255 matches
-
Autorul afirmă: ... „conștiința națională sub forma latinității a fost vie la Macedoromâni În tot cursul istoriei de când autohtonii din ținuturile pe care le ocupă astăzi s-au contopit cu elementele italice colonizate sau au suferit influența lor ... Dealtfel Însăși supraviețuirea Macedoromânilor după răvășirile istorice și confruntările cu un popor cu mari tradiții culturale, ca cel grec, se poate explica În primul rând, prin această conștiință latină”. Dacă afișarea insistentă a Dreptului Omului este Într-adevăr doctrina mileniului trei care va Înlocui
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
aromâni este imensă. Să amintim doar câteva nume ca Spătarul Nicolae Milescu, mitropolitul Dosoftei, sau Corifeii Școlii Ardelene, tribunii ardeleni, sau Nicolae Iorga, familia Hurmuzache, C. Stere până la Mihail Sadoveanu și sfârșind cu Marin Sorescu, zeci și sute de intelectuali macedoromâni s-au identificat cu viața românească. Într-o prezentare ca acea de față cu caracter de album ne limităm să semnalăm răspândirea aromânilor În afara statului Român cu precădere În Balcani și unele contigențe cu societatea Ginta Latină. În Albania se
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de slavi Morlaci fiind deposedați de către sârbi de terenuri și turme au trecut parte În insulele adriatice, parte s-au așezat În Austria sau au migrat spre nord est În Slovacia și Moravia unde s-au contopit În masa slavă. Macedoromânii din România fac parte integrantă din societatea românească, fără caracter reprezentativ al unei identități alta decât română. La recensăminte se Înregistrează ca având limba maternă aromână. Prezența lor În toate sectoarele economice și culturale, de la agricultori și comercianți până la marii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
care două au fost onorate cu premii de prestigiu și a scris numeroase lucrări și articole despre aromâni. Pe lângă articolele pe care dl. Prof. V-le Tega le-a oferit Curierului „Ginta Latină” remarcăm minunatul album cu imagini din viața macedoromânilor și ne exprimăm adâncul regret că În condițiile noastre nu am putut da tiparului o valoroasă colecție etnofolclorică. Aromânii din țară ne-au onorat cu expuneri și articole: Atanase Nasta , N. Saramandru, Carol Papanace. Am beneficiat de articolele și presa
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Purecici, Basea Musca, Iandre Ursul etc. În lexic se disting cuvinte latine ca și În Croația sau Craina regiuni cu vlahi slavizați (Berbeche, vachia, jite, panea, moșu, cameșe, cărbune, etc.) Pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei sunt mai multe ramuri romanice. Macedoromânii sau aromânii sunt veniți din nordul Greciei și din Albania. Karavlahii sunt originari din Țara Românească și se disting prin ocupația lor de meșteșugari, aurari, spoitori. Vlahii bosnieci și hațegovieni au fost supuși deznaționalizării prin presiuni economice, religioase, măsuri administrative
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Nord. Deasemenea enclava valahă din zona Tatra Mică numită Vlașca este apreciată la festivalurile folclorice organizate În fiecare an atât În Cehia cât și În Slovacia. Românii din Asia Mică (Bithinia) Apropierea geografică Între Balcanii populat cu grupuri masive de macedoromâni și coasta de vest a Turciei a favorizat trecerea oierilor aromâni dincolo de Marea de Marmara În vilaetul Brusa spre poalele muntelui Olimp bogat În pășuni și adăposturi de iarnă pentru vite. Cum În Evul Mediu peninsula Balcanică era stăpânită de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
această treaptă socială din prietenie. Mie îmi vine însă să cred că era vorba de o viziune și deci de o anticipație: Vasile Pârvan îl presimțea, desigur, pe Victor Papacostea, care avea să ajungă conferențiar universitar cu două articole despre Macedoromâni - datorită, cum am spus, prieteniei lui P. P. Panaitescu și a lui C. C. Giurescu, și avea să-l părăsească mai târziu pe G. Brătianu pentru C. C. Giurescu, ca să se întoarcă însă repede la primul (care l-a acceptat în urma stăruințelor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și-au pus oarecari speranțe de înviorare a „Ateneului”. Or, asta cam miroase a înscenare, gen în care noul redactor-șef se pricepe cu supramăsură. *L-am întrebat pe poetul Liviu Pendefunda cum a reacționat tatăl său, doctorul docent, un macedoromân viguros, la aflarea veștii că e bolnav și că trebuie să se opereze. „Mai întîi a plîns. Apoi a vrut să-și facă testamentul. Mi-a spus unde e cutare și cutare lucru, ținute pînă atunci secret, cine ne sînt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ale baladei populare românești (1975) afirmă că din 401 de subiecte, câte însumează cântecul epic românesc, doar 41 de subiecte pot fi considerate ca fiind comune cu ale bulgarilor, 29 sunt în comun cu sârbii, unul cu istroromânii, 12 cu macedoromânii, 13 cu neogrecii și 13 cu albanezii. În Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice (1984) identifică 26 de subiecte comune pentru români și maghiari, 22 cu ucrainenii, 17 cu slovacii, 12 cu lituanienii, 11 cu rușii și bielorușii, 10 cu polonezii
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
DEȘTEPTAREA, revistă care a apărut la București din aprilie 1990. Este cea dintâi publicație aromână editată după 1989 în România, în opt pagini, purtând subtitlul „Revistă macedoromână” și având ca director pe Hristu Cândroveanu. Primul număr este tipărit pe cheltuiala lui Gh. Ștefu și Vasile Tega. De la numărul următor se tipărește la București, subintitulându-se „Revista aromânilor”. Din colegiul de redacție fac parte Hristu Cândroveanu, Th. Boldea
DESTEPTAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]
-
Scrierile politice ale lui Eminescu (1937), Centenarul lui Titu Maiorescu (1940), portrete și evocări închinate lui O. Goga, I. U. Soricu, Ov. Densusianu. Un loc important îl ocupă textele despre limba, cultura și tradițiile românilor sud-dunăreni, precum Poezia populară la macedoromâni (Nuși Tulliu), Românii macedoneni și colonizarea (Spiru Bojgoli), Pentru cine și alături de cine trebuie să luptăm noi, aromanii? (P. Bucovalla), Despre poetul H. Zalacosta (V. Diamandi-Aminceanul), Problema aromanilor (I. Nica), Macedoromânii în istorie (Ion Foți), Despre poetul Costă Crystalli (V.
DIMANDAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
cultura și tradițiile românilor sud-dunăreni, precum Poezia populară la macedoromâni (Nuși Tulliu), Românii macedoneni și colonizarea (Spiru Bojgoli), Pentru cine și alături de cine trebuie să luptăm noi, aromanii? (P. Bucovalla), Despre poetul H. Zalacosta (V. Diamandi-Aminceanul), Problema aromanilor (I. Nica), Macedoromânii în istorie (Ion Foți), Despre poetul Costă Crystalli (V. Diamandi-Aminceanul), Din istoria românilor balcanici (G. Murnu), Aromanii în lumina cântecelor populare albaneze (Dimitrie P. Păscu), Poezia pătimirii și a meliorismului în literatura aromâneasca (I. Gh. Scrima), Cântece populare aromânești după
DIMANDAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
de științe naturale, secretar al Comisiei Documentale, trece, după o perioadă de studii la Facultatea de Filologie și Litere din Liège, prin tot felul de slujbe, mai toate provizorii; fără atestate (nu-și luase licența), este funcționar, profesor la școala macedoromână din București, redactor la „Monitorul oficial”, bibliotecar la Biblioteca Centrală din Iași, revizor școlar în Mehedinți și Gorj, în sfârșit, profesor suplinitor la Craiova și Bacău. Debutează cu versuri în 1859, la „Dâmbovița”, încurajat și elogiat de D. Bolintineanu. Continuă
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
Șumla (Bulgaria), a fost numit, în 1875, când Dobrogea se afla încă sub ocupație turcească, învățător în satul Cerna, unde s-a căsătorit cu una dintre elevele sale, Maria Tașcu. Rămasă văduvă înainte de nașterea copilului, mama se recăsătorește cu un macedoromân, agricultor și cojocar. C. urmează școala primară în Cerna, apoi este elev al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila. De pe acum traduce poezie, scrie versuri. În ianuarie 1897, îi apare în „Povestea vorbei” un Sonet, debutul său literar, urmat de o
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
nu a fost îndreptată doar împotriva etnicilor sârbi și germani (p. 109), ci împotriva tuturor celor considerați nesiguri, în contextul măsurilor „antititoiste” mai largi. De altfel, chiar din cifrele oferite de autor, proporția etnicilor români (inclusiv refugiați basarabeni, bucovineni și macedoromâni) apare covârșitoare. Cei doi securiști (Constantin Apăvăloaie și Florea Lungu) morți în confruntarea cu partizanii din grupul „Haiducii Muscelului” (Arsenescu-Arnăuțoiu), în noaptea de 18/19 iunie 1949, nu erau ofițeri (p. 179), ci subofițeri. Cât despre Ion Marinescu și Titi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Date nouă despre viața și opera lui Dionisie Fotino” (1944, nr. VII, 2); „La participation de l’écrivain allbanais Vechilharadji à la rèvolution et le problème des études comparées” (1943, nr. VI). `mpreună cu M. Regleanu pregătea volume Documentele redeșteptării macedoromâne. A realizat o masivă culegere de documente `n patru volume totaliz`nd peste 1650 p.: Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, 1939, devenind `n 1942 laureat al Academiei cu marele premiu de istorie. Era profesor universitar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192675_a_194004]
-
culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192675_a_194004]
-
cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării drepturilor la prezervarea identității culturale a persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare. ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar. Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au ca obiectiv
PROGRAM DE GUVERNARE din 22 decembrie 2008 pentru 2009-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216849_a_218178]
-
cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării dreptului la prezervarea identității culturale al persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar ● Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au ca obiectiv
PROGRAM DE GUVERNARE din 23 decembrie 2009 pentru perioada 2009-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218548_a_219877]
-
cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării dreptului la prezervarea identității culturale al persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar ● Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au ca obiectiv
HOTĂRÂRE nr. 39 din 23 decembrie 2009 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218547_a_219876]
-
identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210324_a_211653]
-
culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210324_a_211653]
-
cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării drepturilor la prezervarea identității culturale a persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare. ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar. Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au ca obiectiv
HOTĂRÂRE nr. 31 din 22 decembrie 2008 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206115_a_207444]
-
identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni;" Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu
LEGE nr. 176 din 6 iunie 2013 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252317_a_253646]