335 matches
-
vârfurile de lance ale luncilor dinspre miazăzi. Triunghiul format din localitățile Mătăsari-Motru-Ciuperceni este, din punct de vedere geologic, rezultatul unor formațiuni și straturi străvechi din epocile geologice de dupa eocen-miocen,adică pliocen-pleistocen, cu statornicire în cuaternar. Zona unde se află orașul Mătăsari e o zonă în același timp colinara, subcolinară și de depresiune plata, cu un climat propice diverselor culturi, solul prezentând un puternic orizont argilos. Depozitele de roci ale zonei prezintă mai ales argile și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionara subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică prin puțuri și fântâni, „bunare”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mătăsari se ridică
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionara subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică prin puțuri și fântâni, „bunare”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mătăsari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,02%). Pentru 3,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
stofe, tricotaje, țesături. Confecționarea hainelor constă din croire după măsură și coaserea împreună a bucăților textile croite anterior. Istoria industriei textile din România începe în anii 1600, odată cu înființarea breslelor țesătorilor în Moldova, Muntenia și Transilvania. Abagiii, postăvarii, pâslarii și mătăsarii își deschid mici ateliere în care fac haine, covoare, pături și ștergare. Bumbac încep să cultive în anii 1700. În anul 2014 textilele erau al patrulea cel mai important produs de export al României după contribuția la total. În urmă
Material textil () [Corola-website/Science/314997_a_316326]
-
înfrângerea Franței în războiul franco-prusac, revoltă declanșată în principal din cauza dezastrului suferit în război și din cauza crescândei nemulțumiri în rândul muncitorilor francezi. Aceasta se remarcă de la primele revolte muncitorești, revoltele canuților din Lyon și Paris din anii 1830 (canuții erau mătăsari lyonezi). Parizienii, mai ales muncitorii și clasa de mijloc, susținuseră de mult timp ideea unei republici democratice. O cerință a lor era cea ca Parisul să aibă autonomie locală și propriul său consiliu local ales, un drept de care beneficiau
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
fost un sat destul de mic, construit pe prediul generalului Wellis, comandat al cetății Timișoara, cu puțin pământ și aproximativ 500 de locuitori. Documentar apare menționat în 1728 cu numele de "Neudorf". Începând cu 1732 se populează și cu italieni meșteri mătăsari. În 1796 apar primele însemnări despre Canalul Bega în Freidorf. Starea canalului este descrisă de caporalul pontonier, Franz Ulrichsberger, într-un raport din 20 octombrie 1796, scris la Timișoara în urma unei inspecții întreprinse la ordinul Comandamentului General Militar Bănățean: "Din
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
mare ("Apus apus"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), pietruș ("Arenaria interpres"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ciuf-de-câmp ("Asio flammeus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), fugaci de țărm ("Calidris alpina"), prundaș nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
Gorj, România, fiica lui Burtea Sorinel și Agapia, cu domiciliul actual în Suedia, 21766 Malmo, Svansjog. 45, cu ultimul domiciliu din România, Târgu Jiu, Str. Eroilor nr. 56, județul Gorj. 244. Schuber Ana, născută la 23 noiembrie 1950 în localitatea Mătăsari, județul Dâmbovița, România, fiica lui Nastase Ion și Voica, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Schneckgasse 4/2, cu ultimul domiciliu din România, București, Bd. Ghencea nr. 44, bl. G26, ap. 17, sectorul 6. 245. Sofonea Sorin Ion
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Sânnicolau Mare și „U“ Cluj - A.C.U. Arad. Divizia C, seria a VI-a, etapa a 2-a, vineri, 10 septembrie, ora 17,00: C.F.R. Timișoara - F.C. Jimbolia, Gloria Reșița - Motru, Valea Copcii - Jebeli, Moldova Nouă - „U“ Reșița, Drobeta Turnu-Severin - Mătăsari și U.M.T. Timișoara - Rovinari. Auxerre Lugoj stă. Cupa U.E.F.A. , prima manșă a turului întâi, joi, 16 septembrie: Steaua București - ȚSKA Sofia, Partizan Belgrad - Dinamo București, Steaua Roșie Belgrad - Zenit St. Petersburg. Mosaic l Ferrari a efectual la Monza, la rugămintea
Agenda2004-37-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282875_a_284204]
-
edilitare. Din informațiile primite de la domnul primar Gheorghe Ciuhandu am reținut că s-au efectuat lucrări de întreținere a carosabilului în zona de sud-vest și de sud-est a orașului, respectiv pe străzile: Prutul, Sulina, Ciocanul, Porumbescu, respectiv Craiova, Ceaikovski, Michelangelo, Mătăsarilor, Zubco Petrovici, Samuil Micu. Pe străzi de pământ și piatră spartă s-a acționat tot în zona de sud, pe str. Letea, str. Agronomiei, str. Soarelui, str. G. Antipa. În zona de nord s-au efectuat reabilitări pe străzile: Demetriade
Agenda2005-21-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283714_a_285043]
-
ALEODOR (n. 1937) Timișoara, Calea Aradului nr. 12/56 țel. 433989 15448 STANCILA LIVIA DOINA (n. 1955) Timișoara, str. I. I. de la Brad nr. 17, bl. A4, sc. C, ap. 5 țel. 212000 15449 STEFEA PETRU (n. 1967) Timișoara, str. Mătăsarilor nr. 14 țel. 094632325 8104 STOICA AURELIAN (n. 1951) Timișoara, str. Gorunului nr. 4 sc. A ap. 7 țel. 218066 16850 ȘUBA GHEORGHE (n. 1947) Timișoara, str. Ion Inculet, nr. 6, sc. A, ap. 5 țel. 120638 15450 SZOCS MILORANCA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
le dăduse câteva lecții de Înaltă măiestrie În arta pilotajului, atât În luptele aeriene cât și În bombardamentele obiectivelor terestre. Escadrila 113 se afla cantonată În acele zile fierbinți pe aerodromul improvizat de la marginea pădurii Coandă, lângă comuna Produlești, gara Mătăsari, aflându-se la dispoziția Statului Major al Aerului care era dispersat În orașul Titu. În așteptarea ordinului de plecare În misiune câțiva aviatori jucau remy la o masă În jurul căreia se aflau lt. aviator Florian Buchiu, slt. aviator Theodor Lisaniuc
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
zapisul din 21 septembrie 1744 prin care Bucium . Ioan Mavrocordat (20 iullie 1743-mai 1747) trimite carte domnească la 17 iunie 1745, biv vel paharnicului Ștefan Ruset, ispravnicul ținutului Vaslui, pentru cercetarea pricinii de pământ dintre stolnicul V. Costachi și Ion Mătăsarul, având În vedere Îndreptarea hotarelor Între Drăgușani și Giurgești și alte moșii, . Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc la 20 iunie 1745 partea din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc la 20 iunie 1745 partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești . Din 23 martie 1747 datează scrisoarea de schimb dintre vel spătarul Ion Sturza și Nicolae Bucium, primul dând , cumpărat de tatăl său, precum și suma de 200 de lei, primind În schimb satul Întreg Horjeștii, cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sale cu scrisorile dum(nealu)i, și atunce veți hotărî și despre Frănciuci, Iar de cătră alte moșii să le Îndreptaț(i) hotarul pe unde au umblat din v(e)ac, și de s-ar afla că au intrat acei Mătăsari de au dejmuit pe moșie dumis(ale) Drăgușenii, ce s-a dovedi că au luat rău să pliniț(i) Înapoi de la dănșii, și cum veți hotărî și-ț(i) stâlpi să daț(i) și mărturii(e) În sămne ca să le
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești. Cu poronca G(os)pod ni-au orânduit dum(nealu)i jupânul Ștefan Ros(e)t biv vel pah(arnic) ca să mergim la o moșii(e) a dum(i)sale Vasile Costac(h)i biv
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii confecționau butoaie, căzi, scaune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
inoperante social“ (după Vasile Burtea). Unele neamuri, cum sunt netoții sau ciurarii, au dispărut aproape complet. Cei mai mulți dintre cei care Încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătrașii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%). Drapelul oficial al rromilor a fost propus și aprobat În 1971 la primul Congres Mondial al Rromilor de la Londra. Roata cu spițe chakra (figura nr. 3
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
agronomilor bucovineni. Redacția și administrația în strada Dr. Reiss nr. 10, redactor responsabil inspector agricol Longhin Nuțu. În numerele 3 și 4, apărute la 15 februarie 1923, anul XIV, citim în cuprins: „Ceva despre pădurile Bucovinei” de George Bălan ; „Cultura mătăsarului” (viermele de mătase) de Iustin Onică; „Gălbeaza sau distomatoza” și „Despre fătare la vitele cornute”, ambele de I. Bodnariuc, agronomul - regional; „Compostul” (gunoiul putred, mranița) de Eust. Moldovanu care semnează și „Cultura alacului (soi de grâu); Din albinărit: Prinderea și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dreapta. "Snob", una de stînga. Au existat republicani radicali înaintea școlii laice, dar n-am avut socialiști înainte ca anumiți maeștri să fie în măsură să constituie "școli de gîndire". Nu fiindcă fusese așteptată apariția fabricilor și a proletarilor, revolta mătăsarilor ori a asociațiilor muncitorești. Acele trade-unions britanice și "Forța Muncitorească" nu sînt alfa și omega. O filantropie educativă nu s-ar fi născut decît în sînul universităților populare și cursurilor serale; dar fără un proiect de educație, socialismul s-ar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lemn maroniu și fru moasele oglinzi ovale), Pescarul, Mercur și altele din zona Universității, mai făcând și câte o incursiune la Carul cu bere sau câte un popas, în drumul spre cămin, la Izvorul rece sau la bufetul Agricultori în Mătăsari. Până în anul II, Velea nu călcase prin aceste locuri, ba chiar ne ironiza auzind că le frec ventam, până când, împrietenindu-ne mai mult, l-am tras după mine într-una dintre acele escapade totuși benigne. Se vede treaba că i-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
nu ajungea cu creștetul capului până la geam. În fabrică i se zicea de aceea: „Domnul Nu-i-aici“. Sau țiganii, care lăsaseră în urmă mizeria bordeielor de lut, ajungând fochiști sau lăcătuși în fabrică, și cărora li se spunea, disprețuitor, mătăsari. Să admiri într-o dictatură umorul acesta prompt, aproape fără lacună, înseamnă însă să-i aureolezi și derapajele. Acolo unde umorul se naște din lipsa de perspectivă și-și extrage sclipirile de spirit din deznădejde, granițele dintre amuzament și înjosire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
fel și vulpile, și din cauza dispariției mediului lor de viață, dar și ca urmare a vânătorilor organizate. Mai bine reprezentate sunt păsările: ciocănitoarea, huhurezul, pițigoiul, cinteza, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, guguștiucul, gaița, coțofana, stăncuța, șoimul, uliul, cucu, pupăza, dumbrăveanca, grangurul, mătăsarul, vrabia, rândunica, lăstunul. Dintre reptilele care trăiesc în zona pădurilor, prin poieni și pajiști, mai des întâlnite sunt gușterul, șarpele de pădure, șarpele de alun, și mai rar vipera neagră, opârla și năpârca. Prin ochiurile de apă, bălți, mlaștini pot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]