1,130 matches
-
la care mulți răspund ce se cade, nu ce vor cu adevărat: senzorul montat pe cablul TV. Măsurarea audiențelor arată că stilul propus de Iohannis este falimentar. Antena 1 a încercat, mult înainte să apară Antena 3, să înlocuiască știrile macabre cu știri pozitive, ca să se diferențieze de ProTv. A reușit: audiența s-a prăbușit la jumătate. Digi 24, cheltuind resurse inaccesibile pentru mari televiziuni (reporteri, studiouri teritoriale, echipamente de ultimă generație, flotă de mașini ultradotate), gâfâie în spatele unor posturi găzduite
Klaus Iohannis și-a devoalat strategia de campanie. Cele mai fidele măsurători pun în discuție ”pozitiva” by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/81935_a_83260]
-
au atins românii la Pitești. În privința dorinței de afirmare în Europa, nu trebuie să ne mai batem capul pentru a ieși în evidență, ba dimpotrivă, putem fi definitiv liniștiți, în Cartea recordurilor va exista o rubrică de pe a cărei treaptă macabră nu va putea nimeni să ne detroneze: Piteștiul e unic prin rafinamentul drăcesc cu care fibra morală a oamenilor a putut fi mutilată. Cu unele evenimente istorice se întîmplă așa cum se întîmplă cu ființele umane. }i se întipăresc în minte
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
toată justiția, nu toată presa. Magistrații din CSM au ales să fie reprezentați la vârf de o fostă colaboratoare a Securității, Florica Bejinaru. Reabilitând-o în plină discuție despre modernizarea statului, CSM a probat că are resurse nebănuite de umor macabru și cinism, nu doar de antireformism. Cu ce ar fi însă presa mai brează? Realitatea TV, de exemplu, i-a reabilitat pe fostul turnător Sorin Roșca Stănescu și pe Bogdan Chirieac după ce, în urma acuzațiilor de șantaj, i-a excomunicat. În
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
cabotini. Stafiile și eternii lui Vântu, Voiculescu și Patriciu Umbrele lor aleargă prin deșertul opoziției și întunecă zilnic sticla televizorului. Sunt morții vii ai politicii românești. Dacă nu îi vezi la Realitatea TV, îi găsești la Antena 3 și invers. Macabra lor animație arată impotența elitelor politice, incapacitatea lor de a furniza idei noi și de a se regenera. O sterilitate întreținută și finanțată de doi-trei oameni: Vântu, Voiculescu, Patriciu. Cu ei, progresul este utopie, iar băltirea stare de fapt. Televiziunea
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
astăzi Acum câteva zile, în curtea unui spital de copii din Cluj: în liniștea unei dimineți de sâmbătă, un tată își cară după el copilul cu handicap grav, pe sub ferestrele saloanelor, într-un fel de plimbare. Copilul urlă - un tânguit macabru, un plâns bolnav și trist - urlă continuu. Părintele tace, îl mângâie, imploră băiatul care nu-l aude și nu-l pricepe, să nu mai plângă. Părinte și copil, singuri cu durerea lor, în curtea spitalului. La etajul doi se deschide
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
spune cine pe cine contaminează. Noi pe ceilalți sau ceilalți pe noi. Televiziunile, lumea isterică din jur sau invers. Scena de mai sus se multiplică la nesfârșit, ne izbește în plin de îndată ce pășim afară din universul domestic. Agresivitatea gratuită, indiferența macabră, lipsa de înțelegere față de durerea altuia au ajuns un mod de viață, un mod de a ne târî un destin mizerabil prin praful istoriei. Toate gesturile mici de peste zi - de la șofatul în trafic la înghesuiala din supermarket, de la serviciile proaste
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
în biroul secretarei: — Vreau să-mi iau două zile libere. — S-a-ntâmplat ceva? îl întreabă directorul îngrijorat. — Un deces în familie. — Tu n-ai familie. Decesul meu. — Lionel, sunt obosit și nu gust nici o glumă. Mai ales dacă e macabră. — E greu de înțeles, spune trist Lionel. Și pentru mine. Directorul îi semnează cererea. — Ești surmenat, muncești prea mult. Profită de zilele astea libere. Ieși și tu la aer curat, du-te la pescuit. Menajează-te, vin vremuri grele. — Păcat
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
universal și verifică pachetul. Nici un piuit. Ce e înăuntru? Un tort, e ziua de naștere a domnului Lionel. — Ești sigur? Noi știam altceva, folosește el pluralul maiestății, semn că are totuși șanse să avanseze în poliție. — Știu, e o coincidență macabră. Pot să-l iau? — Te rog. Didier ia pachetul. Sună la ușă. Lionel tocmai a terminat de făcut o ordine inginerească în apartament. Se poate circula. Și chiar dansa, în caz că... Aude soneria. Se apropie de ușă, dar nu are curaj
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
17); „Cu lampa de petrol Într-o mînă bătrîna bonă are și ea ceva dintr-un spectru”(p.18); sau „Ana Petrovna apare În pragul ușii, ținînd un pachet Într-o mînă și un cearceaf alb În cealaltă. Apariție destul de macabră, un fel de spectru al durerii”(p.52). Despre scris - blestemul și mîngîierea marelui Cehov, ce zice cinica Anfisa - transferată aici, din Trei surori ? „Ce mai aveți de scris? Numai e mult și va trebui să muriți, dar dumneavoastră continuați
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
uneori siguranțele de la tablourile electrice. Oamenii aflați în această situație găseau soluții salvatoare; de multe ori meștereau o siguranță din mai multe fire subțiri de cupru și astfel reșourile deveneau incandescente și climatul din apartamente se îndulcea. Bântuia o glumă macabră, scornită de un glumeț, care denotă că românul știe să iasă întotdeauna din orice impas cu un zâmbet. Cică s-ar fi dat un ordin, de foarte de sus, ca ,,la 18 grade Celsius toată lumea trebuie să transpire". Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
în grabă, dintr-un ungher dosnic al încăperii, un ciocan - sau dracu’ știe ce era - și, presimțind parcă cum măreața oglindă se clatină pe tronul ei, în încercarea lui de a se elibera, își slobozi cumplit toate forțele în acea macabră nălucă tremurândă, care încă mai era acolo, sfidându-l nesățios. Totul fu făcut țăndări imediat. Primele licăriri ale zorilor îl găsiră pe Anton într-o liniște adâncă, treaz și pe deplin lucid, cu privirile în gol și conștient fiind de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
apoi să transpun pe hârtie liniile pe care le reținusem. Poate descopeream astfel opiul capabil să liniștească un suflet chinuit? M-am refugiat în imobila viață a liniilor și formelor. Această temă îi convenea de minune caracterului meu de pictor macabru - desen după cadavru. Eram într-adevăr un portretist de cadavre. Dar ochii, ochii Săi închiși, aveam nevoie să-i văd acum din nou? Nu se întipărise oare, suficient de profund, imaginea lor în spiritul, în creierul meu? Nu știu. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
arătat cu mâna în direcția casei. Dar fără să-mi dea răgazul să vorbesc, reluă: -Nu-i nevoie, îți cunosc casa. Fii gata, ha! Se ridică. Eu m-am întors, am intrat în cameră și cu mare greutate am târât cufărul macabru până la prag. Mă aștepta un car mortuar vechi și rablagit, cu două mârțoage negre și slăbănoage. Bătrânul era cocoțat pe capră, cu un bici lung în mână. Nici nu se uită la mine. Penibil de greu, am urcat cufărul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
pruncilor, o lucrare slabă a lui Brueghel din cauza culorilor prea țipătoare care îți lăsau impresia că infamia se petrece într-un parc de distracții, și un cap al lui Ioan Botezătorul nesemnat, așezat orizontal pe o tipsie într-o compoziție macabră. Așa ar trebui procedat, mai ales acum cînd tot lagărul comunist s-a prăbușit. Nu vom avea decît de cîștigat de pe urma faptului de a face pe proștii, asta dacă nu cumva chiar sîntem în realitate. Izolarea a fost și va
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
a sărăciei care nu mai are nume, ci numai schelete umane pe care le-a implantat definitiv În murdărie și promiscuitate. O ,,grădină,, uriașă de gunoaie și ea cenușie, la fel ca cenușiul din sufletele lor, Întinsă ca o recuzită macabră, e drumul prin care Înoată zilnic, se zbat, acești paria, ca să ajungă la limanul pustietății și morții. Înăuntru, În Încăperile ca niște orbite sinistre, igrasia și boala se bat ca să ocupe locurile cele mai confortabile În puțina viață care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de locuit, nu pare vandalizat, așa cum se Întâmplă cu foarte multe monumente funerare și locuri de reculegere, din cimitirele patriei. Să nu uităm că, găști de golani care-și spun ,,sataniști,, , bântuie drogați, nopțile prin cimitire, În căutare de senzații macabre și nu puține au fost locurile de pioasă reculegere pe care le-au devastat cu furie oarbă. Primul lucru pe care l-a văzut când a intrat În cavou, a fost fotografia, sepia, ovală, Încastrată Într-unul din pereți. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
tem. Părul trimis în dar avea semnificația unui simbol ce-ți apare într-un vis; ceea ce nu înseamnă că trebuia interpretat după legile coșmarului. Darul lui Georgie era fără îndoială o glumă, e drept, o glumă cam amară și cam macabră. În clipa de față ea se afla probabil la o bibliotecă prin apropiere iar eu băteam la ușa unei camere goale. Și totuși nu reușeam să mă conving de acest lucru și simțeam că nu pot pleca de acolo. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Ajutor“, strigă femeia alergând înnebunită pe plaja din Miami, „ajutor, se-neacă fi-miu, doctorul!“ Ha-ha-ha - numai că e vorba de fiu-meu, pacientul, doamnă dragă! Și cum se mai îneacă! Doctore, scapă-mă de indivizii ăștia, te rog eu! Macabrul e foarte amuzant pe scenă, dar nu și în viața de toate zilele, a, nu, mersi! Spune-mi, doar, ce am de făcut, și-am să fac! Spune-mi ce să zic, și-am să le-o trântesc de la obraz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
partea stângă a lucrării. Sophia stătea În picioare, privind cercetător la strania instalație a lui Matthew Barney, intitulată Sertarul lui Baby Fay La Foe 2000, un sicriu din plexiglas, care conține un joben și o masă de lucru. Ce loc macabru pentru o Întâlnire romantică! — Unde o fi el? șopti Marci. Poate că... poate că un vine, am spus, plină de speranță. Pe neașteptate, Sophia făcu un semn cu mâna. Când făcu asta, brățările de aur Îi zornăiră sexy - iar nervii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mod destul de vag. Nu-și pusese problema cum va fi sau ce va trebui exact să facă. Dan ieșise cu Derry. Auziseră de un pub de pe Pentonville Road, unde un tip fusese ucis la sfârșitul săptămânii trecute: era pretextul lor macabru pentru o zi a morților în extrasezon. — Nu am de gând să te aștept, îi răspunsese Carol, în cămașă de noapte și capot, fără să își dea seama de clișeu sau de ironia situației în care se afla. Se băgase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
în dușmani ai Americii, în posibili teroriști, văzând ce se întâmplă în Irak? Cât despre Irak, cred că America nu mai are ce căuta acolo, dacă a avut vreodată. Așa-zisul rol pacifist, civilizator al americanilor devine subiect de bancuri macabre. Și nu numai pentru irakieni. Iată, de pildă, eu, românul Popescu, cred că ce-au făcut militarii americani în Irak este un simptom al acutizării spre paranoia a complexului de superioritate planetară care bântuie America. Dar ce contează ce spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
lunii ce se reflecta pe cazmalele lor. E cineva de care-ai uitat, Îi spuse domnul Prentice. Unul pe care nu l-am pus la socoteală. El Însuși urmărea cu neliniște fiecare lovitură de cazma, temîndu-se parcă de o apariție macabră. — De unde știți În ce loc să săpați? — Au lăsat urme. Niște amatori nenorociți... Cred că tocmai de-aia s-au speriat cînd i-a surprins Stone. Deodată se auzi scrîșnetul unei cazmale izbindu-se de ceva dur. Atenție! exclamă domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
despre triumful logicii birocratice. În lumea descrisă de Orwell, în universul blocat al societății închise, toate speranțele au fost anulate, individul este lent condamnat la o lentă moarte spirituală. Negativitatea a dispărut, tehnologia puterii a ajuns la forme de o macabră perfecțiune. Despotul absolut, anonim și periculos, o divinitate tribală însetată de glorie, este simbolul înspăimântător al uniformizării totalitare. În spațiul irespirabil al stalinismului și-a găsit George Orwell sursa capitală de inspirație. [...] Orwell a detestat organic totalitarismul în oricare dintre
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sunet. Capul se rostogoli la picioarele lui Sebastián Mendoza, care făcu un salt Înapoi, scîrbit, iar ochii mortului Îl contemplară pentru Încă o zecime de secundă pe norvegianul care vomita peste el, căci i se făcuse rău deodată din pricina spectacolului macabru. Dominique Lassa, descleștîndu-și mîinile de pe macetă, o rupse la fugă, pierzîndu-se din raza lor vizuală prin păduricea de cactuși, iar Oberlus, care rămăsese serios și indiferent privind trupul lui Georges, rămas exact În aceeași poziție În care-l surprinsese moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Îl Întrebă: — Și nu v-ați gîndit niciodată să evadați? Sebastián Mendoza o privi de ca și cum o clipă ar fi bănuit sau și-ar fi imaginat că era vorba numai despre un spion trimis de odiosul călău. Arătă spre steagul macabru care domna insula: — Gamboa a Încercat și uite rezultatul, spuse. Pe stînca asta blestemată nu ai unde să te duci, nici lucruri cu care să construiești o plută practică... SÎntem prinși În capcană. O privi fix. SÎnteți de multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]