308 matches
-
Arad, Str. Felix bl. 704, sc. B, ap. 3 țel. 279017 21510 DOHR GABRIELA Chișineu-Criș, str. N. Bălcescu nr. 29 224 DRONCA TRAIAN (n. 1953) Pîncota, str. Gării bl. D, sc. A, ap. 11 20603 DUDAS PETRU Arad, str. Banu Mărăcine bl. 9, ap. 9 21522 DUDI ODETA MINODORA Arad, str. A France nr. 1-3 sc. C ap. 17 11567 DURAN DORINA (n. 1958) Arad, Micălaca bl. 305, sc. C, ap. 5 țel. 266308 16539 FAUR MONICA (n. 1960) Arad, pta Miorița
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
ro Tutori de stagiu COȘTI BOBY (E. C) 0285 SC EPADATE SRL ARAD Arad, Calea A. Vlaicu, bl. Z. 22, sc. B, ap. 2 țel. 289340 Tutori de stagiu ARDELEAN DOREL (E. C) 0372 SC EXPERTCONT SRL Arad, Str. Banu Mărăcine nr. 4, bl. 2, sc. A, ap. 19 țel. 094705818 Tutori de stagiu CRIȘAN LUDOVICA (E. C) 0009 SC FINANCIAL SRL ARAD Arad, Aleea Hipocrat nr. 13 bl. B3 ap. 3 țel. 274477 fax: 274477 Tutori de stagiu VIZENTAL BORIS
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Gabriel Stoianovici nr. 8, bl. T2, sc. A, ap. 7 20984 SLABU V. ELENĂ (n. 1965) Râmnicu Vâlcea, Calea lui Traian nr. 213 bl. 34 ap. 8 țel. 748464 095197016 16454 STANISOR F. MARIA (n. 1953) Rm. Vâlcea, Str. Banu Mărăcine nr. 10 țel. 746782 8682 TODOR Ț. OLGA (n. 1954) Rm. Vâlcea, Str. Independenței nr. 1, bl. 1, sc. 4, ap. 15 țel. 730795 8684 TOMESCU I. GHEORGHE (n. 1927) Rm. Vâlcea, Aleea Olănești nr. 8, bl. 8, sc. C
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
partea administrativă și dezbaterile, t. XXXIII, 1910-1911; N. I. Apostolescu, Lecca-Rosetti, NRR, 1912, 13; Al. A. Philippide, „Prin pravoslavnica Rusie”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVI, 1913-1914; Perpessicius, Opere, XII, 506-507; G. Topîrceanu, „Da capo”, „Însemnări literare”, 1919, 4; Banu Mărăcine, ,,Remember”, U, 1921, 43; Dem. Teodorescu, ,,Din sala pașilor pierduți”, ADV, 1922, 11 649; Al. Iacobescu, ,,Din Egipt”, ,,Straja”, 1923, 125; I. Mora, ,,Ieri”, U, 1931, 282; Horia Stanca, „Epigrame” „Națiunea română”, 1936, 131; Călinescu, Ist. lit. (1941), 526, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
ceramica de mai veche tradiție, modelată cu mâna, se producea pe scară largă olăria lucrată la roată având o mare diversitate de forme și ornamente, arsă în cuptoare specializate, astfel de ateliere fiind atestate la Bârlad-Valea Seacă, Fântânele, Dodești, Epureni, Mărăcinele și în multe alte locuri. De asemenea, în așezări au fost descoperite, în locuințe sau în anexele din apropierea lor, numeroase unelte agricole și gospodărești și de uz casnic, precum și obiecte vestimentare, de podoabă și de cult creștin, lucrate de meșteri
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
și Sport-Turism, culegeri de povești, legende, basme, intitulate sugestiv: Orologiul împăratului (1957), Vârful cu dor (1973), Grădina înțelepților (1975), Piatra Craiului (1978), Fata din dafin (1982), narații ample cu pretext istoric - se întrevede un proiect destinat eposului vitejesc, în Banul Mărăcine (I-II, 1967), Inelul lui Dragoș-Vodă (1968), Taina lui Mircea-Voievod (1970), Spătarul Coman de Suceava (1977), Mărețul rege Burebista (1980) -, unde accentul cade îndeobște pe latura spectaculară: suspans, culoare locală, aventuri picarești, șabloane, stereotipii, menite să „complice” și să agrementeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
dramaturg, București, 1940; Cișmigiu et Comp., București, 1942; ed. București, 1992; Mintea și norocul, București, 1943; Hora anotimpurilor, București, 1945; Cu trenul, București, 1947; Cei trei ștrengari, București, 1947; Ocupațiile micuților, București, 1947; Comoara, București, 1952; Orologiul împăratului, București, 1957; Banul Mărăcine, I-II, București, 1967; Cerbii lui Mihai-Vodă, București, 1968; Inelul lui Dragoș-Vodă, I-II, București, 1968; Taina lui Mircea-Voievod, București, 1970; Bună dimineața, băieți!, București, 1972; Vârful cu dor, București, 1973; Grădina înțelepților, București, 1975; Spătarul Coman de Suceava, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
că afluentul rîului Prahova se numește Cîmpinița, nu Cîmpea (în care s-ar vărsa Cîmpinița, potrivit Dicționarului geografic). Baza v. sl. kopina este susținută și de numeroasele alte toponime formate în romînă, slavă (sau maghiară) de la nume de arbori mărăcinoși: Mărăcine, Mărăciniș, Scaiu, Schineni, Dracea (< srb. dracă, „spiniș“), Glogova (< sl. glog, „păducel“), Tîrnava (v. sl. trunu, „spin, arbore spinos“), Băgaciu (< magh. bogacs, „spin“), Cochinișu (< magh. kökényes < kökény, „porumbă“), Bodac (< ucr. bodak, „scai“) Sibiu (< sl. siba < svila, „corn, sînger“). O localitate vecină
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Tîrnavul Mare și Tîrnavul Mic (vîrfuri din Munții Căpățînei), precum și Tîrna (vîrf din Munții Lotrului), Culmea Tîrnii (Munții Lotrului). Numeroase toponime identice sau foarte asemănătoare, îndeosebi hidronime, există în diferite țări slave. Hidronimul Tîrnava are la bază apelativul slav trŭnŭ, „mărăcine“, „arbust spinos“, căruia i se atașează sufixul -ava, care arată o caracteristică locală („plin de mărăcini“) a locurilor prin care curge rîul respectiv. Toponimele Tîrnova (care desemnează două sate din județele Arad, respectiv CarașSeverin, și o rezervație fosiliferă din Munții
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
înlocuind toponime anterioare formate în romînește sau în alte limbi, și care au fost traduse din romînă sau din altă limbă. Pînă la proba contrarie, etimologia acceptată este cea care explică toponimul actual, așadar, în cazul nostru, Tîrnava < sl. trŭnŭ, „mărăcine, arbore spinos“. Techirghiol Este numele unui lac din Podișul Mangaliei și al unui oraș din județul Constanța, așezat pe malul lacului. De la limnonim (nume de apă stătătoare) s-a format Dealul Techirghiolului, culme cu altitudinea de cincizeci de metri din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
direcții astrale; cea care prindea o bucată avea noroc la animale și primea un preț bun la târg pe ele. După ce tinerii își cer iertare de la părinții fetei („Binecuvântarea părinților întărește casa fiilor”), se cântă cântecul de iertăciune: „Frunză verde mărăcine Ia-ți copile iertăciune De la frunzulița lată De la mamă, de la tată, De la rude, de la nene, De la cerul plin de stele, De la frați de la surori, De la grădina cu flori, De la uncheși și mătuși De la tindă, de la uși”. Rudele miresei îi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
voie să mai umble cu capul descoperit, acesta constituind un mare păcat. Valul de la mireasă era pus pe capul unei fecioare care urma a se căsători, aceasta grăbindu-i măritișul. Lăutarii cântă iarăși cu mare jale: „Și-am zis verde mărăcine, Plângi mireasă cu suspine Plângi mireasă și jelește Că nuna te dezgolește. Plângi mireasă și suspină Că intri în casă străină De bărbat vei fi mustrată Și de soacră judecată.” După acest moment se încinge „jocul miresei”, adică mireasa este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
distincte: Costești Argeș, Bucșani Dâmbovița, Valea Voievozilor Dâmbovița 20. Ștefănești Ștefănești Argeș, Topoloveni Argeș, Valea-Mare Dâmbovița 21. Sâmburești Sâmburești Olt, Dobroteasa Olt 22. Drăgășani Drăgășani Vâlcea, Gușoieni Vâlcea, Măciuca Vâlcea, IancuJianu Olt un centru distinct: Jiblea 23. Dealurile Craiovei Banu Mărăcine Dolj, Brădești Dolj, Brabova Dolj un centru distinct: Segarcea Dolj 24. Podgoria Severinului Severin-Dealul Viilor Mehedinți, Corcova Mehedinți 25. Plaiurile Drâncei Golul Drâncei Mehedinți, Vânju Mare Mehedinți, Oravița Mehedinți, Plenița Dolj. 2 centre distincte: Târău Jiu Gorj și Poiana Crușețu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ulițele acestei fortărețe naturale. Cu cât erau mai întortocheate și mai înguste, cu atât ne credeam mai în siguranță. Le-am străbătut vreme îndelungată, încât am ajuns să le învățăm pe de rost. Știam colțul fiecărei pietre și spinul fiecărui mărăcine care se pregătea să ne taie ori străpungă. Picioare neobosite umblau pe ele cu grijă pentru a nu tulbura liniștea naturii. Ne îndepărtam de acest drum sigur și pătrundeam fără teamă pe tărâmul sălbăticiunilor care se deschidea în întunecime. Zi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Vellescu, Paiața, dramă de A. d’Ennery (în TRC.: Denneri!) și Marc Fournier, Hoții de codru și hoții de orașe, dramă de F. Pyat, Amorul doctor, prelucrare după Molière de M.G. Obedenaru, Monumentul de la Că lugăreni de Vasile Maniu, Banul Mărăcine de V.A. Urechia, Patrie și domnitor de ace lași ș.a. În lista repertoriului am menținut indicația adăugată de Bacalbașa: (tradusă), care urmărea să atragă astfel atenția asupra numărului mare de traduceri și adaptări ce se reprezentau atunci pe scena
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în Transilvania este oprită de autoritățile maghiare (în 1868, apoi în 1869) și, pentru exemplarele expediate peste munți, titlul va fi schimbat în 1869 în „Libertatea”. Între colaboratorii literari ai gazetei se află poeții D. Bolintineanu, V. Alecsandri (cu Banul Mărăcine, reluată din „Concordia” - 1857), N. Densușianu, Miron Pompiliu, Th. Șerbănescu, Mihail Zamphirescu. Din scrierile în proză ale lui Alecsandri se republică O preumblare prin munți. B. P. Hasdeu tipărește mai întâi în P., sub titlul Răzvan-Vodă, „poemă dramatică în cinci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288763_a_290092]
-
executarea pedepsei la Aiud (prin vara lui 1949), iar din decembrie 1949, la Pitești. După vreo două săptămâni de carantină, în luna ianuarie a fost repartizat la camera 4-spital, unde i-a găsit pe Turtureanu, Sandu Mățăoanu, Mihai Jianu, Paul Mărăcine, Barbu, Țurcanu, Pușcașu, Roșca și Gherman. A intrat în torturi după o singură zi și mărturisește că Țurcanu le-a spus că, după eliberare, vor ajunge șoferi, în cel mai bun caz, ceea ce denotă faptul că acesta cunoștea în detaliu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
starețului Zosima. Acest bătrân vedea în orice om pătimaș un copil bolnav „deosebit de vrednic de compătimire”. Emilianos Simonopetritul adaugă o ironie tipic grecească acestei perspective realiste. El tratează cu o afecțiune maternă frăgezimea minții omenești ce confundă trandafirul cu un mărăcine. Când vrem să scriem o epistolă și descoperim că stiloul s-a defectat, ne apucăm să reparăm singuri ustensila, uitând de noi înșine o zi întreagă, fără să mai ajungem la gândul inițial, acela de a redacta scrisoarea. „În fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
drama Marțial nu sunt departe de Fidanțata imperatorului (1870) sau de Răpirea Bucovinei („Literatorul”, 1883, în colaborare cu Nicolae Țincu și Th. A. Myller), piese ocazionale. Notabile în evoluția dramei istorice românești rămân piesele Vornicul Bucioc (jucată în 1867), Banul Mărăcine (reprezentată în 1872) și Curtea lui Neagoe Vodă (pusă în scenă în 1875), caracterizate prin stilul romantic avântat, propriu teatrului istoric românesc până după Barbu Delavrancea. SCRIERI: Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun, Iași, 1851; Mozaic de novele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
rea (Senecio aquaticus), Ariciu (Senecio nemorensis, Senecio subalpinus, Echinops paniculatus), Scăiete, Scaieț (Cirsium lanceolatum, Cirsium euriphorum, Lappa officinalis), Pălămida (Cirsium arvense), Porci nebuni (Cirsium rivulare), Scai, Fulcel domnesc (Carduus acanthoides), Mătase jalnică, Vesăud (Serratula tinctoria), Scăieț măgăresc (Onopordon acanthium), Turtea, Mărăcine de istrochie (Carlina brevibracteata, Carlina vulgaris), Smoc (Centaurea austriaca), Floarea de grâu (Centaurea stenolepis, Centaurea cyanus), Mătase (Centaurea plumosa), Cicoare(Centaurea paniculata, Cichorium inthibus), Păpădie (Leontodon eroceus, Scorzonera rosea, Hypochoeris maculata, Taraxacum officinale), Susaiu (Prenanthes purpurea, Sonchus laevis), Barba lupului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Lotus corniculatus), Sulchină albă (Melilotus albus), Drob mare ( Melilotus oficinallis), Chituluș (Astragalus alpinus), Cuțubatură (Coronilla emerus), Aripă de corb (Onobrichis arenaria), Măzăriche (Vicia silvatica, Vicia saepium, Vicia orobus), Bob sălbatec (Lathirus nissolia), Fâseiuță pestriță (Lathirus silvester, Lathirus latifolius) Familia Rosacee. Mărăcine (Prunus spinosus), Scoruș (Sorbus aucuparia), Mura ursului (Rubus fruticosus), Făina de vin (Alchemilla vulgaris), Căpșun (Fragaria Collina), Măceș (Rosa canina), Trandafir sălbatec (Rosa alpina), Barba caprii (Spirea ulmifolia), Scrântitoare (Potentilla silvestris, Potentilla thuringiaca, Potenthilla chrisanta, Geum montanum, Potentilla rubens), Talpa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
numai cu un proverb german: "Was du heute kannst besorgen, dass verschiebe nicht auf Morgen". Am văzut elevi din clase mai mari jucând dansuri frumoase; m-am prins și eu, că aveam 16 ani. Pe mine m-a învățat Banul Mărăcine, un elev din clasa a III-a, Costică A. Tacu din Miroslăvești, județul Suceava, care mai pe urmă mi-a fost cumnat, că soția lui Maria, care trăiește azi la București la fiul său Preotul Virgil C.Tacu și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
executarea pedepsei la Aiud (prin vara lui 1949), iar din decembrie 1949, la Pitești. După vreo două săptămâni de carantină, în luna ianuarie a fost repartizat la camera 4-spital, unde i-a găsit pe Turtureanu, Sandu Mățăoanu, Mihai Jianu, Paul Mărăcine, Barbu, Țurcanu, Pușcașu, Roșca și Gherman. A intrat în torturi după o singură zi și mărturisește că Țurcanu le-a spus că, după eliberare, vor ajunge șoferi, în cel mai bun caz, ceea ce denotă faptul că acesta cunoștea în detaliu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ușor de strâns, cu atât mai mult cu cât se știe că la vremea respectivă erau obișnuite colectele publice. Evident că la mijloc era un fals, demonstrat și de actul unui specialist, șeful Secției a 2-a, conductor principal, M. Mărăcine, pus să întocmească situația cerută. O face în raportul din 12 februarie 1925, în aceiași termeni în care au protestat și țăranii: casa poetului [...] nu mai este astăzi decât un morman de ruine; o mână distrugătoare a răpus-o înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Maria Papadopol. Admițând faptul că s-au scris toate câte s-au scris la comandă și în necunoștință de cauză, rămân fotografiile, care sunt martorii degradării casei. Că este așa și nu altfel o demonstrează și faptul că spusele lui Mărăcine coincid cu cele din revistă: din toată clădirea, numai peretele dorsal și o porțiune din peretele interior [...] mai stau în picioare 48. Urmează însă o afirmație tendențioasă: din examenul materialelor de construcție și consistența lor în lucrare se deduce cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]