 Am plecat la 6,50, pe un ger de scârția zdravăn zăpada sub ghete. Doina a zis că la Onești erau -18ș C și cred că În jur de -20 erau și la Bacău. N-am
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
și fetei i-au dat. Mulțumesc Domnului și Maicii Domnului! Maică Preacurată, scoate-mi Doamne copilașul din pușcăria cea grea, să se ducă să lucreze undeva! știi, eu cu totul mă simt distrusă. Vin copiii ăștia și spun: <nu plânge mămucă, nu plânge!> Cum să nu plângi când știi că arde în foc! Mi-a pus băietul televizorul, l-a așezat așa cum ați spus. Da’ eu tot la radio stau și ascult, poate a zice ceva de Ilie, dar nimic.” „Ieri
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
fiindcă i se strânseseră o grămadă de treburi și n-avea timp de pierdut... Și parcă s-ar fi auzit: Ce-i? Oare ce-i cu tine? Isprăvește odată, mă-nțelegi, muiere proastă ce ești! Nu te mai boci! Tu, mămucă, trezește-te, mă-nțelegi? Eu, cum s-ar zice, am murit; acum nu mai are nici un rost; că e cu adevărat! Ce bine-i să stai așa întins... Eu, adică, mă-nțelegi, nu de asta îți vorbesc; tu ești o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu va primi bacșiș, dar ne va fi dor de omul care primea o "atenție". Ce forță extraordinară avea într-o vreme obiectul "scrisoare"... Erau tipuri anume de scrisori. Un tip de mare circulație era al scrisorii simple, țărănești: "Dragă mămucă, dragă tătucă, dragi surori și dragi frați, aflați despre mine..." Femeia, eterna poveste Am mai scris că, după părerea mea, în "seria omenească", femeia este "partea nedreptățită". Dăruindu-i Frumusețea, Domnul nu i-a dat și puterea de a o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]