451 matches
-
categorii defavorizate: slum-uri, ghetouri, shanty-towns. Vom prezenta în continuare fiecare dintre acești termeni. Slum-urile sunt acele zone (cartiere) ale marilor orașe, locuite în special de populație săracă. Termenul de slum ar putea fi sinonimul cu: mahala, foburg, cartier sărac, cartier mărginaș sau colonie. Termenul de mahala este cel mai utilizat pentru traducerea în limba română a celui de slum. (vezi Hall, 1999, pp. 412-459). În opinia noastră, sensul acestuia nu-l acoperă pe cel al termenului slum, fiind utilizat în special
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
studiu de caz: monumentala și controversata sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent pune în practică o soluție capabilă să înzestreze, în regim deziderativ, literatura noastră cu o tradiție în mare parte carentă. Istoria... lui Călinescu recuperează zone mărginașe ale scrisului, cu scopul de a compensa proiectiv absența unei tradiții solide și îndelungate a literaturii române. Contextualizând gândirea călinesciană, M. o plasează în ecuație cu alte moduri de a problematiza apartenența europeană a literaturii române, ca și soluțiile sincronizării
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
aparține). Le Corbusier citat În Fishman, Urban Utopias, p. 208. Comparați această reprezentare spațială a ordinii sociale și politice cu proiectul de oraș pe care Îl descrie Platon În Legile: o acropolă În centru, cercuri concentrice În jur, un cartier mărginaș de meșteșugari (necetățeni), precum și o zonă circulară internă și una externă cu suprafețe cultivate. „Plăcinta” este Împărțită În douăsprezece segmente, pe baza cărora se face recrutarea și rotația anuală a forțelor de ordine. Vezi Pierre Vidal-Naquet, „A Study in Ambiguity
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ecou, conținând nuvele tipărite inițial în gazete și reviste. Unele pot fi apropiate, prin temele abordate, prin atmosferă și elemente ale scriiturii, de poporanism. Altele au drept punct de plecare drame mărunte, consumate în diverse medii orășenești - acelea ale cartierelor mărginașe sau ale micii burghezii - și îmbină, adesea fericit, umorul, nostalgia evocării și o benignă critică de moravuri. O încercare ambițioasă, poate peste mijloacele de prozator ale autorului ei, o constituie romanul Paria (1905). Tânărul Albert Samuelli, medic evreu cu oarecare
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
vieții cu moartea. Această formulă a nuvelisticii lui V. s-a consolidat și s-a îmbogățit substanțial în cărțile Tăcerile casei aceleia (1970), Elegie pentru Ana-Maria (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), Mama-mare - profesoară de istorie (1988). Nuvele ca Priveghiul mărginașului și Negara, din aceeași familie cu Tăcere, au fost ulterior extinse și nuanțate. Proze de amploare epică și de vizibilă adâncime psihologică și socială, precum Izvodul zilei a patra și Elegie pentru Ana-Maria, dau viață unor scene ingenue din viața
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
azi, Misticism. Sub genericul „Bucureștii de altădată” se publică informații despre Filaret, Turnul Colței, casa mitropolitului Antim, Hanul lui Manuc, precum și articolele Capitala de mâine de Sandu Eliad (sub pseudonimul Ion Bucureșteanu; altă iscălitură e M. Ursu), Hoinărind prin cartierele mărginașe, Fosta reședință domnească - penitenciarul Văcărești de Alexandra Mezincescu, Oameni care dispar: zarafii-bancheri de altădată de A. Preda. Însemnările eseistice de pe prima pagină sunt susținute de G. Spina (care semnează Ion Alexis), Dumitru Almaș, Ion Moldoveanu, B. Iosif, Dinu Dumbravă. De
ZORILE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
unele de inspirație patriotică), fabule, epigrame îi apar în „România”, „Revista contimporană”, „Dâmbovița”, „Resboiul” ș.a. În stihuri searbede, alternând cu proza, O. confecționează un șir de broșuri, Misterele mahalalelor (1857-1858). E, în fapt, „cronica scandaloasă a orașului”, îndeosebi a cartierelor mărginașe din București, unde la tot pasul se iscă certuri, bârfe, intrigi. O lume pestriță se perindă, pândită de cârcotașul reporter cu maliție și cu o mare poftă de a batjocori, grosolan, mai rar cu spirit. În aceeași manieră sunt concepute
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
popoarelor din colonii, iar Minerii, piesa lui Davidoglu, e vezi dumneata, totușiă Despre Negura nu s-a scris În anumite publicații de cultură vreme de câteva luni de la apariție, iar când s-a scris evaluările au fost În linii generale mărginașe și minimale, formulele și sentințele la fel de sumare, expeditive, categorice. Exemplele se pot Înmulți și ele sunt de natură a produce Îngrijorare. Căci rădăcinile acestui exces criticist nu sunt doar nepriceperea, confuzia, pierderea sensului politic, a obiectivului tactic al acestei activități
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o altă lume, dar din nenorocire această lume amenință pacea Europei întregi. Principiile care sunt la baza politicii comuniste-integrale din Rusia sovietică au adus poporul la sapă de lemn, la ruină și de aceea a început exodul populației spre țările mărginașe și în care încă mai strălucesc: civilizația și umanitarismul „burghez”. În Basarabia s-au adunat toți acei scăpați, ca prin minune de gloanțele grănicerilor bolșevici. Dar, ce durere! Au pornit de-acasă câte patru sau cinci și n-au ajuns
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și reacționează întotdeauna mișcat în întâlnirile cu alte culturi. Întortocheata construcție a unor opere ca Fuga lui Șefki (1927) și Maica Domnului de la mare nu le păgubește interesul: rămurișul frust și lâncezeala osmotică exprimă tehnica de explorare a zonelor sufletești mărginașe, în cadrul etnografic enigmatic datorită tocmai încâlcelilor sale surprinzătoare. Piatra și apa spiritualizate la Balcic, apa și vegetația ei spirituală de la Vidin, amestecul de moale și aspru, de întuneric și iluminare, de naturist și artificial se subsumează, în această proză cu
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
de unde primeau scrisori erau transformate de aviație în ruine carbonizate. Războiul devenise de multă vreme singura lor patrie. Iar soldatul care știe că nu e așteptat nicăieri e de temut. Pavel dădu peste unul dintre acești soldați chiar în cartierele mărginașe ale Berlinului, unde compania lor bâjbâia în mijlocul micilor grupuri de rezistență. Drapelul roșu flutura deasupra Reichstagului, victoria era anunțată, dar acolo, îndărătul acelei biserici cu acoperișul străpuns de obuze, se mai ascundeau trăgători care refuzau să se predea. Mai ales
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Unul transmite, să zicem, câte mașini și clădiri au fost incendiate în suburbiile Parisului de către tinerii arabi imigranți, altul vorbește despre uimirea nelămurită a parizienilor, despre mirosul înecăcios de fum și gaze lacrimogene care mai plutește încă pe străzile cartierelor mărginașe. În știre, contează faptele, dimensiunea concretă a unor pagube; în corespondență, importante sunt urmările umane ale faptelor. Deși o asemenea corespondență costă foarte mult (deplasare, cazare, sume necesare plătirii surselor), ea merită orice efort, pentru că personalizează informația, subliniază actualitatea ziarului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cărturărească, omul acesta Îmi pare uneori mai creștin decât noi toți ceilalți care ne credem creștini. Așa că Luther poate fi liniștit! SM: Mă Întreb dacă traducerea În limba română a fost În stare să scoată În lumină valențe ascunse sau mărginașe ale originalului, nuanțe tăinuite de textul grec și reîmprospătate de limba română ? Crezi că textul biblic poate fi reîmprospătat sau chiar regenerat de o traducere ? CB: Evident. Fiecare traducere a Bibliei Într-o cultură marchează. Traducerea „lui Șerban” a marcat
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
inserată în articolul 3 al acestuia, stabilea că "străzile înfundate (...), cele prea apropiate, sau cele (...) inutile, în interesul siguranței și salubrității publice, se pot suprima"1405. În cazul desființării unor astfel de străzi, terenul eliberat urma a fi vândut "proprietarilor mărginași" [vecini, n.n.], veniturile rezultate din vânzare urmând să fie vărsate în bugetul comunal 1406. Articolul 5 al regulamentului prevedea că "nimeni nu va putea construi (...) fără permisiunea primăriei"1407. Preocupările pentru menținerea curățeniei în oraș i-au determinat pe consilierii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
24 mile în mare"2210. Întrucât "orașul este înconjurat de bălți (...) acum se lucrează la apărarea sa de inundații"2211. Referitor la orașul Tulcea se aprecia că acesta "are o populație de peste 20 000 de locuitori, incluzând aici și populația mărginașă (...) compusă din muncitori și locuitori rurali"2212. Populația orașului Tulcea era considerată "sobră și excesiv de economă"2213, precizându-se că "odată ce se înserează (...) nimeni nu iese din casă"2214. În timpul verii, "merge lumea, seara, să asculte muzica militară în părculețul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fură zgâriate cu penița pe o hârtie îngălbenită și pătată de degete unsuroase. Bătrânul primi câteva scrisori cu adrese, dar nu îndrăzni să se ducă. îi era frică de propriul său joc. într-o dimineață, plimbându-și bastonul pe străzi mărginașe, ajunse din întâmplare la una din adrese. Se hotărî să intre. Se căzni să deschidă o poartă grea, din scânduri negre, a cărei mișcare era frânată de buruieni. De când n-o mai fi deschis-o cineva?" se întrebă el, trezindu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
tot atunci. Trebuia să plec în străinătate pentru câteva luni, și acolo aveam timpul tuturor reflexiilor. Aveam prilejul de a înceta aventura mea. Prea pierdusem timpul... Nasul scurt al Irinei mă persecuta. Îmi aduceam aminte de drumurile lungi pe străzile mărginașe, apoi de toate descoperirile asupra cunoștințelor ei simple; mai ales o vorbă de a tatălui meu mă convinsese: Cine era urâțica ceea cu care te-am văzut pe stradă?" De ar fi zis "urîta" nu m-ar fi impresionat așa
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
robuste, de curând întărite cu materiale luate din cele mai mici burguri învecinate, casele din piatră cenușie din centrul cetății, adunate în jurul coastelor unei coline pe care se afla vechiul castrum, dar și cele din trunchiuri de lemn din zonele mărginașe, pe urmă marile depozite și pontoanele din port, unde, fără să țină seama de restricții, trăgeau numeroase vase încărcate de mărfuri. Deși cunoscuse vremuri și mai bune, Genava era încă o cetate prosperă, iar Sebastianus regăsea cu plăcere populația sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fură zgâriate cu penița pe o hârtie îngălbenită și pătată de degete unsuroase. Bătrânul primi câteva scrisori cu adrese, dar nu îndrăzni să se ducă. îi era frică de propriul său joc. într-o dimineață, plimbându-și bastonul pe străzi mărginașe, ajunse din întâmplare la una din adrese. Se hotărî să intre. Se căzni să deschidă o poartă grea, din scânduri negre, a cărei mișcare era frânată de buruieni. De când n-o mai fi deschis-o cineva?" se întrebă el, trezindu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
viteză și taxiurilor ce se Îndreptau amenințător spre el direcția În care intenționa să meargă. Putea fi călcat, dar nu se putea dezbăra de stilul său de a merge, hotărât, orbește. Cu hoțul de buzunare ne aflam Într-o zonă mărginașă nesăbuinței. Știa că omul lucrează pe linia Riverside. Îl văzuse furând din genți și raportase la poliție. Raportul nu păruse a fi de mare interes pentru poliție. Sammler se simțise ca un nătărău pentru că se dusese imediat la o cabină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cântec, cine stie, O fi vânt al amiezii, acolo, Într-o noapte. Se sfătuiesc stelele Într-o limbă a necunoscutului Astfel ca eu să nu ghicesc Când vreo stea Vorbește de dragostea mea. Semne Se pierde în tufe de-aluni mărginași Chemarea de dulce sirenă, departe E marea, talaze-n migrenă. Și omul Ce n-are durere sub frunte, coboară Spre apă din sat. Tu caută-i talpa. Eu, glezna mai sus, sărutul genuchiului Cândva m-a vrajit. Tu caută-i pulpa
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
stradă, dădeau în curtea lungă, dreptunghiulară, poarta era de lemn, vopsită cărămiziu, hârșită de timp. Clădirea, puțin joasă, cu multele-i ferestre, părea un șir de case lipite una de alta, cum se puteau vedea în alte cartiere, de obicei mărginașe. Soarele bătea călduț în dimineața de primăvară. Avusesem impresia că răsărise special pentru mine, pentru revigorarea trupului acesta ieșit cu abia o lună în urmă din iarnă. Avocatul bătu la ușă, o femeie de statură mijlocie, puțin grasă, ne deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
dascălului era covârșitoare și asupra părinților. După convorbiri misterioase în spatele ușilor închise, nu mai îndrăznea nimeni să lipsească de la școală. Părinții îl salutau de la distanță cu adâncă plecăciune: „Să trăiți, domnule director!” El era directorul tuturor, trăitori în acel cartier mărginaș al Iașului, fie că aveau sau nu copii la școală. Destinul a vrut să merg, doar la propriu, pe urmele dascălului meu: Școala Nr. 23, Școala Nr. 25. după ce am ajuns aici, dascălul meu fusese învestit director la o altă
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
bogătani, tineri căsătoriți cu fețe ascuțite, se mută cu toții aici și își țin sub observație zona de acțiune. Își fac deja apariția ciudatele pseudo-celebrități din cartierul meu. Un actor bătrân care cântă arii de inimă albastră în bombele de pe străzile mărginașe. O crainică a unui post de radio, pe care o văd uneori înghesuindu-și copiii în Boomerangul hodorogit. Zilnic, un realizator ratat de talk-show-uri și un fost examinator la concursurile cine-știe-câștigă, astăzi alcoolic, iau masa îmbufnați la Kebab House din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
arabe, ci că are ceva din masivitatea și răcoarea unui munte ascuns. Doar În locurile unde spiritele muntelui ocroteau Înălțimile mai putea fi simțită o asemenea liniște dincolo de care sufletul singur putea auzi foșnetul egal al timpului. Mausoleul de pe aleea mărginașă, nu departe de mormântul „regelui nemuritor” Amir Temur, conducătorul care Înnobilase orașul cu zeci de victorii și de moschei, Îi apăru tânărului mongol la fel de părăsit și de modest ca prima oară. Își aminti felul În care Nogodar reușise să deschidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]