316 matches
-
aparentă. Se uita uneori la tata cu ochii unui vulcanolog care se Întreabă dacă vulcanul dă semne că o să intre În activitate. Nu era lipsită de experiență, nici În ce privește vulcanii care se trezesc la viață, nici În ce privește avîntul simțurilor. Înainte de măritiș, Își consacrase o bună parte din energie și din adolescență Încercării de a face În așa fel Încît mama ei să-și dea cît mai puțin seama că era Înșelată. Bunicul meu avea o legătură cu sora mai mică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Ghighina acasă, iar prin iarna lui ’61, când Dracula îl chemase pe spătar la arme, o măritase cu Mașcatu. Spătarul Gongea a murit la Giurgiu, în timp ce sute de glasuri strigau kazâclu-kazâclu, fără să-și mai vadă fiica vreodată. Pentru Ghighina, măritișul însemnase o schimbare radicală. Devenise stăpâna conacului și, cum știa să poruncească, nimeni nu-i ieșea din cuvânt, nici măcar Mașcatu însuși, care după însurătoare se îmblânzise ca un mâț alintat. Și cum Ghighina fusese în prejma icoanei făcătoare de minuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
nici nu lungea vorba. Nălbica moștenise averea spătarului în urmă cu zece ani și nu făcuse nimic special de atunci. Stătea în casă și se bucura de toate cele din jur. Nu se măritase, nu părea să se gândească la măritiș. Stătuse la mănăstire până în ziua moștenirii. Apoi venise la Coteni și refuzase categoric să-l vadă pe un boiernaș din Daneți care își trimisese neamurile în pețit. Era însingurată și se gândea cu frică la Dumnezeu. Asta nu înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
înceapă pregătirile de nuntă. Dar Ada i-a zis că nu se poate: - Nu suntem barbari să facem mirese din niște copii. Rahela nu putea fi nici măcar promisă, i-a spus ea bărbatului. Fata poate părea că e gata de măritiș, dar era deocamdată necoaptă și nu sângerase încă niciodată. Bunica se temea că Anath va blestema câmpurile și grădina dacă Laban va îndrăzni să încalce această lege și că ea însăși își va aduna puterile și-și va bate bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ei. Familia lui s-a adunat și a început să bată din palme în timp ce bunica râdea la fiul ei și-l săruta pe nas. Hori avea o casă plină de copii, cinci cu toții, care se înșirau de la fata gata de măritiș până la țâncul în pielea goală care stătea la pândă. Familia s-a revărsat în stradă, scoțând vecinii pe la porți, de unde zâmbeau văzând agitația. Apoi Meryt a fost condusă prin vestibul în camera mare, o cameră modestă cu ferestre înalte care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Lea și am turnat vin și i-am mulțumit că o trimisese pe mama la mine. Acum că Meryt se dusese, eu eram femeia înțeleaptă, mama, bunica și chiar străbunica celor din jurul meu. Shif-re, din nou bunică și Kiya, aproape de măritiș, veneau cu mine ori de câte ori mă duceam la o naștere. Ele au învățat ce era de făcut și în curând au început să se ducă singure, să le scape pe femei de frica și de singurătatea nașterii. Ucenicele mele mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Întrebată ce dorește, a și pornit-o, În pas oarecum cazon, către prezidiu. A urcat. S-a dus la Neculai. L-a sărutat. Și a rostit, Întorcându-se cu fața către asistență: fetelor - mie, gata!, mi-a bătut ceasul; ceasul măritișului, vreau să zic. Ridicându-i mâna În sus, a victorie, ca la o mare Întrunire, candidata a repetat: plecăm imediat; și, mâine, ne prezentăm la starea civilă. În plus, a glumit, ea, apoi, beneficiem și de prima de 200 de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
văd și de ceilalți copii. Nu era o concepție originală. În toată familia lui Stănică fetele se măritau foarte tinere, cu bărbați desemnați de cei bătrâni. Când o fată ajungea la vârsta de paisprezece ani, vorbea în mod liber de măritiș. Atât de tradițională era această normă, încît nici o fată nu se simțea nefericită, dimpotrivă, orice întîrziere o neliniștea. Fetele înțelegeau trebuința căsătoriei, nu se îndrăgosteau nebunește și iubeau numaidecât pe bărbatul ales pe calea rațiunii. Nu sufereau de altfel nici o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
din care au început slugile să descarce boccele, foteluri și alt calabalâc. Asta era zestrea. Fata a adus-o soacră-mea de mână, și era numai de treisprezece ani, și de mică ce era, nici nu știa bine ce înseamnă măritișul. Noaptea întîi a început să plângă că nu vrea să doarmă singură, fără mă-sa, și a trebuit să rămână soacră-mea. Pe urmă, am luat-o cu binișorul și s-a deprins, dar sărea într-un picior și voia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Călinescu ceea ce nu provocă din partea lui moș Costache decât niște mormăituri incredule. Aurica îi vorbi de tragedia fetelor fără noroc și-i povesti întîmplarea unei fete "nici frumoasă, nici deșteaptă", căreia un unchi bogat i-a făcut zestre, înlesnindu-i măritișul. Moș Costache tuși violent și supse țigara, dar nu-și dădu nici o opinie asupra datoriei unchilor. Aglae înțelese că marea chestiune trebuia dezbătută direct între ea și bătrân, și într-o zi se așeză gravă ca un judecător în fața lui
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
abuz de puterexe "„putere", ne-am făcut stăpânii celor mai slabi?” (Ficșinescuxe "„Ficșinescu,C.V.", 1898, în Mihăilescu, 2002, p. 123) El apără, alături de alți social-democrați, cauza femeilor nemăritate în privința accesului la instrucțiune și muncă. Femeile sărace sunt greu candidabile la măritiș și trebuie să aibă mijloace independente de existență. Nu trebuie închise cărările prin care femeile pot câștiga cinstit, spune el2. Ficșinescuxe "„Ficșinescu,C.V." face o frumoasă pledoarie pentru drepturi civilexe "„drepturicivile", controlul averii, capacitatea femeilor de a dispune de proprietate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
suportul familiei și nu se simțea capabilă de a trăi cu totul liberă. Avea mici manii, tabieturi, nu s-ar fi despărțit de dantelele ei și mai puțin de casă. Deci în secret, Erminia, admițând ipoteza oricât de absurdă a măritișului, încerca o spaimă. Se temea de noua formă de viață, pe care, cu toată instrucția ei abstractă, nu și-o putea închipui concret. Hergot avea aceeași educație sufletească. Vorbea după carte și din experiența medicală de toate misterele fiziologice, întrucît
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
text se poate considera că mariajul a fost, așa cum observa Nicolae Iorga, o „manoperă a rudelor unei fetițe, Elena Manu”, câștigându-l pe Vasile de a face căsătoria, vizând averea de care urma să beneficieze în continuare. De altfel, la măritișul ei, Elena nu era chiar „o fetiță”, căci mireasa de acum era născută pe 30 iulie 1790, deci număra 19 sau 20 de ani, căsătoria contractându-se în jurul anului 1810. La puțină vreme după intrarea în stăpânirea moșiilor Conăchești, Elenco
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rândul nevestelor. După acest ritual de trecere, nevasta nu mai avea voie să mai umble cu capul descoperit, acesta constituind un mare păcat. Valul de la mireasă era pus pe capul unei fecioare care urma a se căsători, aceasta grăbindu-i măritișul. Lăutarii cântă iarăși cu mare jale: „Și-am zis verde mărăcine, Plângi mireasă cu suspine Plângi mireasă și jelește Că nuna te dezgolește. Plângi mireasă și suspină Că intri în casă străină De bărbat vei fi mustrată Și de soacră
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și deochiuri. Babe gheboșate se întreceau în a strânge ierburile numai de ele știute, pentru a face leacuri care să tămăduiască și să aline bolnavii. Erau amestecate în licori doftoricești pe care suferinzii le sorbeau pe nerăsuflate. Fete, dornice de măritiș, piteau flori pe sub perne, pentru a-și visa ursitul. Nevestele și le ascundeau în sân pentru a fi mai drăgăstoase. Așteptau roua dimineții în care se tăvăleau goale pentru a putea prunci. Bărbații se încingeau cu tulpini de cicoare ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de veci, pe numele său, o parte din moșia Orășăni, de la serdarul Iordache Ureche. Pretinsul izvod de zestre și moșia aceasta i-a pus în mare încurcală pe biografii lui Eminescu. Toți au afirmat că Raluca, fata lui Iurașcu, la măritișul ei a avut în zestre această moșie, plus 3.000 de galbeni, în numerar, și lucruri din casă, de 576 de galbeni, după izvod. Judecînd superficial, s-a ajuns la concluzia că Eminovici a primit o zestre "bunicică"16, că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vor fi împistrite sau înroșite de Paști, se aleg la Miezul Păresimilor, într-o zi de miercuri din mijlocul Postului Mare, și se folosesc pentru frumusețe, sănătate, belșug și rod bogat, pot să lege sau să îndepărteze oamenii, să grăbească măritișul fetelor, să înmulțească vitele: Oul roș de-l dai de pomană, se face măr pe cea lume";259 În ziua de Paști, când te scoli să te speli cu un ou merișor, roș, și c-o para de argint, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
à s’occuper de lui trouver un mari“, mărturia aparține consulului englez William Wilkilson, prezent la București între 1815 și 1818. Potrivit Îndreptării legii, o căsătorie devinelegală atunci când băiatul a depășit 14 ani, iar fata 12. În practică, vârsta de la măritiș se apropie foarte mult de aceste prevederi ale pravilei: 14/15 ani pentru fete, 19/20 pentru băieți, vârste regăsite și în celelalte medii românești - Banat, Moldova, Transilvania și care stârnesc reacțiile și întrebările diverșilor călători sau misionari străini, trecători
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care cere părinților să-și păzească fetele și să le mărite la timp. Atunci când, în cazul unui proces de seducție, se con stată că vârsta unei fete este destul de înaintată, părinții sunt aspru criticați că nu s-au ocupat de măritișul ei, lăsând-o să cadă în păcatul trupesc. În fapt, Biserica încearcă cu ajutorul familiei, să controleze sexualitatea tinerilor și nașterile ilegitime. La 1 septembrie 1792, mitropolitul Cozma cere domnului Mihai vodă Suțu să dea poruncă, prin intermediul ispravnicilor de județ, ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fără acordul lor. La 19-20 de ani tânărul se află încă sub tute la economică a tată lui. El își va primi partea de moștenire odată cu căsătoria și în funcție de supușenia dovedită. În aceeași situație se află fata, înzestrată numai o dată cu măritișul, când zestrea este vărsată soțului. Iată-l pe Oprea, fiul unui negustor din plasa Blatiștei, județul Ilfov, îndrăgindu-se cu fiica Ioanei, căpităneasa din București, căreia îi promite că se vor căsători curând, dar în fața refuzului tatălui de a-și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu se bucură de binecuvântarea părinților. Reclamându-și socrul că se opune căsătoriei lor, Stan nu are câștig de cauză, dreptatea fiind acordată tată lui care are dreptul, conform glavei 254 din Pravilă, să se opună căsătoriei. Judecătorul conchide: „oprește Măritișul fetei unde va fi peste voia părinților“. De ceva mai multă libertate se bucură femeia văduvă, dar asta în Cazul în care nu se întoarce în familia tată lui sau a fratelui, revenind astfel sub tutela șefului familiei. Fetele se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de zestre apărând atât obiectele care țin de trusou (veșminte, bijuterii, lenjerie), cât și cele care țin de dota propriu-zisă (case, moșii, prăvălii, bani etc.). Tatăl este cel mai important autor în alcătuirea unei dote. El o face pe măsură ce vârsta măritișului se apropie, pregătirile fiind accelerate de găsirea unui soț. Alcătuirea unei foi de zestre constituie obligație morală foarte puternică de care fiecare tată încearcă să se achite în orice condiții. El oferă din toate câte puțin fiicei sale așa cum singur
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
testament, nici averea necesară pentru a dota un număr prea mare de fete. În această situație, sarcina trece asupra tuturor fraților care au obligația de a-și înzestra surorile chiar din propria avere și totodată de a se ocupa de Măritișul lor. La începu tul secolului al XVIII-lea, Ilinca Brezoianu se plânge că, deși fiul ei, Hera, ca unic moștenitor al tată lui său, a primit întregul patrimoniu patern, nu vrea să-și înzestreze sora așa cum cere obiceiul și așa cum
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lăsate sub stăpânirea soției vor fi împărțite, la rândul lor, tot celor doi fii. Grigore Filipescu are însă și două fete: una deja măritată în momentul alcătuirii testamentului, cealaltă încă mică, dar destul de mare ca tatăl să se pregătească de măritișul ei. Ast fel, tatăl fixează prin testament toată zestrea în moșii și țigani ce urmează a se da fiicei sale, Maria, stabilind și ce moșii se vor vinde pentru a-i cumpăra scule sau pentru a i se face nuntă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cel elaborat în interiorul clasei populare. Aici si tua ția se schimbă aproape complet. săraci tot timpul și fără banii necesari unei investiții pe termen lung, țăranii amâ nă, de voie, de nevoie, nu numai redactarea actului, ci și pregătirile pentru Măritișul unei fete. În aces te circumstanțe, foaia de zestre apare ca un document elabrato în pripă și sub presiunea momentului, textul scris lăsând să se întrevadă situația precară a părinților, discuțiile fierbinți din jurul mesei, nemulțumirile ginerilor și socrilor, umilința fetelor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]