323 matches
-
transformarea unui manual plin de detalii tehnice în adevărate versuri. În ciuda introuducerii glumețe, cele cinci rețete incluse în ultimele cincezeci de versuri par a fi originale sau cel puțin tratamente cosmetice plauzibile. Un exemplu grăitor este un amestec de orz, măzăriche, ou, corn de cerb, bulb de narcisă, gumă de mestecat, alac toscan ( o specie de grâu, al cărui bob rămane acoperit de coajă în timpul recoltei) și miere. Ovidiu promite că orice femeie care folosește acest amestec pe tenul ei „va
De medicamine facies feminae () [Corola-website/Science/317944_a_319273]
-
Trifolium alexandrinum L./ Trifolium hybridum L./Trifoi hibrid Trifolium incarnatum L./Trifoi incarnat Trifolium pratense L./Trifoi roșu Trifolium repens L./Trifoi alb Trifolium resupinatum L./Trifoi persan Trigonella foenum-graecum L./Schinduf Vicia faba L. (partim)/Bob Vicia pannonica crantz/Măzăriche de toamnă Vicia sativa L./Măzăriche de primăvară Vicia villosa Roth/Măzăriche păroasa (c) Alte specii: Brassica napus L văr. napobrassica (L) Rchb./ Gulie furajera Brassica oleracea L. convar acephala (DC) Alef. văr. medullosa Thell. + văr viridis L./Varză furajera
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175866_a_177195]
-
Trifoi hibrid Trifolium incarnatum L./Trifoi incarnat Trifolium pratense L./Trifoi roșu Trifolium repens L./Trifoi alb Trifolium resupinatum L./Trifoi persan Trigonella foenum-graecum L./Schinduf Vicia faba L. (partim)/Bob Vicia pannonica crantz/Măzăriche de toamnă Vicia sativa L./Măzăriche de primăvară Vicia villosa Roth/Măzăriche păroasa (c) Alte specii: Brassica napus L văr. napobrassica (L) Rchb./ Gulie furajera Brassica oleracea L. convar acephala (DC) Alef. văr. medullosa Thell. + văr viridis L./Varză furajera Phacelia tanacetifolia Benth/Facelia Raphanus sativus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175866_a_177195]
-
incarnat Trifolium pratense L./Trifoi roșu Trifolium repens L./Trifoi alb Trifolium resupinatum L./Trifoi persan Trigonella foenum-graecum L./Schinduf Vicia faba L. (partim)/Bob Vicia pannonica crantz/Măzăriche de toamnă Vicia sativa L./Măzăriche de primăvară Vicia villosa Roth/Măzăriche păroasa (c) Alte specii: Brassica napus L văr. napobrassica (L) Rchb./ Gulie furajera Brassica oleracea L. convar acephala (DC) Alef. văr. medullosa Thell. + văr viridis L./Varză furajera Phacelia tanacetifolia Benth/Facelia Raphanus sativus L. văr. oleiformis Pers./ Ridiche furajera
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175866_a_177195]
-
transformă în nori altocumulus. Norii cumulonimbus sunt formați din vapori de apă, până la nivelul superior de îngheț. Vaporii de apă purtați de curenții ascendeți se transformă în picături, iar când pătrund în stratul superior îngheață devenind grindină, fulgi de zăpadă, măzăriche. Particulele tot mai mari, înghețate, nemaiputând fi susținute de curenții de aer ascendenți, cad, iar în cădere, prin coalescență continuă să se mărească, iar când ajung în zona cu temperaturi pozitive încep să se topească devenind picături mari de ploaie
Cumulonimbus () [Corola-website/Science/306581_a_307910]
-
temperaturi pozitive încep să se topească devenind picături mari de ploaie formând aversele. O parte din particulele înghețate, neavând timp să se topească sau în anumite condiții de distribuție a temperaturilor negative pe verticală, cad sub formă de grindină sau măzăriche. Celulele formate din nori Cumulonimbus pot produce ploi torențiale de natură convectivă și inundații rapide precum și vânturi lineare puternice. Multe celule mor dupa aproximativ 20 de minute atunci când mișcarea descendentă a precipitațiilor este mai puternică decât mișcarea ascendentă a curenților
Cumulonimbus () [Corola-website/Science/306581_a_307910]
-
pe nimeni și nimănui nu i se păru a fi o expresie neobișnuită la el. Și nimeni nu se apropie de el. Când coborî poteca ierboasă de pe scurtătură, George observă florile care creșteau pe taluz: degețel roșu, tătăneasă albă, ospățel, măzăriche liliachie, foarte fin vărgată. Își spuse: „Asta este ziua cea dintâi, ceasul dintâi al unei lumi noi, în care toate lucrurile vor arăta altfel. Am trecut printr-o prefacere cosmică, fiecare atom, fiecare particulă din mine s-a preschimbat, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Nu e oare viața fericită ceea ce-și dorește fiecare?” De asemenea și Albertus Magnus dă o definiție a fericirii în De vegetatione: “Dacă fericirea ar sta în desfătarea trupului, am spune că boii sunt fericiți cănd găsesc să mănănce măzăriche.” Dar în Etica Nicomahică Aristotel oferă o teorie atotcuprinzătoare afirmănd că eudaimonia e singurul lucru dorit vreodată numai pentru sine. Fericirea este văzută ca fiind scopul comun al tuturor strădaniilor, celelalte dorințe existănd doar în vederea atingerii fericirii. Dacă la Aristotel
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Mihaela Alexandra Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2298]
-
L. și Syrphus spp. Dintre paraziți, Perju T. și colab. menționează speciile Tripoctenus brui Wilt. și Tripoctemus kutteri Ferr. Plante atacate și mod de dăunare. Atacul este produs de adulți și larve, atât la leguminoasele cultivate și spontane: mazărea, bobul, măzărichea, fasolea etc. De asemenea, sunt atacate plantele ornamentale: trandafirul, euforbia, nalba și plante medicinale: mușețelul, tătăneasa. Sunt atacate frunzele, lăstarii, păstăile. Adulții înțeapă și sug sucul celular. În urma atacului, frunzele se ofilesc și prezintă pete precis conturate, de culoare cafenie
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
relativă a aerului 55 - 65 %. Este o insectă de zi lungă, preferă razele solare cu lungime de undă scurtă, de culoare galbenă. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător oligofag ce atacă leguminoasele cultivate și spontane ca: mazărea, măzărichea, lintea, lucerna, trifoiul, sparceta etc. Păduchii înțeapă și sug sucul celular din țesuturi. Se formează colonii masive pe frunze, lăstari și flori și dispersate pe păstăi. Atacul se manifestă în vetre, mai intens la marginea culturilor. Din cauza atacului, plantele nu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
47 c). Larvele rod nodozitățile de pe rădăcini iar mai târziu sapă galerii în acestea. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri și anume: 1. Măsuri agrotehnice: - aratul și discuirea miriștilor de borceag cu mazăre sau de măzăriche de primăvară, pentru culturile succesive, distrug pe cale mecanică și prin scoaterea la suprafață, 15 - 20 % din populațiile de larve, pupe și adulți (Săpunaru T.). Tratamentele chimice sunt obligatorii când infestarea culturilor depășește densitatea de 10 - 12 adulți/m2. Gradul de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în sol pentru a intra în diapauză hiemală. Ouăle speciei Laspeyresia nigricana F. sunt parazitate de viespea oofagă Trichogramma evanescens Westw. în procent de până la 20 %. Plante atacate și mod de dăunare Larvele atacă mazărea și diferite specii spontane de măzăriche și lintea pratului. Larvele pătrund în păstăi, unde rod boabele. O larvă poate distruge 1 - 2 boabe. S-a constatat că soiurile precoce, cu înflorire de scurtă durată sunt mai puțin atacate. În anii cu condiții favorabile, pagubele pot ajunge
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
efecte tămăduitoare în tratarea tumorilor. Crescută în voie, căci nimeni nu se atinge de ea, cucuta (Conium maculatum) ne aduce aminte de pușcoacele și pompele de apă făcute în copilărie. Întâlnim, mai apoi, discreta pătlagină (Plantago mayor), limba-boului (Borrago officinalis), măzărichea (Vicia cracea), coada-șoricelului (Achillea milleofolium), nalba (Nalva silvestris), troscotul (Polygonum aviculare), spanacul sălbatic (Chenopodium albuni), loboda (Atriplex), știrul (Amarantus retroflexus), lăptuca (Lactuca virosa), traista-ciobanului (Capsella bursa pastoris), urda-vacii (Lepidium draba), urzica și multe altele. Covorul vegetal, ca urmare a unei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de zăpadă, care este spulberată și troienită însă de viscolele violente, determinate de vânturi de NNV, a căror viteză depășește 20 m/s. Fenomenele hidrometeorologice care se produc frecvent în afară de precipitațiile sub formă de ploaie și zăpadă sunt:lapovița,măzărichea, chiciura (promoroaca), poleiul, grindina, roua și bruma. Numărul mediu al zilelor cu lapoviță este de 7,2 zile anual, producându-se în intervalul octombrie - aprilie, cu efecte dăunătoare asupra culturilor de toamnă sau asupra pomilor înfloriți. Măzărichea este un fenomen
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
zăpadă sunt:lapovița,măzărichea, chiciura (promoroaca), poleiul, grindina, roua și bruma. Numărul mediu al zilelor cu lapoviță este de 7,2 zile anual, producându-se în intervalul octombrie - aprilie, cu efecte dăunătoare asupra culturilor de toamnă sau asupra pomilor înfloriți. Măzărichea este un fenomen foarte rar, numărul mediu de zile fiind sub 1,2 zile anual. Chiciura și poleiul se produc îndeosebi în lunile ianuarie și decembrie, când sunt frecvente invaziile de aer arctic maritim, numărul mare de zile cu ceață
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
militar rezervat țării sale în "concertul" nord-atlantic. "Alianța atlantică spunea el, ca un bun ecologist este formată dintr-un pepene (S.U.A.), două portocale (Marea Britanic și Franța) și cîteva mici boabe de mazăre. Nu este deloc simplu să fii o măzăriche"26. Deci, Germania dorește să redobîndească un real potențial militar, în cadrul european și euro-atlantic. A făcut multă vîlvă proiectul de integrare militară europeană, care are girul marilor puteri de pe bătrînul continent. Țările mici, însă, cum ar fi Danemarca, dar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
1970 activitatea de ameliorare a plantelor s-a amplificat, cuprinzând un număr de 10 plante cultivate specifice zonelor ecologice mai umede și reci ale țării, dintre care remarcăm cerealele păioase (grâu, secară, orzoaică, triticaleă, porumb, cartof, in, bob, timoftică, gulie, măzăriche de primăvară. Urmare a lucrărilor de ameliorare aplicate s-au obținut un număr de 24 de soiuri și hibrizi după cum urmează: trei soiuri de grâu, patru soiuri de secară, două soiuri de triticale, două soiuri de orzoaică de primăvară, două
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
dat dovadă inginerul Sârghie V. s-a reflectat în calitatea materialului de semănat produs în cadrul acestei activități. Ameliorarea plantelor furajere efectuată de Ciubotaru C. și Doina Tonigar, sub îndrumarea Dr. Dumitru Popovici, a condus la crearea unor soiuri valoroase, de măzăriche, gulie și timoftică, contribuind la sporirea producției plantelor furajere, mai ales că ele se adresează unei zone în care creșterea animalelor este foarte dezvoltată. Valoarea acestor soiuri a fost stabilită prin cercetarea lor în experiențe speciale, urmărindu-se acele elemente
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
zone în care creșterea animalelor este foarte dezvoltată. Valoarea acestor soiuri a fost stabilită prin cercetarea lor în experiențe speciale, urmărindu-se acele elemente de productivitate care interesează furajarea animalelor, în special a bovinelor. Creația Anul Autorul 1. Soiul de măzăriche „Suceava 54” 1965 Popovici Dumitru 2. Soiul de porumb „Suceava 1” și Hăgănesc de Suceava 1967 Cristea Mihai 3. Hibridul dublu de porumb „Suceava 95” 1976 Cristea Mihai Reichbuch Sofia Funduianu Dumitru 4. Hibridul triliniar de porumb „Suceava 108” 1980
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
științific cât și al integrării cu agricultura zonei. Pe lângă hibrizii de porumb, în timpul directoratului său, Stațiunea Suceava a lansat în producție soiuri ameliorate și adaptate condițiilor pedoclimatice ale zonei: grâu de toamnă (Bucovina, Aniversar), secară de toamnă (Gloria), cartof (Sucevița), măzăriche de primăvară (Suceava 27). De asemenea, anual se organizau simpozioane cu specialiștii agriculturii din zonă cu prezentarea tehnologiilor de cultivare a principalelor plante de câmp și furajere. Tot anual, în timpul directoratului său, echipa de cercetători de elită de la Suceava a
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de usturoi pot fi înăbușiți la foc mic, într-un amestec de apă și lapte; când acesta se reduce la jumătate, se scot cățeii de usturoi, se schimbă apa și laptele, apoi se repetă operațiunea de trei ori. Supă de măzăriche Ingrediente pentru 4 persoane • 400 g varză roșie • 150 g măzăriche • 750 ml supă vegetală (poate fi obținută din granule pentru supe instant) • usturoi • salvie • frunze de dafin • ardei iute • ulei de măsline extravirgin • sare • piper • pâine prăjită Timp de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de apă și lapte; când acesta se reduce la jumătate, se scot cățeii de usturoi, se schimbă apa și laptele, apoi se repetă operațiunea de trei ori. Supă de măzăriche Ingrediente pentru 4 persoane • 400 g varză roșie • 150 g măzăriche • 750 ml supă vegetală (poate fi obținută din granule pentru supe instant) • usturoi • salvie • frunze de dafin • ardei iute • ulei de măsline extravirgin • sare • piper • pâine prăjită Timp de preparare: 120 min. plus timpul necesar pentru înmuierea măzărichei Conținut caloric
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
usturoi • salvie • frunze de dafin • ardei iute • ulei de măsline extravirgin • sare • piper • pâine prăjită Timp de preparare: 120 min. plus timpul necesar pentru înmuierea măzărichei Conținut caloric: 239 kcal/porție Fără ouă Rețetă vegan Mod de preparare: Boabele de măzăriche se lasă o noapte la înmuiat, apoi se fierb în atâta apă cât să le acopere, împreună cu usturoiul, salvia și foile de dafin, până când scade aproape toată zeama. Varza roșie se curăță, se spală, se tocă și se călește în
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]