297 matches
-
adeziunea lui (de cele mai multe ori prea locvace și nesusținută artistic) la idealul naționalist al epocii. SCRIERI: Pe frontul Mărășești învie morții..., București, 1934; Istoria literaturii române, București, 1936; Forțele naționalismului creator, București, 1937; Trofee de aur, București, 1937; Pajiști de mărgean. Moarte și ideal. Ceaslov cu adorații, București, 1937. Repere bibliografice: Ovidiu Papadima, Gabriel Drăgan, „Pe frontul Mărășești învie morții...”, G, 1935, 2; Romulus Demetrescu, „Pe frontul Mărășești învie morții...”, PL, 1935, 12; Costin, Viața, 96-98; A. Brăescu, Gabriel Drăgan, scriitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
Naltă și boltită,/ De-o șchioapă să fi fost, de nu mă-nșel,/ Căci pirpirie n-arăta de fel.”481 Vestimentația denotă o viață luxoasă, dorința de infatuare („Frumos ce-i sta cernitul ei mintean!/ Pe braț purta mătănii de mărgean/ și de huzum ca strugurele-n soare,/ și cu pafta de aur lucitoare”482), iar inscripția pe care o afișează la gât nu mai are nevoie de nici un comentariu, deoarece deviza ei în viață este mai mult decât elocventă: „Amor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Rusia, Franța, Italia, Spania, Germania și Canada, zăcăminte masive găsindu-se și în China, Africa. În perioada Imperiului Roman se făcea comerț intens cu ambra, mai prețioasă atunci decât aurul și argintul. * Legenda Coralului Având aspectul unei crenguțe, coralul sau mărgeanul crește în colonii subacvatice, fiind de fapt aglomerări liniare ale unor depuneri calcaroase de origine organică (scheletele unor mici animale marine). Cele mai cunoscute sunt nuanțele sale mergând de la roșu intens la oranj, dar există și de culoare albă, roz
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
fie în viața de zi cu zi. Do bri ța primește de la fratele ei, Negoiță Cârlan, la 29 ianuarie 1772, unsprezece șiruri de măr gean și șase șiruri de urmuz, în timp ce Anghelina primește, la 21 decembrie 1772, unsprezece șiruri de mărgean, șase șiruri de urmuz și două șiruri de rubine. inelele de argint iau locul celor de aur, dar și acestea apar destul de rar și mai ales la țăranii înstăriți. Cearșafuri, fețe de pernă, fețe de masă, cergi, scoarțe sau covoare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să zărească albul piept ca mândru crin Și pe gât cu e-aninată mândra bandă azurie Șirul de mărgăritare ce abăteau spre dalbul sân. Sau lăsau să se-ntrevază, de alte șiruri suspendate Câte-o mică cruciuliță, prinse n șirag de mărgean Măiestrite numai-n aur și bătute-n diamante, De ți fugeau ochii pe ele și te lăsa cu alean. Pe la cele ce-s bătrâne, gâtul li i cuprins de salbe, Salbe scumpe și bogate, salbe de Constantinan ți, Ce ajungeau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Chișinău, 1967; Cirli-lai, Chișinău, 1968; Apa. Descrieri și aspecte fizico-chimice, Chișinău, 1969; Ceașca de porțelan, Chișinău, 1971; Salcie albă, Chișinău, 1972; Din valea Răutului, Chișinău, 1973; Perseverență, Chișinău, 1975; Enigma „FP”, Chișinău, 1976; Adevărul și inima, Chișinău, 1977; Orașul de mărgean, Chișinău, 1977; Meșter și zburător, Chișinău, 1981; Semnele șarpelui, Chișinău, 1982; Clasa noastră, Chișinău, 1985; Sărbătoarea memoriei, Chișinău, 1986; Comandantul, Chișinău, 1987; Relație diagonală, Chișinău, 1988; Destin, Chișinău, 1991; Povestirile corăbierului, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, „Meșter și zburător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
diferite publicații periodice, apoi devine redactor la editurile Cartea Moldovenească și Lumina și șef de secție la Comitetul de Stat pentru Televiziune și Radiodifuziune. R. debutează editorial cu placheta de versuri satirice și umoristice Poamă acră, apărută în 1969. Volumele Mărgeanul zilelor (1987) și Sfintele rădăcini (1997) îl caracterizează ca pe un poet de formulă tradiționalistă, alternând regimul liric cu acela umoristic și satiric. Scrie și versuri pentru copii și traduce din poeți ruși, georgieni ș.a. Scrieri: Poamă acră, Chișinău, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289402_a_290731]
-
poet de formulă tradiționalistă, alternând regimul liric cu acela umoristic și satiric. Scrie și versuri pentru copii și traduce din poeți ruși, georgieni ș.a. Scrieri: Poamă acră, Chișinău, 1969; Ultima modă, Chișinău, 1982; Cioara celebră, Chișinău, 1984; Lumânărele, Chișinău, 1986; Mărgeanul zilelor, Chișinău, 1987; Sfintele rădăcini, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, A exprima cât simți și cugeți, LA, 1987, 18 iunie; Tudor Palladi, Plenitudinea și sfințenia rădăcinilor, LA, 1996, 20 iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 220-221. A.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289402_a_290731]
-
când adoarme zvonul de colindă, El bate-ncet la ula de la tindă. A fosit, moșneagul bun, și-acum un an, Dar tu erai prea mică și nu știi: Ți-a pus sub pernuă jucării Și-un cerceluș cu piatră de mărgean. Iar când a fost să iasă din iatac, Maicuța l-a pândit de după ușă, Să nu te vâre din greșala-n sac, Ca pe-o papușă! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Te așteptam cu nerăbdare, Căci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ajunge în preajma peșterii. Apoi se întrerupe. Dar Ariel, văzându-l sosit, reia, de undeva de sus, cântarea, însă cu alt cântec, unul cu totul altul ca factură și ca sens: „Tatăl tău e-n fund de mare, / Oasele îi sunt mărgean, / Ochii lui, mărgăritare. Tot ce-n el e pământean, / Negreșit se primenește. / Marea-și cere a ei vamă / Și-n scumpeturi îl destramă. Dangătul îl prohodește... Nimfele în clopot bat - (refren: DING-DONG) / Le aud... Da! Minunat!“ (Full fathom five thy
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
multe forme-apare a vieții crudă taină.” (M. Eminescu, I, p. 64) De regulă, adjectivul de cuantificare precede substantivul determinat. În limbajul popular și în limbajul poetic, mai ales adjectivele de cuantificare nedeterminată pot și urma substantivul: „Colo-n palate de mărgean/ Te-oi duce veacuri multe.” (M. Eminescu, I, p. 170), „Mă cunoșteau vecinii toți / Tu nu m-ai cunoscut.” (Ibidem, I, p. 191) Adjectivele de cuantificare totalizatoare (cu excepția termenului ambii) se construiesc cu substantive determinate prin articol definit: amândoi copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alta și mai cumplită ar servi oare libertatea?” (O. Paler) Prin structura lor internă, frazele sunt: • simple, constituite din propoziții nondependente care, intrând între ele în relații de coordonare sau de apoziție, își păstrează autonomia predicațională: „Colo-n palate de mărgean / Te-oi duce veacuri multe, Și toată lumea-n ocean / De tine o s-asculte.” (M. Eminescu) • dezvoltate, constituite din propoziții aflate în relații de dependență, în interiorul cărora propozițiile dependente își pierd autonomia predicațională 13: „Când treci fără sandale pe sub tei porumbii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fantastici albatrozi”. Scrisă după numai un an, poezia Tuzla anticipează, în juxtapuneri sincopate și eliptice, o discontinuitate simptomatică pentru devenirea excentrică a omului modern: „Val pal, stâncile arse, / albastrul sat într-un inel de var. / Femeile țărmului au obraz de mărgean / și se vând pe stras și suliman”. Începând cu poemele publicate în 1915 în „Cronica”, lirismul lui, evoluat în răspăr cu idealul compoziției sinestezice și imagistica de tip romantic-compensator, relevă pregnant categoriile structurante și tensiunile definitorii ale modernității literare: distanțarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Astarteei fac dragoste când răsare Luna; după aceea se scoală și se îmbăiază Într-un bazin mare cu marginile de argint Cu degetele răsfirate își piaptănă părul; Și mâinile vopsite în purpură, când trec Prin plete negre, par ramuri de mărgean Într-o mare întunecată și plutitoare. Ele nu se rad niciodată, pentru ca triunghiul Zeiței să le însemne pântecul ca o intrare La un templu; dar se vopsesc în schimb, și Se parfumează peste tot. Preotesele Astarteei fac dragoste când Apune
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
mai putea fi identificate urme similare, În contrageri și deformări sintactice specifice, evidențiate și de "materia" unor imagini pe care le-ar fi putut furniza, de pildă, concentratul poem barbian Înecatul ("În sare, cîte, mările le spală / Lumini, atîtea, În mărgean se strîng"), În "unanima apă" din alt sonet (Fuga poetului), ori, din nou, un vag ecou, mai curînd sintactic, dar și imprimat "geometric" În două din versurile sonetului Mai nevăzut obrazul: "Umăr Întors În flaut, arc suplu În picior / Păunii
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
când adoarme zvonul de colindă, El bate-ncet la ula de la tindă. A fosit, moșneagul bun, și-acum un an, Dar tu erai prea mică și nu știi: Ți-a pus sub pernuă jucării Și-un cerceluș cu piatră de mărgean. Iar când a fost să iasă din iatac, Maicuța l-a pândit de după ușă, Să nu te vâre din greșala-n sac, Ca pe-o papușă! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Te așteptam cu nerăbdare, Căci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ajunge în preajma peșterii. Apoi se întrerupe. Dar Ariel, văzându-l sosit, reia, de undeva de sus, cântarea, însă cu alt cântec, unul cu totul altul ca factură și ca sens: „Tatăl tău e-n fund de mare, / Oasele îi sunt mărgean, / Ochii lui, mărgăritare. Tot ce-n el e pământean, / Negreșit se primenește. / Marea-și cere a ei vamă / Și-n scumpeturi îl destramă. Dangătul îl prohodește... Nimfele în clopot bat - (refren: DING-DONG) / Le aud... Da! Minunat!“ (Full fathom five thy
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Semnătura îi apare din 1908, sub culegeri folclorice, la „Tribuna” din Arad, unde va reveni cu versuri între 1910 și 1911. Va colabora, apoi, cu poezie și proză, mai rar cu articole și însemnări culturale, iscălind și cu pseudonimele Radu Mărgean sau I. Brumă, la numeroase gazete și reviste, între care „Luceafărul”, „Patria”, „Transilvania”, „Țara noastră”, „Hyperion” ș.a. Scrisul lui B. devine mai variat în „Cosinzeana”, revista literară scoasă de el întâi la Orăștie (1911-1915), pe urmă la Cluj (1922-1928). Poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
Frământări, debut editorial al lui Liviu Rebreanu. Dar cea dintâi lucrare editată în această colecție este „Almanahul scriitorilor de la noi” (1912), alcătuit de B., tablou cuprinzător al vieții literare și culturale transilvănene. Placheta de versuri Două iubiri (1922), semnată Radu Mărgean, reluată în 1929 sub nume propriu, cu titlul Sufletu-mi de-odinioară, este mărturia înclinațiilor lui literare, ca și romanul Duhul cel rău (1927), încheiat încă din 1921, la Paris. Pe lângă alte câteva culegeri de cântece, strigături și chiuituri populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
172-174; A.C. [Nicolae Petrașcu], „Câteva versuri”, LAR, 1900-1901, 7; Albumul Societăței „Junimea”, SDL, IV, 315; N. Iorga Oameni, I, 414-415; I. Paul, Nicolae Volenti, „Junimea literară”, 1910, 10; M.D. [Mihail Dragomirescu], [Nicolae Volenti], CVC, 1910, 10; Ana Conta-Kernbach, Boabe de mărgean, Iași, 1922, 109-110; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 176-177; Călinescu, Ist. lit. (1941), 373, Ist. lit. (1982), 430; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 190; Documente literare junimiste, îngr. și pref. Dan Mănucă, Iași, 1973, 264; Dicț. lit. 1900, 917-918. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
de la companie le-au găurit geamurile. De unde au venit gloanțele acelea? Noi între clădire și șosea nu aveam spațiu, era gardul și apoi șoseaua. Deci, vreo 2-4 metri între clădire și șosea. De unde au venit? Cineva a tras probabil dinspre Mărgeanului și a început răpăiala. S.B.: Asta când s-a întâmplat? N.B.: După 22 decembrie. Pe 22, când a căzut Ceaușescu, trebuia să se țină o adunare, dar la noi nu s-a mai ținut. Când s-a urcat în elicopter
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
moment dat, s-au stins toate luminile și să vă spun ceea ce am observat eu. Pe Ghencea, în dreptul Stadionului, la unul din blocurile de zece etaje, era aprinsă lumina sus, pe casa scărilor. La fel pe șoseaua Alexandria și pe Mărgeanului, erau lumini numai în câte un bloc situat central. În rest era întuneric beznă. Era un triunghi de lumină într-o mare de întuneric. În momentul acela au început niște răpăieli și s-a tras și asupra noastră. Lângă noi
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
-se de focurile de armă trase de soldații aduși să apere târgușorul de furia răsculaților, a făcut cale-ntoarsă spre casă, nu înainte însă de a culege „de pe drum o cămașă și o pălărie”, abandonate cine știe de cine. Marandei T. Mărgean, 22 de ani, măritată, din satul Slobozia, i s au „lipit” de mâini la întoarcerea acasă din târgul Pungeștilor, următoarele lucrușoare: „...5 păpuși tiriplic și una păpușă bumbac ce s’au găsit la mine, le-am găsit la poarta mea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
copil făcut în fiecare turneu! Ar fi trebuit să meargă cineva și până la Huși, pentru că jumătate din Cortezi de acolo sunt. Toate astea sunt povești. Se pare că primul a fost Anastasie Cortez, venit din Spania și aducând spre cunoaștere mărgeanul cel mai pur. — Apropo de bunicul: nu ați cântat niciodată la Moscova, la Sankt-Petersburg... Eram produs de Occident. — Bine, bine, dar după 1990? — Era Elena Obraztsova acolo... — Dar nu era numai ea! — Puiule, e o chestiune de impresariat. La Balșoi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Al. Macedonski): „Ci vreau ca-n hieratică găteală/ Sub valuri de brocarturi și mărgele,/ Simțirea mea s-apară ideală”, iar imagismul reificat abundă: „camee”, cupe de ametist, trupuri de chihlimbar cu sânge de rubine, „cerul de zmalț albastru”, apusuri de mărgean. Dar la fel de prezente sunt și elementele poeticii simboliste: regia misterului, a mesajului fără răspuns, mistica Frumuseții, audiția colorată - „albastre duete de privighetori” -, dereglarea simțurilor cu „delir fantasmatic”, beție, veninuri, filtre erotice, nevroze, aiurări agonice florale ca la D. Anghel, triade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]