2,090 matches
-
noastre matinale. Până la plecare, era mai bine să ne mutăm pe terasa de la Saki Bar, unde Saadik și ajutoarele de bucătari își petreceau nopțile pe așternuturi de ziare vechi. Făcând bagajele, am observat că toată munca mea de peste iarnă dispăruse, măturată de servitor. (Un plic mare pe care îl pusesem jos ca să eliberez masa.) Era la amiază, soarele curgea printre arbori, totul se odihnea. M-am dus să scotocesc cu o mână tremurândă pubela din bucătărie, am traversat magazia în care
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
de ani, lucrează ca măturătoare șase zile din șapte. Deține 17 proprietăți evaluate la 12 milioane de dolari, împreună cu soțul său, dar lucrează cu normă întreagă la salubritate. Se trezește zilnic la ora 3.00 și, împreună cu colegii de muncă, mătură lună străzile orașului. Cu toate că a făcut avere împreună cu soțul, Yu Youzhen nu renunță în ruptul capului la contractul de muncă pe care l-a semnat în urmă cu 15 ani, la Biroul de Curățare a străzilor din districtul Chengguan al
O chinezoaică, milionară în dolari, mătură în continuare străzile by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80288_a_81613]
-
încropirile lor trecătoare, izolate... Experiența chibuțurilor evreilor care au avut atâta de suferit în lagărele de exterminare, care s-au revoltat pe străzile Varșoviei, grupurile umane unite printr-o experiență comună ce părea că va rămâne o eternitate, - viața le mătură, trece peste ele, uitându-le. Ce rămâne splendid, - și derizoriu, - este voința acestor grupuri de a se fixa în absolut, în realitatea existenței joviale, indiferente...
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7735_a_9060]
-
momentul înalt al celor ce pot încheia sărbătorește romanul. Se vedem cum arată ultimul capitol: " ...Duminecă... Satul parc-a întinerit și s-a primenit în așteptarea zilei mari. E curat și vesel, nu degeaba poruncise preotul ca fiecare om să măture în fața casei, să curețe ogrăzile și să împodobească porțile cu verdeață. Însuși Dumnezeu s-a milostivit să îngăduie o vreme frumoasă, vrând parcă să răsplătească astfel strădaniile slujitorului său. Toată lumea îmbrăcase haine albe de sărbătoare. Soarele de toamnă, cumpătat și
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
împotriva teologului. De aceea, în comparație cu alți nedreptățiți ai lumii culturale, teologul face figura unui personaj descins din acea poveste privitoare la determinismul orb al universului absurd. Potrivit poveștii, un univers lipsit de finalitate e precum un rîu ale cărui vîltori mătură totul în cale și în fața cărora nimeni nu se poate împotrivi. Totuși, după felul cum aleg să se comporte oamenii căzuți în albia lui, ei se împart în două categorii: cei slabi, care intuiesc că lupta e zadarnică și se
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
dovadă avem cîteva texte de rejecție a naționalismului festivist ajuns pe atunci la saturație și încă neistovit. Ecoul imnului național se pierde într-un peisaj crud al indolenței, somnolenței, incuriei, desfigurat pînă la grotesc: "deșteptarea în gara de nord că măturăm culoarele/ astfel se trezesc din somn românii/ care nu mai așteaptă nimic/ nici un tren nu mai vine/ nici un tren nu mai pleacă/ numai cîte-o boare palidă mai pîlpîie/ în ochii lor stinși/ tac și se tem se ascund unii după
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
flamboaiante, pedanteria grotescă te amuză, scena este un condiment al filmului și pentu mințile simple chiar adevărul gol-goluț despre francezi. Oricum, prin Harry se produce o alianță a conservatorilor cu republicanii, absolventului de Harvard sau Yale cu omul simplu, ca să măture nisipul și celelalte mizerii din oraș și să lichideze și ultimele rămășițe neconstituționale. Trebuie spus că partea cea mai anostă din film sunt băile de mulțime, ca și comentariul moralist al "boborului" care scobindu-se gînditor în nas votează disciplinat
Spiderman revine! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9665_a_10990]
-
cu teuca plină și cu un șuvoi de argint topit ce curgea pe șipotul vechi și ruginit. Ajunse prea dimineață În centrul Vasluiului, oarecum adormit la ora aceea. Doar câțiva „blonzi” din familia Negrescu ieșiseră cu măturoaile lor lungi să măture În jurul primăriei. Puțini erau cei care se Îndreptau către slujbele lor prost plătite, dar Victor fu luminat pozitiv de o constatare: era deschis la o bodegă unde chiar a putut citi reclama de pe geam: „Una mică/ La Fănică!” și intră
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pe gospodina ceea din povestea lui moș Pâcu - a răspuns provocării Alecu Slobodă. Găsim alt cocoș cântând pe gardul nostru, cum s-ar spune - a îndrăznit Mitruță Ogaș. Măi Mitruță! Tu ești însurat, ori fimeia te ține doar să-i mături ograda? l-a întrebat provocator Pâcu. Să știi matale, moș Pâcule, că îs însurat și că, pe lângă măturatul ogrăzii, mai bag și lemne în sobă, când sunt pe acasă - a răspuns Mitruță, apăsând anume cuvintele, ca să iasă mai bine la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
curat în curte, deodată se oprea și începea să dea cu mătoriul de pământ, ocărând în gura mare: „Să vezi ce îi fac eu când vine de la gârlă! Ei lasă că îi dau eu lui baltă!” Si iar începea să măture, cu așa o ciudă de nu se mai vedea din colbărie. Pe la o chindie, apărea și bunicul la colțul hudiței. Călca arar...azi-mâine, purtând undița pe umăr, iar în mână legăna ciorpacul cu câțiva chitici. Pălăria, răsturnată pe-o ureche
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de aiestea. Apoi că doar cu visele și vorbele am rămas, Dumitre. Vorba ceea: „Câinele care latră nu mușcă”, Pâcule. Tu nu vezi că doar luleaua și vorbăria au mai rămas de tine? Asta cam așa-i, Dumitre... Costache crâșmarul mătura curtea când s-au auzit bătăi în poartă: Acasă-i gospodarul? „Aista-i Dumitru cu ai lui, bată-l bucuria să-l bată!” De când vă aștept, oameni buni? Amu’ eram gata să cred că v-ați lăsat de cărăușie. Dar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
șase în al doilea loc: apuci zdravăn târnăcopul din corn de rinocer-nordic-alb, reușești să spargi pojghița groasă într-un punct, apoi te apuci pe îndelete să o cojești pe toată, până la lacul colorat, pe care îl botezi pământul, receptiv kanas, mături repejor zăpada rămasă pe pământ, sufli cu obrajii tăi roșiori în sus și fulgii se topesc până la nori, iar norii se împrăștie ca un scrum, vezi clar acum cea mai strălucitoare stea din cele șapte constelații ale cerului tău, cerul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
spectacolul. Probabil singurul de care mai aveau și ei parte de când televiziunea trecuse la programele de vară. În tot acest timp, Nae: cu stânga pantalonii jos dădea, fundu-n geam mi ți-l proptea și cu dreapta ce-mi făcea? O mătură el că lua și lumina c-aprindea. O aprindea cu coada. Groaza-n pensionari băga, când un fund roșu vedea cum spre ei se mi se holba. Adică trebuie surprins momentul de scurtă euforie al voyeuriștilor din balcoane când au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
am apăsat pe butoane și iar mi-a dat hârtie, și iar a curs apa, iar a început să bâzâie peretele. Și i-am zis, tu, nu cumva aveau ăștia și vreun făcăleț ca să te șteargă și la cur? Vreo mătură ceva. Și ce crezi, zice, am ieșit, dă-i în mă-sa! Și, când am ieșit, s-a tras și apa! De-aia râdea nevastă-mea de nu mai putea! A auzit în spatele ei că s-a tras și apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
În timp ce prubuluia grâul, Aizic magazionerul clătina din cap: „Da’ ce marfă-i asta? Aveți noroc că Aizic îi un jidan de treabă și că ne cunoaștem de când țineam dugheană... Că altfel... Noapte de noapte, lumina tremurătoare a farurilor mașinilor securității măturau omătul ulițelor satului... A doua zi, câte unul din săteni spunea șoptit: „Știi? L-o rădicat pe... ” „De ce?” „Cine să știe?” În noaptea aceea pornise o ninsoare ca de basm. Părea că odată cu fulgii, peste sat cobora o liniște sfântă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
împins de la spate? Va face - a răspuns militărește Costăchel. Pe răspunderea ta! În caz contrar... Știi ce vă așteaptă pe amândoi!... Sfârșitul verii a venit parcă mai repede. Vremea se înrăutățea din ce în ce. Ploile purtate ca de iele măturau continuu întinderile de stuf și bălți. Frigul își înfingea colții fără milă în trupurile lipsite de vlagă... Chinurile fiecărei zile de muncă lăsau urme adânci pe chipul lui Brad Filip... Albise de tot, iar statura lui - falnică cândva - se împuțina
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tragă sufletul. Mereu simțea că nu are aer. Rana din șold - căpătată în primul război - îl durea din ce în ce mai tare. Cu greu mai putea ține pasul cu ceilalți... Un întuneric greu se lăsase peste firea răvășită de vânt... Vălătuci de zloată măturau pustiul dintre ape... Coloana deținuților semăna cu o turmă zbuciumată răsărită din mocirla drumului... Se târa pur și simplu... Pasul lui Brad Filip devenea din ce în ce mai șovăitor... Costăchel a băgat de seamă și s-a apropiat de el. Sprijină-te de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
înscrisă în calendarul ei intim, când însemna venirea pe lume a celui mult așteptat, Simona le petrecu mai mult în pat. Pentru rezolvarea modestelor ei cumpărături și a cerințelor de alt ordin, se bizuia pe sprijinul tușei Frosa, femeia care mătura și spăla zilnic casa scărilor blocului în care locuia. Într-o dimineață, tușa Frosa bătu la ușa profesoarei, dar nu primi nici un răspuns. Intră. Simona abia apucă să zică: ,,Salvarea, tușo!" În aceeași zi a născut. * Doctorul Teodoru, care știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
iezii caprei? Pentru că lupul e rău și hain și... și... lacom... Nu termină Simona acuzele la adresa lupului, că Răducu interveni: Vezi că nu știi!? Ce să știu, scumpul mamei? Mi-a spus mie Ionică, băiatul lui tanti Leonora, femeia care mătură prin grădiniță. Ce ți-a spus? Dacă iezii aveau un tătic al lor, lupul n-ar fi îndrăznit să intre în casa caprei, pentru că i-ar fi fost frică de bătaie... Răducule, asta e o poveste, căută Simona să alunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
afle amănunte de la mămica lui care, după socotința sa era cea mai deșteaptă femeie din oraș, fiindcă era profesoară și știa și engleză. Mămică copiii spun despre Ionică, copilul tușei Leonora, știi tu, femeia despre care ți-am spus că mătură prin grădiniță, că mama lui l-a găsit în flori, pentru că nici el nu are tată. Poate o mămică să găsească un copil în flori? Dragul meu, pentru toate mamele, copiii lor sunt cele mai scumpe și dragi flori. Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
să ai când te scula devreme încă. Alexandra demult nu se mai considera mică, avea nouă ani, era mare. Iată, surioarele ei, care aveau șapte, cinci și trei ani, acestea erau mici, ea, însă, nu. Era mamei de mult ajutor; mătura prin casă, spăla vesela, avea grijă să le dea mâncare surioarelor mai mici, când mama nu era acasă, să le spele, să le schimbe. Avea grijă de păsări ...multe făcea la vârsta ei. Mama ei era foarte mulțumită de ea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
văzu că i se zâmbește. Îngheță. Închise repede ochii, ca nu cumva garoafele din buchet să îi zâmbească ca și Delia. — Bă, m-ai spart. — Ce mă? Ce ți-am făcut? În spatele vagonului două perechi de blugi largi și căzuți măturau podeaua. Cămășile în carouri se revărsau peste ei, căzând de pe umeri, acoperind degetele și unghiile celor doi puști de parcă nici nu le-ar fi avut. Unul era blond, cu fața roșie și cu piercing în nas, celălalt avea obrajii supți
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ai dovedit a fi o bună prietenă... Văzând că Ina intenționează să plece, Adela ținu să o avertizeze pentru a nu știu câta oară: - Am convenit încă de la început, nu cumva te-o împinge păcatul să faci un scandal, să mături biroul soțului tău cu părul micuței roșcate? O fi ca un fum, se mai întâmplă uneori, e posibil ca nici să nu se fi aprins bine focul... Poate se laudă, mai știi!? Fetele din ziua de azi... - Nu te îngrijora
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ele? Lasă, că n-ai să mori. Câte ceva îți aducem, de la magazine, noi-nouțe, iar altele, ți le vei reface, pe parcurs. Ei, gata, pa! Că o să ne cam prindă noaptea pe drum. După plecarea curățitorilor, domnul expulzat a vrut să măture, dar, toate măturile și măturicile, luaseră calea containelelor gunoiere. Câteva scaune, taburete și schimburile pregătite pentru a fi duse la curățătorie, de asemenea. Săpuniera, de la baie; solnița din debara, cu sare cu tot, la fel. Dinspăruseră. Pijamalele? Nici urmă de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
clientă. A scos pistolul, i-a ordonat clientei să părăsescă încăperea, a trântit cu mânerul armei în sticla vitrinei de deasupra comorii, i-a strigat celei de dincolo de tejghea să dispară, proasta și fricoasa a dispărut, iar el, după ce a măturat odoarele în sacoșă, a ieșit, firesc, normal de repede, după care s-a pierdut în mulțimea din susul străzii. Prada nu era grea. Aproape un kilogram de obiecte din aur. După ieșirea lui, femeia a alertat poliția. Acesta a sosit
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]