1,017 matches
-
beneficii economice - implicarea administrației publice în p. p.- p. poate ajuta la stimularea sectorului privat, astfel încât să crească gradul de ocupare a forței de muncă și să se înregistreze și o creștere economică. Pentru cei implicați, parteneriatul poate oferi (Lambru, Mărginean, 2004, p. 19): - administrației publice - acces la noi resurse financiare, informaționale, expertiză tehnică, tehnologie etc.; - organizațiilor societății civile - acces la fonduri mai mari, suport in-kind și expertiză tehnică; - sectorului de afaceri - dezvoltarea pieței, profit, acces la managementul riscurilor, dezvoltarea comunităților
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fi orientate spre susținerea efectivă a serviciilor de suport pentru cei în dificultate, cu risc de excluziune socială. Bibliografie Alcoock, Pete; Erkine, Angus; May, Margaret (ed.), Dictionary of Social Policy, 2002. Bădescu, Ilie; Mihăilescu, Ioan; Zamfir, Elena; Sava, Nicu Ionel;, Mărginean, Ioan; Abraham, Pavel; Dungaciu, Sandra; Dungaciu, Dan; Degeratu, Claudiu; Baltasiu, Radu; Cotoi, Călin; Cristea, Darie, Geopolitica integrării europene, Editura Universității din București, București, 2002. Craig Calhoum, (ed.),Dictionary of the Social Sciences, Oxford University Press, Oxford 2002. Davies, Martin, (ed.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
alegerea modalității de aplicare și în cazul sondajelor de opinie, selectarea modului de eșantionare și a subiecților. Vom prezenta pe scurt doar primele trei etape, cititorii interesați de modalitățile de eșantionare putând consulta alte surse, deja publicate, cum ar fi Mărginean (2000). Tabelul 5.3. Erori și soluții lingvistice și metodologice în construirea chestionarelor Sugestii Exemplu de evitat Exemplu de urmat Evitarea abrevierilor, a jargonului și a termenilor tehnici ONG Organizații non-guvernamentale Evitarea ambiguității, a confuziilor Faceți sport în mod regulat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
destul de izolat din cauza terenului accidentat, cu un trecut bogat În evenimente, În schimb Scorniceștiul este - așa cum spun și autori - „o ficțiune”, fiind creat ca o megacomună În anii ’70 din ordinul lui Ceaușescu prin unirea a patru comune limitrofe: Negreni, Mărgineni, Mogoșești și Scornicești. Imaginea care ni se transmite despre Nucșoara și Scornicești este departe de a semăna cu imaginea bucolică pe care ne-am obișnuit să o avem despre satul românesc, titlul secțiunii, „Pe-un picior de plai...”, fiind mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
iese în oraș travestit și se bănuiește că și partidele sale de pescuit ar fi un pretext pentru asemenea întrevederi clandestine; Manole spătarul „vizitează des și în taină pe Grigore-Vodă“; o întâlnire cu clucerul Andronache are loc la cârciuma din Mărgineni, noaptea, iar alta în zorii zilei, „într-o grădină de zarzavat, la DolmaBahce“. Zvonurile ocupă un loc fantastic în aceste rapoarte, dintre care unul culege chiar „vorbele a doi muți despre Grigore-Vodă“19. Durata vizitelor este comentată, fiindcă orice amănunt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și la un moment dat primar al orașului. Animator al vieții culturale dobrogene, conduce publicațiile „Drepturile Dobrogei” (1902), „Farul” (1903-1904) și publică în revista „Ovidiu”, condusă de Petru Vulcan (1905), „Analele Dobrogei”, „Dobrogea jună”. A semnat și Chisoi, Ghib, Inero, Mărgineanul, Meșterul Manole, Morna, Nichifor Norma, Doctorul Romanus, Rozmarin. R. s-a făcut cunoscut mai ales datorită polemicii cu C. Dobrogeanu-Gherea în jurul principiilor estetice ale „Contemporanului”. El reproșa criticului întâietatea acordată ideilor sociale față de arta propriu-zisă, amestecul utilului cu poeticul, noțiuni
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
își dă duhul și este condusă pe ultimul drum de un cortegiu funerar în cap cu „părintele vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți călugări și popi și toată boerimea și cu toate gloatele curții” spre a fi înmormântată la Mărgineni „în gropniță, ce iaste în tinda bisericii den-a-dreapta, alăturea cu gropnița a soțului ei, fericitul răposatul Constandin Cantacuzino biu vel postelnicul, care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme. Vécinoe pameat!” Bărbații aceștia se însurau Soții aduse
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
când „pedepsise” Brașovul și-l învinsese pe Gabriel Báthory. între necazurile acestei domnii agitate (între altele și din pricină că Radu Șerban a rămas fidel angajamentelor luate față de imperiali) și o bucurie, adusă de Doamna sa (Elena, fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște cel ce fusese însurat cu Anca, fiica lui Radu de la Afumați): „Iar Șărban-vodă simțind de aceasta, fiindu-i oștile risipite, n-au putut aștepta, că au fugit în Moldova. Iar când au fost la Lunca Mare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la plecare o avere însemnată, căci și-a permis să întrețină în Austria (din când în când este semnalat la Tirnavia - în 1614 și 1617 - și în orașul Modov) o veritabilă Curte. Familia: Doamna Elena (fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni), domnițele Ancuța (cea care trăise experiența unei logodne nefericite cu un reprezentant al Movileștilor și se va mărita aici cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul) și Elena - Elina - Ilinca, slujitorii, câțiva boieri cu jupânesele lor, trei logofeți de cancelarie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
veneticii; mânia lui Neculce este elocventă), ci și o avere considerabilă (Elena i-a adus ca zestre partea care îi revenise din imensa avere a lui Șerban din Coiani și moșiile, ce i se cuveneau din partea mamei, ale boierilor din Mărgineni), care îi legitima confortabil identitatea românească. însurându-se cu Elena, Constantin Cantacuzino a realizat o „hipergamie”, luând o fată superioară ca rang și avere. Putem defini drept „hipergamie” această alianță și sub raportul palierului social pe care se aflau partenerii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Vlad Vintilă, cel care era căsătorit cu Mara, fiica marelui logofăt Harvat, este atestat, împreună cu logofătul Tudor din Drăgoești, până la 4 ianuarie 1536; celor doi li s-au tăiat capetele din porunca lui Radu Paisie 60; Udriște vistierul din Mărgineni - însurat cu jupânița Anca, fiica lui Radu de la Afumați și a Doamnei Voica, cu care i-a avut pe Elena, pe Udriște banul și pe Drăghici; și nu fiul său - „sin” -, a fost tăiat în 1547 de Mircea Ciobanul, după
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Voievodul a poruncit ca „staripostelnicul” Constantin Cantacuzino, întemeietorul ramurii Cantacuzinilor din țara Românească, să fie ucis, în 1663, la Mănăstirea Snagov (și așa a văduva Elinei [Elena, Ilinca], soția postelnicului, fiică a lui Radu Vodă Șerban și nepoata postelnicului Udriște din Mărgineni. Ucigându-l pe hatmanul Șeptilici și pe postelnicul Goia, cei doi boieri „amestecați” în omorârea lui Gaspar Grațiani, Alexandru Vodă Iliaș a procedat astfel - consideră Miron Costin - „lege direaptă” („i-au omorât și trupurile lor le-au aruncat în ieșitoare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și a fost îngropat, trei zile mai târziu, în catedrala vieneză cu hramul Sfântului Ștefan. Membrii acestei „Curți pribege” s-au întors acasă pe rând. Au venit întâi, prin 1633 sau 1635, Doamna Elena, văduva (coborâtoare din marii boieri din Mărgineni; era fiică a postelnicului Udriște), și Ilinca (Elena, Elina), la chemarea lui Matei Basarab. Ancuța (care încă la Viena se măritase cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, după ce trăise experiența unei logodne nefericite cu Mihail Movilă) se va repatria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-a și priceput să stârpească prin forță intervențiile lor. Lupta de la Periș, din 1547, le-a fost fatală intervenționiștilor. Și-au pierdut capetele atunci, după înfrângere, marele ban Tudosie din Periș (însurat cu Maria din Florești 219), Udriște din Mărgineni, mare vistiernic, soțul Ancăi; (fiică a lui Radu de la Afumați și a Doamnei Voica 220). Pe alți fugari (și au fost mulți: marele logofăt Tudor din Orboești - însurat cu Stana, a cărei mamă era Caplea, fiica lui Vlad Călugărul, marele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cocorăști, fiică a unui strănepot al lui Vlad Călugărul, înrudit și cu Mihai Viteazul. Domnul Radu de la Afumați a lăsat „urme” importante în starea civilă a unor mari boieri. Fiica lui, Anca, s-a măritat cu marele vistier Udriște din Mărgineni, ucis mai târziu de Mircea Ciobanul, care l-a prins pe acest pribeag în lupta de la Periș din 1547. Fiica lui Udriște și a Ancăi (pe care Radu de la Afumați o făcuse cu Voica), Elena sau Ilina, a fost soția
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mult de 1.600 de boieri (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 227). Cu execuții s-au soldat și încercările boierilor pribegi de a-l detrona: întâi, în 1546, când au fost decapitați - după înfrângerea oastei intervenienților - vistiernicul Udriște din Mărgineni și Teodosie banul și apoi, în 1552, când, înaintea bătăliei și de teama trădării, Mircea Ciobanul „a decapitat 47 de boieri la masa domnească și alți 6 chiar în ziua bătăliei” (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 229, 239). Să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al lui Nicolae Stoicescu) îi cuprinde în țara Românească, pe Dragomir al lui Manea, nepot al lui Vladislav al II-lea, care a ctitorit mănăstirea Butoin și biserica din Bucov, unde își avea curțile; pe vornicul Drăghici al lui Stoica din Mărgineni, ziditor al Mânăstirii Mărgineni; pe Stoica din Bucov, care a ridicat o biserică în satul său Dragomirești din Dâmbovița; pe Neagoe, cel însurat cu Anca din Coiani; pe marele ban Mareș Băjescu, din a cărui poruncă a fost înălțată biserica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îi cuprinde în țara Românească, pe Dragomir al lui Manea, nepot al lui Vladislav al II-lea, care a ctitorit mănăstirea Butoin și biserica din Bucov, unde își avea curțile; pe vornicul Drăghici al lui Stoica din Mărgineni, ziditor al Mânăstirii Mărgineni; pe Stoica din Bucov, care a ridicat o biserică în satul său Dragomirești din Dâmbovița; pe Neagoe, cel însurat cu Anca din Coiani; pe marele ban Mareș Băjescu, din a cărui poruncă a fost înălțată biserica din Blăjești (tot banul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mănăstirea Caluiu, ridicată de Buzești, l-a primit și pe Radu Buzescu, fiul lui Radu Buzescu și mare ban pentru puțină vreme; postelnicul Constantin Cantacuzino, cel ucis în 1663 din partea lui Grigore I Ghica Vodă, a fost îngropat la Mănăstirea Mărgineni, rectitorită de el; marele spătar Leca, ucis pentru „hiclenie” de Radu Mihnea, era ctitor la Mănăstirea Panaghia și acolo a fost înmormântat înainte de 1616; marele vistier Cârstea Popescu este pictat, alături de ceilalți membri ai familiei, la biserica din Popești, în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Voevod, Io Alion Voevod: au dat vinăriciul de la Solomon [ = Glodeni]. Io Alexandru Voevod sin Mihnii Voevod: înnoi hrisoavele. Io Mihai Voevod, cel Viteaz 61. în mai toate aceste pomelnice, unele „personalizate” - cum sunt cele identificate de Nicolae Iorga la Mănăstirea Mărgineni: al Saftei Stolniceasa (prima nevastă a stolnicului Constantin Cantacuzino), al Margăi Spătărescu (soția spătarului Mihai Cantacuzino), al Păunei Spătăreasa, al Maricăi Logofeteasa Cantacuzino (amândouă cumnatele Saftei)62 - (cu o circulație destul de liberă; ele trec uneori de la un lăcaș la altul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împreună cu părinții, frații și surorile sale), a dăruit o cruce de lemn, împodobită cu smalț și pietre scumpe: „Cruce împodobitî cu cheltuiala jupânesei Marica, fata lui Constantin Cantacuzino și soția lui Panî Filipescul vel spătar și datî la mănăstire la Mărgineni pentru sufletul său: 7171” (probabil că este vorba de sufletul donatoarei, fiindcă - zice Iorga, în Inscripții din bisericile României, în 1662-1663 Pană Filipescu trăia încă). 63. Nicolae Iorga, op. cit., vol. I, p. 10. 64. Ibidem, vol, II, p. 186 65
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al țării Românești. Era averea boierilor din Coiani - Maria, mama lui Radu Șerban, era fiica Ancăi din Coiani și nepoată a altei Marii, care ducea stârpea spre marele ban Șerban, ginerele lui Pârvu Craiovescu - la care se adăugase bogăția boierilor Mărgineni (nevasta lui Radu Șerban, Elena, fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni, era nepoata acelui Udriște care fusese însurat cu Anca, fiica lui Radu de la Afumați). Leca spătarul, în 1657, este încă și mai limpede cu privire la dreptul de uzufruct al soției
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Radu Șerban, era fiica Ancăi din Coiani și nepoată a altei Marii, care ducea stârpea spre marele ban Șerban, ginerele lui Pârvu Craiovescu - la care se adăugase bogăția boierilor Mărgineni (nevasta lui Radu Șerban, Elena, fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni, era nepoata acelui Udriște care fusese însurat cu Anca, fiica lui Radu de la Afumați). Leca spătarul, în 1657, este încă și mai limpede cu privire la dreptul de uzufruct al soției sale, (sub incidența cărora - am văzut și mai sus - citatele Legiuiri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din satul Plenița, afirmând că Radu Buzescu lăsase mănăstirii și partea lui Stroe Buzescu, deși vajnicul căpitan al lui Mihai Viteazul își lăsase toată averea soției. Tot așa, câțiva ani mai înainte, în 1613, avusese loc judecata dintre obștea Mănăstirii Mărgineni și Vișa, văduva lui Stan, pentru satul Căpriorul. Călugării pretindeau că satul trebuie să fie al lor după moartea lui Stan, cu toate că diata fixa donația abia după moartea Vișei. Pricinile văduvelor ajunse în sălile de judecată erau diverse... Datoriile lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soția sa, Neacșa (care, prin 1566, se afla încă în Transilvania) sau marele vornic Ivașco Golescu, om de casa Mihneștilor, refugiat, în 1583, în Transilvania, „cu toate averile, cu nevasta - era însurat cu Elena (sau Ilina), fiica lui Udriște din Mărgineni și a Ancăi, fiica lui Radu de la Afumați - și cu copiii”. După refugiul transilvănean, a urmat retragerea în Polonia și apoi în Moldova, unde a și murit de „moarte năpraznică”. La fel, mai târziu, Stroe Leurdeanu va fugi în câteva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]