1,613 matches
-
elenă o mare putere militară, economică și culturală; timp de douăzeci de ani, aici înfloresc sculptura, poezia, teatrul, filosofia și idealul democratic, până când, în 431 î.e.n., un război absurd împotriva Spartei duce la victoria unui vecin occidental, Filip, rege al macedonenilor. O lecție universal valabilă: când o supraputere este atacată de o putere rivală, deseori un al treilea câștigă. Altă lecție: uneori, învingătorul își însușește cultura învinsului. în sfârșit, a treia lecție: în lume, puterea continuă să se deplaseze spre vest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pe aceleași valori iudeo-grecești, pe care le duce mai departe, Roma se autoconcepe ca o imitație a Atenei, la o scară mai mare, până și în privința panteonului său religios și a sistemului său politic. Trăgând învățăminte din înfrângerea Atenei în fața macedonenilor și din propriile înfrângeri suferite în fața galilor lui Brennus, Roma își asigură o puternică armată de uscat. în curând, cetatea controlează întreaga Europă Occidentală, nordul Africii și Mediterana, extinzându-se înspre Europa de Nord și Balcani. în 170 î.e.n., Antioh al IV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
despre Niceta de Remesiana dau și Ghenadie de Marsilia și Cassiodor ca fiind foarte învățat, pedagog iscusit și admirat la Roma. Ultima mențiune despre el o găsim în scrisoarea papei Inocențiu I al Romei din 13 decembrie 414, trimisă episcopilor macedoneni și probabil acesta este și anul trecerii sale la cele veșnice. Vasile Pârvan îl consideră apostolul carpato-danubienilor cu începere din anul 380. Martirologiile romane îl sărbătoresc la 7 ianuarie, în aceeași zi cu prietenul său, Paulin de Nola. Referință Bibliografică
NICETA DE REMESIANA de ION UNTARU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364026_a_365355]
-
Răducan, Diplomă de excelență în data de 05.03.2015 acordată de Cafeneaua literară ,,Cetatea Băniei”, Diplomă aniversară în data de 18.09.2015 acordată de Cafeneaua literară ,,Cetatea Băniei”). Membră în Asociația Macedonilor din România, activând în Clubul Scriitorilor Macedoneni , din Iulie 2014 și în prezent. Autoare a volumului ,,Iubirea ne este pusă la încercare” , Editura MJM-Craiova, 14 Martie 2014(debut). Prezentă în antologiile domnului Puiu Răducan: .,,Perlele Domnului”(coautor). Editura MJM-Craiova 2014 ,,Tata”(coautor),Editura MJM Craiova 2014 ,,Mama
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362789_a_364118]
-
pe data de 19 august 2015. Apar în culegerea de texte religioase ,, Ochi de lumină”(coautor), Editura Vital Prevent Edit 2015, coordonator Daniela Tiger. În Septembrie 2015 debutez în revista ,,Macedoneanu” (anul 15, nr. 170, p. 13-14). Îmi publică bilingv (macedoneană și română) două poezii. În decembrie 2015 apar în revista de literatură on-line ,,E-Creator”, la îndemnul poetului Romeo Ioan ROȘIIANU. În Ianuarie 2016 apar în revista on-line ,,Dragoste pentru artă”, la recomandarea poetei Angi Cristea. Exigentul critic ,,de serviciu
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362789_a_364118]
-
cântec de dragoste și în limba chineză. În toată cariera sa, artista Aneta Stan a învățat și interpretat, cu multă ușurință, cântece în aproape toate limbile țărilor prin care a făcut turnee, având mari succese cu ele (bulgară armeană, turcă, macedoneană, rusă, engleză, franceză, italiană, spaniolă, ivrid, greacă, jugoslavă, chineză, inclusiv țigănească. O invitație specială a avut din partea Filarmonicii din Pory, Finlanda, împreună cu marele țimbalist Marin Ulei, unde a susținut o serie de spectacole, în orașele Pory și Helsinky, solicitată fiind
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
Acasă > Eveniment > Actualitate > MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Asociația Macedonenilor din România organizează, în perioada 15 decembrie 2013 - 14 martie 2014, Festivalul-Concurs de Poezie ´´Alexandru Macedonski´´, adresat atât scriitorilor de poezie care nu au debutat în volum, cât și celor cu unul sau mai multe volume editate, membri sau nu
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
Poezie ´´Alexandru Macedonski´´, adresat atât scriitorilor de poezie care nu au debutat în volum, cât și celor cu unul sau mai multe volume editate, membri sau nu ai Uniunii Scriitorilor din România. Concursul se adresează cu precădere scriitorilor de etnie macedoneană, membri sau simpatizanți ai Asociației Macedonenilor din România, dar, în măsura egală, este deschis și creatorilor care vor să participe la acest festival de poezie organizat sub egida AMR. Concurenții care au debutat în volum vor trimite câte 2 exemplare
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
de poezie care nu au debutat în volum, cât și celor cu unul sau mai multe volume editate, membri sau nu ai Uniunii Scriitorilor din România. Concursul se adresează cu precădere scriitorilor de etnie macedoneană, membri sau simpatizanți ai Asociației Macedonenilor din România, dar, în măsura egală, este deschis și creatorilor care vor să participe la acest festival de poezie organizat sub egida AMR. Concurenții care au debutat în volum vor trimite câte 2 exemplare din ultima carte editata, iar cei
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
participa la festivitățile prilejuite de acordarea premiilor, care vor avea loc pe data de 14 martie 2014, ocazie cu care se va comemora și ziua de naștere a poetului Alexandru Macedonski. Lucrările pentru concurs se vor trimite pe adresa Asociației Macedonenilor din România, str. Thomas Masaryk nr. 29, sector 2, București. Informații suplimentare se pot obține la telefon 021.212.09.23 și pe site-ul concursfestivalmacedonski.ro. (by MM NEWS, http://mihaimarin.wordpress.com) ****Tudor Gheorghe - În Archanghel (versuri Alexandru
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
de fire Când ti-este inima iubire, Când ti-este sufletul iertare. Știu: toate sunt o-ndurerare, Prin viață trecem în neștire, Dar mângâierea e-n iubire, De-ar fi restriștea cât de mare, Și înălțarea e-n iertare. *** Alexandru Macedonski - macedoneanul literaturii române Povestea vieții și operei literare a lui Alexandru Macedonski începe undeva în Macedonia și se continuă în România după ce, în perioada marilor tulburări istorice din 1821 - și mă refer aici la revoltă pandurilor gorjeni, bunicul său, Dimitrie Macedonski
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
îndeplinit misiunile care i-au fost încredințate, este înaintat la gradul de general și este numit, pentru scurt timp, ministru de Război, apoi primește în subordine Comandamentul trupelor din garnizoana Capitalei și chiar conducerea Statului Major domnesc. Poetul Alexandru Macedonski, macedonean pe linie paterna, s-a născut la 14 martie 1854 în mahalaua Precupeții Noi din București și a murit la 24 noiembrie 1920. A fost un cunoscut poet, prozator, dramaturg, șef de cenaclu literar și publicist. Poezia lui Alexandru Macedonski
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
un copil. Când începea predica, credeam că s-a terminat totul. Nu știam eu de Liturghie, eram copil. De atunci n-am mai ieșit din biserică până nu ieșea și preotul, să fiu sigur că s-a terminat. Eu sunt macedonean după tată. Tatăl bunicului meu a fost preot în Macedonia, de unde și numele de Papacioc. La origine, ne-a chemat Albu. În sfârșit ... nu facultăți, nu academii, nimic nu te formează cât o stare de prezență continuă: ca închisorile, ca
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
scris un Miscelaneu teologic(Tetraevangheliar) de 283 de file.Dintre alți dascăli ai școlii rucărene din secolul al XVIII-lea amintim pe Matei dascălul, care redactează un document rucărean din 20 aprilie 1775. În anul 1780, Gheorghe Smerna, un negustor macedonean, ajuns la o stare materială înfloritoare îndrăgind plaiurile rucărene și-a adoptat ca nume pe cel al satului, numindu-se Gheorghe Rucăreanu, a zidit la Rucăr, în anul 1780, biserica Rucăr-Suseni, iar în jurul ei chilii pentru școală, aducând și învățători
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
lui Atanasiu Grabovski, macedoromân, om de mare prestigiu, mecenatul publicațiilor românești- unchiul tânărului student la Drept, Atanasiu Șaguna -, nimeni altul decât viitorul mitropolit al Ardelului Andrei Șaguna. Aici, în această atmosferă românească și spirituală, se întâlneau în acea vreme românii macedoneni, stabiliți în Budapesta, locul prin care au trecut pașii lui Țichindeal, Damaschin Bojincă, Moise Nicoară, Andrei Mocioni, Teodor Aaron ș.a. După trei ani de stagiatură, avocatul Emanuil Gojdu își deschide propriul său birou de avocatură și de “notar cambial” în
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
Limba română, sau mai exact daco-română este limba vorbită neîntrerupt timp de peste opt milenii de strămoșii noștri cunoscuți în istorie sub mai multe nume, așa cum o spune Herodot...” „...această limbă proto-traco-dacă a generat idiomurile: etruscă, sabină, sanscrită, avestă, persană, ainu, macedoneană, iliră, hitită, aramaică, felahă, lidiană, albaneză, armeană, latina priscă, slavona...” „...Fondul principal de cuvinte și structura gramaticală a limbii dacoromâne sunt din limba proto-traco-dacă, care, prin idiomul raman a generat limba latină priscă prin asimilarea de termeni din idiomurile: etruscă
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
și statele cărora le aparțin au revendicări unele față de altele. Biserica Greacă nu vede cu ochi buni formarea Macedoniei, dar nici întărirea influenței Turciei în sud-estul european, iar Biserica Sârbă se află, datorită crizei din Iugoslavia, în dispută cu Biserica Macedoneană, pe de o parte, și cu statul albanez, pe de altă parte, din cauza crizei din Kosovo-Metohija. Biserica Bulgară se află în schismă, din cauza imixtiunii puterii politice în viața bisericească, într-o situație asemănătoare aflându-se și Biserica Ucraineană. În sfârșit
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
KratV twn Skopiwn, Qessalonikh, 1971; Hlia K. Markou, Istorikh alhqeia diato makedonikon, Aqhna, 1998. [16] Nicolae Iorga, Bizanț după Bizanț, București, 1972. [17] Vasile Tatakis, La philosophie byzantine, Paris, 1949; Paul Evdokinov, Ortodoxia, București, 1996, p. 40. [18] Vasile I. Macedoneanul a publicat un manual de drept bizantin (879 și 886), cu scopul de a pregăti opera de revizuire legislativă ,,Basilialele". Vezi Zaharia de Lingenthal, Collectio librorum juris graeco-romani in editorum, Leipzig, 1852. Paul Evdokinov, op. cit., p. 36. [19] Ibidem, pp.
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
primesc și ei partea de compătimire. Și ne dăm cu părerea peste garduri ce șmecherie mai pun la cale americanii. Fiecare contribuim cu cîte ceva la bunul mers al însămînțatului și al războiului. Straturile se aliniază frumos ca niște falange macedonene, semințele își ocupă locul lor în tranșeele minuscule. Iar cartofii-grenade se ascund în niște biute mici din pămînt reavăn. Pe cerul slobod, scînteietor se hîrjonește o pereche de porumbei. Numai prostul nostru de cîine o ia beat de fericire de-
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
de o firmă din Rep. Moldova, fasole albă cu bobul mic din China, usturoi tot din China, melcișori fusilli (Italia), o cutie de Whiskas, pe care scrie în românește, în sîrbește, în bulgărește, în polonă, în turcește, în slovenă, în macedoneană, probabil produs fabricat pentru amărăștenii din Est. De cînd mănîncă Whiskas, motanul meu Anghel Catran nu mai face „miau”, ci „mao”, de aceea mă gîndesc că „bombonelele” or fi chinezești. Îmi vine chef de-o mămăligă. Pentru asta am la
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
între secolele XI-XIX, în urma invaziei neamurilor turcice din Asia Centrală, s-a produs, treptat, o turcizare a populației, care acum are o limbă turcică și religia islamică. În Antichitate, Azerbaidjanul, care era provincie în Imperiul Persan, a făcut parte din Imperiul Macedonean al lui Alexandru Macedon, apoi din Imperiul Seleucid (partea de nord-est a moștenirii Macedoneanului). Au urmat secole de istorie frământată a Azerbaidjanului, cu un regat numit ... Albania (nu există o explicație a acestui nume paradoxal, de origine necunoscută, iar istoricii
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
turcizare a populației, care acum are o limbă turcică și religia islamică. În Antichitate, Azerbaidjanul, care era provincie în Imperiul Persan, a făcut parte din Imperiul Macedonean al lui Alexandru Macedon, apoi din Imperiul Seleucid (partea de nord-est a moștenirii Macedoneanului). Au urmat secole de istorie frământată a Azerbaidjanului, cu un regat numit ... Albania (nu există o explicație a acestui nume paradoxal, de origine necunoscută, iar istoricii au denumit acest stat Albania Caucaziană, spre a nu fi confundat cu statul omonim
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
după șase ani egumen în marea lavră românească Cutlumuș de la sfântul munte Athos, ctitoria domnitorilor români, începând cu Vlaicu Vodă, iar apoi rezidită Matei Basarab și Vasile Lupu. Obștea monahală a Mănăstirii Cutlumuș era formată și din români nord-dunăreni, moldovlahi, macedoneni, transilvăneni și bănățeni. Între timp scaunul vlădicesc al Timșoarei rămânând vacant, românii cer să le fie trimis ca ierarh Iosif care ajunsese la venerabila vârstă de 80 de ani și era considerat sfânt iar patriarhia de Constantinopol încuviințează cererea lor
SF. IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365040_a_366369]
-
La biblioteci și la fonduri mai speciale unde sunt multe odoare românești, a ajuns, cu toată recomandarea patriarhală de la Constantinopol, cu oarecare greutate. În schimb la mănăstirea Iviron s-a bucurat de o cercetare neîngrădită deoarece starețul și secretarul erau macedoneni, aromâni. Athosul e condus de Sfânta Comunitate alcătuită din patru stareți aleși pe rând din cele 20 mănăstiri cu statut de lavre mari. Vin astfel la rând grecii, rușii, sârbii, bulgarii. Românii nu vin niciodată la conducere din cauza delăsării românilor
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
istoriograful său oficial și nepotul lui Aristotel (fostul lui dascăl), este mai mult decât grăitor pentru tema în dezbatere. Torturat de ipostaza unui posibil prim cosmocrator după zdrobitoarele victorii împotriva perșilor și definitiv subjugat de practica orientală a zeificării conducătorului, Macedoneanul n-a ezitat să-l crucifice pe Calistene pentru „vina” acestuia că în loc să i se închine ca unui zeu, s-a apropiat de el și l-a sărutat pe obraz! Sau - mai știi? - pesemne că s-or fi acumulat în
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]