414 matches
-
Victor Durnea, Gheorghe Hrimiuc-Toporaș, CRC, 1995, 6; V. Teișanu, Un editor dărăbănean, „Gazeta de Botoșani”, 1995, 1457; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 195-196; Maftei, Personalități, VII, 134-136; Nicolae Manolescu, De ce scrieți?, RL, 1999, 28; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 102-103; Nicolae Turtureanu, Mătrăguna dulce, Iași, 2001, 206-207, 219-221. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
ghionoaie, jumătate, gogă, curmeziș, coacăză, pupăză, călbează, gresie, onomatopeicul cioc ( < alb. tshok); sau a ciupi ( < alb. tshupis „ciugulesc”), „care ne-a venit însă, probabil, prin mijlocire sârbească (čupati „a ciuguli”, cf. și ung. csipni „a pișca”)” (p. 263). La fel mătrăgună, care ar fi fost împrumutat de albanezi din mediogreacă și apoi transmis românilor. Pentru a nu rămâne mai prejos și a realiza un fel de reciprocitate, Pușcariu spune că „avem, cum era firesc, și împrumuturi făcute de albanezi din română
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lui Mircea Eliade, Dan Pița a realizat un scenariu à la O mie și una de nopți ce debutează cult, calofil și evocativ, virează spre trauma politico polițistă din Pe strada Mântuleasa, apoi se scămoșează erotic folcloric (cu Selim și mătrăgune ), grotesc fellinian (vezi, ca-n Faleze de nisip, bordelul) și, în fine, parabolic, într-un final de operetă metafizică în care veșnicul Adam bate fără răspuns la poarta pierdutei Eva. Profund. Probabil că Dan Pița ar fi foarte contrariat să
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
1966; Adevărul despre Luca Cristogel, București, 1967; Cum a murit Claudiu Azimioară, București, 1968; Johnny Boambă, București, 1968; Cea de-a treia pistă, București, 1969; Balthazar sosește luni, București, 1970; Astă-seară, relache, București, 1971; Doamna cu voaletă din Balt-Orient-Expres, 1971; Mătrăguna contra Monseniorului, București, 1971; Muntele morții, București, 1972; Crizanteme pentru Erna, București, 1973; Magdalena de la miezul nopții, București, 1975; Răzbunarea lui Ionuț, București, 1980. Repere bibliografice: Mircea Braga, Note despre romanul de aventuri, TR, 1960, 3; Valeriu Cristea, Personaje și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286365_a_287694]
-
poiene și în câmp crește un număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra mediului (defrișarea pădurilor, desțelenirea pajiștilor) învelișul vegetal spontan a fost înlocuit cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din suprafață din care 80% sunt pășune) a dus la înmulțirea plantelor toxice și a buruienilor (plante ruderale), cu valoare furajeră slabă, altele de-a dreptul toxice care dăunează metabolismului animalelor. Dintre plantele toxice amintim (unele au valoare curativă, vindecătoare!): mătrăguna, cucuta, mărul lupului, coada calului, spanacul sălbatic, piciorul cocoșului, mana apei, floarea paștelui, fumărița, ciumăfaiul, măsălarița, baraboi, roșcuța, iarba fiarelor, dalacul, săpunarița, holera, rugina, inul sălbatic, pelinul, vinarița, laptele câinelui, loboda, bozul etc. în condițiile în care se vorbește tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care oscilau în funcție de fazele lunii, de caracterul fast sau nefast al zilelor din săptămână, de însorirea zilei sau înnegurarea cerului noaptea, de locul culegerii: munte, deal, câmpie, luncă sau deal. Culegerea plantelor de leacă respecta un ritual sau ceremonial strict: mătrăguna se culegea de 3 persoane, una culegea și două păzeau pe culegător ca să nu fie văzut, deranjat de curioși, de trecători. Culesul ceremonial se desfășura colectiv, tineri și tinere (la Sânziene) sau numai bătrâne la plantele de leac, la cele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plante cu virtuți de apărare împotriva răului: duhuri, moroi, cotoroanțe, muma pădurii etc. Alte plante strânse și păstrate de leacă erau mierea ursului, coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia Maicii Domnului; altele, care conțineau otrăvuri - barba ursului, cucuta, capul șarpelui, mătrăguna (Bela Dona - care dilată pupila ochilor, folosită la țară în alte scopuri), măsălarița, ciumăfaia erau folosite cu precauție, cu asistența unei „babe doftoroaia”. Altele erau mai blânde, culese în mijlocul verii: cicoarea, cimbrișorul, osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
A trebuit însă să-i spun că „este o boală pe care n-am cum s-o tratez“. Scurgerea trecuse deja de la vagin la oase, la vezică și la inimă. Eu mă mărginesc să-i alin durerile cu măselariță și mătrăgună. Din păcate, are cangrene interne din cauza obiceiului de a-și băga căcăreze de oaie în vagin ca să nu rămână însărcinată, drept care medicamentele nu prea mai au efect. Acum își trăiește ultimele clipe, și aproape că nu mai simte durerea. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Curcani Un hâtru bun de glume, Noi am schimbat lângă Balcani Porecla în renume! Din câmp, de-acasă, de la plug Plecat-am astă vară Ca să scăpăm de turci, de jug Sărmana, scumpa țară. Așa ne spuse-n graiul său Sergentul Mătrăgună, Și noi ne-am dus cu Dumnezeu, Ne-am dus cu voie bună.” SERGENTUL (fragmente) Vasile Alecsandri Pe drumul de costișe ce duce la Vaslui Venea un om cu jale zicând în gândul lui: „Mai lungă-mi pare calea acum
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Anul trecut, Regina-rea-Ciulina avea nevoie de o pernuță de ace. Sfătuindu-se cu Nebuna-Mătrăguna, au hotărât s-o fure pe Dora-Minodora. Și când, după prânz, Dora-Minodora dormea la umbra tihnită a Daliei-Rozaliei, înconjurată de somnoroasele ei prietene, Reginele nopții, Nebuna- Mătrăguna, haț, o înhață de picior. Când află biata Luna-Betiluna, începu să plângă: - Mi-a fost răpită sora, ah, Dora-Minodora! Petuniile, Crăițele și Cârciumăresele îngânau triste: - Doraaa... Minodoraaa... Auzi și Cavalerul Bujor-îmbujorat-de-Dor și se îmbujoră mai tare, iar Mușcata-Roșcata deveni de-
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Ierburile aromatice și legumele Busuioc, mușețel, bostan, coriandru, dovleac, dovlecel, lavandă, ceapă, mazăre și mărar. Soiurile necomestibile Nu consumați florile recoltate de la plantele tratate cu pesticide și nici pe cele cumpărate de la florărie. Următoarele specii sunt necomestibile și toxice: omagul, mătrăguna, floarea-broștească, cerceii-doamnei, brândușa de toamnă, degețelul roșu, stânjenelul, narcisa galbenă, leandrul, lobelia, cafeluțele, lăcrămioara, narcisa, brebenocul, petunia, nemțișorul, rododendronul și spânzul. Tot necomestibile sunt și florile de sparanghel, de vinete, de ardei, de cartofi și de roșii. Florile de grădină
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Querco - Fagetea, Tilio - Acerion, Alno - Fraxinetalia, Me., Md., In., De. *Ligustrum vulgare L. (Lemn câinesc) - Ph., Eur. (submedit.). Frecv., z.silvost.-se.go.; L7T6C3UXR8NX, Rhamno - Prunetea, Berberidion, Querco - Fagetea, Me., Tx., In., De. ORD. SOLANALES FAM. SOLANACEAE *Atropa belladonna L. (Mătrăgună) - H., Eur. centr.-atl.-medit. Spor., z.silvost.se.fa.; L6T6C2U5R8N8, Atropion, Md., Tx. -Physalis alkekengi L. (Păpălău) - H., Adv. Frecv., z.silvost.-se.go.; L5T7CXU6R8N7; Ulmenion, Prunetalia, Tx., De. -Solanum dulcamara L. (Lăsnicior) - Ch., Euras. Frecv., z.step.-se
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
p), Bd. Cetății (p), str. Timiș nr. 2, 4 și 6, C. Buziașului (p)), Lugoj - Colonia ITL (p), str. Jabărului, Stația Epurare Jabărul -, Bencecu de Jos (p), Giroc - str. Gloria, Muncitorilor, Semenic, Dunărea, Bârzava, Apicultorilor, Ghiroda - str. Luncii, Aleea Ghirodei, Mătrăgunei, Spartachiadei -, Breștea (p), Macedonia (p), Sânmartinu Maghiar (p), Nerău, Teremia Mare, Teremia Mică, Bulgăruș (p). MIERCURI: Timișoara (Bucovina (p), Timiș, Dropiei nr. 7, C. Buziașului, G. Antipa, I. Simu), Lugoj - str. Lalelelor, Rodnei, Barițiu, Oituz (p) -, Fădimac, Secaș, Spata, Rădmănești
Agenda2004-9-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282137_a_283466]
-
p), Timiș, Dropiei nr. 7, C. Buziașului, G. Antipa, I. Simu), Lugoj - str. Lalelelor, Rodnei, Barițiu, Oituz (p) -, Fădimac, Secaș, Spata, Rădmănești, Ohaba Română, Bară, Dobrești, Lăpușnic, Dubești, Ohaba Lungă, Crivobara, Vizma, Românești, Murani (p), Ghiroc - str. Luncii, Al. Ghirodei, Mătrăgunei, Spartachiadei, Fuiorului, Caprei, Lăptarilor -, Deta - str. Ștefan cel Mare (p) -, Pădureni (p), Beregsău Mic (p), Sânnicolau Mare - str. Timișorii și Viilor. JOI: Timișoara (străzile M. Basarab (p), Mehedinți (p), Dropiei nr. 8, Amforei nr. 7, Băncii, Borzești (p), I. Attila
Agenda2004-9-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282137_a_283466]
-
îmbolnăvească grav. Le găsim în florării, în grădini, chiar și pe marginea drumului și nu știm cât de grav ne-ar putea afecta dacă intrăm în contact cu ele. În continuare, vă prezentăm o listă cu cele mai periculoase plante. Mătrăguna Cunoscută și sub numele de beladonă sau cireașa lupului, mătrăguna este o plantă folosită atât în scopuri medicinale, cât și în ritualurile magice din vechime. Crește pe câmpuri și face niște fructe mici și negre asemănătoare afinelor. Întreaga plantă este
Cinci plante care te pot ucide by Nae Catalin () [Corola-journal/Journalistic/65916_a_67241]
-
pe marginea drumului și nu știm cât de grav ne-ar putea afecta dacă intrăm în contact cu ele. În continuare, vă prezentăm o listă cu cele mai periculoase plante. Mătrăguna Cunoscută și sub numele de beladonă sau cireașa lupului, mătrăguna este o plantă folosită atât în scopuri medicinale, cât și în ritualurile magice din vechime. Crește pe câmpuri și face niște fructe mici și negre asemănătoare afinelor. Întreaga plantă este otrăvitoare și este nevoie de 10 fructe sau doar o
Cinci plante care te pot ucide by Nae Catalin () [Corola-journal/Journalistic/65916_a_67241]
-
Turda, Ștrandului, Glinka, Calea Dorobanților, Alpiniștilor, Orăștie, Palmierilor, Rozelor, Zimnicea, Cometei, Romul Ladea, Moldovei, Aleea Ghirodei, Garofiței, Cerbului), Dumbrăvița - străzile Szabo Arpad, Gh. Doja, Petőfi; Ghiroda Nouă - străzile Luncani, Vălișoara, Flacăra, Țiteica, Aleea Ghirodei, Fuior, Spartachiadei, Caprei, Lemnarilor, Cocostârcului, Cărăbuș, Mătrăgunei, Lăptarilor, Bobâlna, Țepeș Vodă, Pelican; Sânnicolau Mare - Piața 30 Decembrie, str. 16 Decembrie; Foeni - Vama, Compresoare, U.M. , Vama Cruceni, Șarlota, Moșnița Veche - forajele 13 și 14, SP Moravița, Gottlob (p), Sandra (p). MARȚI: Timișoara (străzile Brândușei nr. 11, sc. A
Agenda2004-23-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282515_a_283844]
-
trei iezi“ după Ion Creangă, 15. 02, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Concert lecție - Muzica și pictura. Tablouri dintr-o expoziție, 14. 02, ora 10; Concert simfonic. Dirijor: Remus Georgescu, 20. 02, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). Arad Teatrul de Stat: „Mătrăguna“ de N. Machiavelli, 14. 02, ora 18; „Minunea Sfântului Valentios“ de D. Psathas, 15. 02, ora 18; „La porțile lumii“ de Lia Alb, 19. 02, ora 18; „Apropo, ați chemat pompierii? “, 20. 02, ora 18. Filarmonica de Stat: Concert simfonic
Agenda2004-7-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282077_a_283406]
-
fost 1933. Și e o experiență intelectuală insolită să-i citești textele "revoluționare", unele sîngeroase, iar în paralel să constați că Eliade, prezent și el mereu în Cuvîntul, scrie, acum și aici, numai texte culturale: despre Upanishade, despre Renaștere, despre mătrăgună, sau că, "păcătuind", în vara anului 1933 scrie despre șomajul intelectual și țipă, pe pagina întîi a Cuvîntului, Mi-e foame! Cioran sau Eliade au început să guste din extremismul politic mai tîrziu decît Sebastian (Cioran, la sfîrșitul anului 1933
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
ora 11. Filarmonica „Banatul“: Concert-lecție, 24. 01, ora 10 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Recital de violoncel și pian - Medalion „Johannes Brahms“, 27. 01, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Concert simfonic, 30. 01, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). Arad Teatrul de Stat: „Mătrăguna“ de N. Machiaveli, 24. 01, ora 18; „Minunea Sfântului Valantinos“ de D. Psathas, 29. 01, ora 18. Palatul Cultural: „Podu’“. Spectacol susținut de Teatrul Național „I. L. Caragiale“ București, 27. 01, ora 19. Filarmonica de Stat: Concert vocal-simfonic, 29. 01
Agenda2004-4-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/281994_a_283323]
-
iapă, maimuță, pupăză, scroafă, ursoaică etc. a fost folosit parțial și de Iorgu Iordan, care, în Stilistica limbii române (1944), furnizează o lungă listă de termeni peiorativi; pe lângă metaforele animaliere, apar aici boarfă, buleandră, cațaveică, chiftică, coardă, farfuză, feorțotină, marcoavă, mătrăgună, otreapă, parașutistă, pațachină, terfeloagă, treanță etc. In perioada comunistă, subiectul nu a mai putut fi tratat, din rațiuni de cenzură și pudibonderie oficială. L-a reluat parțial Edgar Radtke, într-un studiu despre termenii de desemnare a prostituatei în italiană
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
o trezește la viață încălcînd interdicția de a atinge bucatele. Monstrul îi devorează pe cei doi spiriduși gardieni, iar scena amintește de tabloul cu Saturn devorîndu-și progeniturile. Magia pare să funcționeze cel puțin într-un caz: o mandragoră, rădăcina de mătrăgună, așezată sub patul mamei sale, într-un vas cu lapte în care sunt lăsate să cadă trei picături de sînge ameliorează starea sa, liniștind fetusul. Maternitatea se înfățișează copilului în culori sumbre, distorsionată de amenințarea permanentă a lumii din jur
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
de cîmp - 100,00 14. Roșa damascena Petale de trandafiri - 80,00 15. Salviae sclareae Șerlai 2,00 - 16. Tagetes c.r. Crăițe cu receptacul - 10,00 17. Tragetes s.r. Crăițe fără receptacul - 125,00 FOLIUM FRUNZE 18. Belladonnae Mătrăguna - 20,00 19. Cynarae c.p. Anghinare cu pețiol 0,70 7,40 20. Cynarae s.p. Anghinare fără pețiol 2,50 20,00 21. Datura stramonii Laur 0,60 5,00 22. Digitalis lanata Degețel lînos 1,90 12,00
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
30. Plantaginis lanceolatae Pătlagina îngustă 0,80 7,00 31. Salviae Salvie - 21,00 HERBA IARBĂ 32. Artemisia absinthium Pelin 0,70 - 33. Artemisia abrotani Lemnul Domnului 1,25 8,00 34. Basilici Busuioc 0,80 8,00 35. Belladonnae Mătrăguna 0,70 10,00 36. Cnici Schinel - 5,00 37. Datura inoxia Laur păros 0,65 8,00 38. Dracocephali Mătăciune - 4,50 39. Fagopyri Hrișca - 3,00 40. Hyssopi Isop - 7,00 41. Majorane Maghiran 2,00 14,00
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]