240 matches
-
principial este o critic] central] care poate fi adus] cuiva. Atunci cand compromisul recurge la sacrificiul principiului, acesta înceteaz] a mai fi o cerinț] normal], poate nefericit], a colabor]rii sau conflictului și devine suspect din punct de vedere moral. Paradigmă machiavelic] sugereaz] c] aceast] form] a compromisului este uneori necesar]. Eliberarea. Aceast] problem] apare atunci cand un agent a ales un curs de acțiuni imorale sau a instaurat o stare imoral] de durat] a lucrurilor, si a ajuns s] regrete decizia, c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oricât de admirabil ar fi acesta. În cele din urm], ar trebui s] subliniem faptul c] modurile prin care politică poate afecta sensibilit]țile morale sunt variate, si c] unele nu pun probleme la fel de dramatice că cele invocate de paradigmă machiavelic]. Este una s] susții c] politică ar putea cere crime morale, si cu totul altceva s] insisți c] implic] un stil de viat] care nu permite anumite opțiuni morale atractive. Viața politic] poate însemna c] valorile și pl]cerile prieteniei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de către Roger de Lorraine, cavaler de Guise, a intrat în serviciile Marii Domnișoare. La curtea din Tuileries și-a desăvârșit arta muzicală. În 1653 este numit la curtea regelui cu funcția de compositeur de la musique instrumentale. Comportamentul său lingușitor, atitudinea machiavelică și abilitatea pentru mașinațiuni politice l-a apropiat mult de Ludovic al XIV lea. Pe baza prieteniei care îi lega din tinerețe și contra informațiilor furnizate de Lully, Regele a trecut cu vederea înclinațiile sale sexuale și scandalurile de pedofilie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și în propriul discurs). Faptul că manipularea și limbajul natural nu fac “casă bună” împreună reiese și din situația că manipulatorii, neputându-se sluji de limbajul natural așa cum este el, adică netrunchiat, și au instituit, pentru a-și atinge scopurile machiavelice, încetul cu încetul, un limbaj ajutător, care e, de fapt, limbajul natural trunchiat, ciopârțit și folosit impropriu, și care va fi numit, în litertura de specialitate, limba de lemn. Limba de lemn este cunoscută, îndeosebi, ca fiind limbajul unui sistem
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a trebuit să facă față în acea perioadă. Pentru el, „culmea fericirii a fost sosirea trupelor imperiale, care ne-a salvat de invazia ungurilor și a răuvoitorilor din Bucovina”. Acesta își exprima regretul pentru faptul că , necunoscând pe atunci „comploturile machiavelice” ale unor boieri, i-a ajutat să fie grațiați. Câțiva dintre aceștia, și anume Grigore Ghica, Alexandru Mavrocordat și fiul său, împreună cu frații Suțu, întrețineau o corespondență secretă cu Constantinopolul, chiar prin intermediul poștei rusești. Ei dădeau de știre turcilor despre
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
moment dat, și îți vei spune : Oare toate prieteniile se bazează pe sacrificii atât de mari, dar care sunt văzute ca și normale? Defineșteți prietenia pe care o oferi și cea pe care o primești la proporții “naturale” și nu “machiavelice”. Se poate întâmpla ca tu să întinzi o mână la nevoie unei “prietene” iar aceasta să ți-o calce în picioare, să ți-o “strivească” cu nesimțire, după ce s-a folosit de ea. Nu îți vei simți mâna strivită, ci
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
Direcția Agricolă. D. T.: Surdu nu era prost, dimpotrivă, era un tip inteligent, cultivat. Mama sa era din neamul Amira, o chema Afrodita. Lumea din domeniul agriculturii zice că era foarte bine pregătit profesional. Dar era perceput ca diabolic, șmecher, machiavelic. El a fost omul care l-a terminat politic pe Leonard Constantin. Dacă trăia Leonard și stătea aici, la masă cu noi, până mâine-dimineață nu se oprea să vorbească de Surdu. El a tras toate schemele cu Securitatea. Aici, în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și călătoriile lui Americus Vespucius și ale altora. Publicată la Strasbourg în 1507, harta lumii cuprinde patru contuinente. Waldseemüller le-a botezat: "Europa", "Asia", "Africa" și "America", întrucât el credea că America a fost descoperită de Amerigo Vespucci. Într-adevăr, machiavelicul navigator florentin și-a atribuit paternitatea descoperirii Lumii Noi antedatând scrisorile și rapoartele călătoriei... . Waldseemüller și-a înțeles eroarea în 1513. Imediat a publicat o carte în care Lumea Nouă era numită de data aceasta Terra Incognita. Dar era prea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
unii străini, cercetători ai fenomenului legionar, l-au numit pe Căpitan inițiator, realizator și conducător al unei congregații (ordin) religioase, mai mult decât conducător politic (greșeau în parte, despărțind actul moral de actul politic, în acest fel putânduse devia la machiavelicul „scopul scuză mijloacele”). Căpitanul crease o școală morală, și nu un partid politic, - ce avea ca obiectiv modelarea în viziune creștină a sufletelor, nu acapararea puterii politice. Imperiul bizantin a ajuns și politicește în brațele creștinilor; așa și România va
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și misiunea Mișcării Legionare în viața neamului nostru și a lumii. Au crezut că este un partid politic pe care îl vor putea subordona sau îl vor putea compromite și distruge. S-au înșelat, căci judecau de la nivelul conștiinței lor machiavelice. N-au intuit că Mișcarea Legionară era lucrare dumnezeiască, nu omenească. Prin țelul pe care și l-a propus, - Învierea neamului în fața Scaunului de Judecată finală - prin metodele de a ajunge acolo, - purificarea sufletească și trupească - prin folosirea demnității morale
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aceasta, Iorga s-a decis să ia măsuri serioase. Întrucît nu se aștepta la nimic din partea politicienilor și chiar a armatei române, a pornit să-i viziteze pe diplomații străini. Ambasadorul Italiei, baronul C. Fasciotti, i-a servit două-trei răspunsuri machiavelice: Rakovski este felul de persoană pe care ori trebuie să o împuști, ori să o atragi de partea ta. Guvernul român nu putea realiza nici una dintre aceste acțiuni. Dar Fasciotti i-a promis lui Iorga că da, va interveni. A
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
gratitudinea mea față de răspunsurile ei vioaie și inteligente. Și, într-adevăr, pentru moment, eram mulțumit de ea. Desigur, nu i-am povestit totul, cel puțin în legătură cu planurile mele imediate. Eram animat în acele momente de un spirit atât de desăvârșit machiavelic, încât nu aveam sentimentul unei trădări discutând astfel despre Hartley cu primejdioasa, agera Rosina. O „duceam“ pe Rosina și, când era necesar, propria ei inteligență inventivă o înșela. Mi se părea interesant faptul că Rosina își amintea perfect de momentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pus sub semnul întrebării aspectul său existențial. Ea presupune exercitarea comună sau multietajată a suveranității într-o rețea complexă, care, potrivit lui Hirst și Thompson (2000, p. 365), acceptă un nivel intolerabil de interferență în afacerile interne. Statele postwestfalice resping amoralitatea machiavelică, înlocuind-o cu conștiința morală în relațiile internaționale și afacerile interne, resuscitând vechea dezbatere cu privire la războaiele juste. Drept exemple de state postwestfalice pot servi majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, precum și Noua Zeelandă sau Australia. În sfera prewestfalică, statul (în sensul
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
doar sursă deciziilor bărbatului, ci este cea care adeseori judeca și decide. Mecanismul intrigii pe care-l folosește Pariziana se bazează pe viclenii, combinații, târguieli, invenții. Ceea ce o deosebește pe Pariziana este faptul că ea se servește de acest tacâm machiavelic și de diverse forme teatralizate de afectivitate pentru a distrage atenția: se țese o mreaja de prietenii adevărate sau fictive, de disponibilități atrăgătoare, care vor servi, la momentul oportun, realizării planului. Că autoare de intrigi, Pariziana are flerul de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
rog, oarecum la figurat). În propriul templu, în fața zecilor de mii de suporteri, două echipa mari au clacat psihic în ciuda jucătorilor geniali și a antrenorilor de top, a milioanelor de euro și a experienței de joc. În schimb, doi antrenori machiavelici, la echipe și la dotări mai mici, dar nu insignifiante, au arătat în acest an fața ascunsă a fotbalului, în primul rând, că e un sport al minții. Al minții antrenorului. Apoi că e un sport de anduranță, al maratoniștilor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ne agităm noi atâta ca să înțelegem religia. Pentru ei, religia nici nu există! M.I.: Exact. Dar ei au în schimb înțelegerea situației politice a omului... S.A.: ...fără să se complice cu problema teologico-politică! M.I.: Exact. Conducătorii chinezi nu sunt nici machiavelici, nu sunt nici utopiști, ei sunt practici. Ei înțeleg - nu știu cum, sigur că cei care s-au născut în China știu și înțeleg lucruri care mie îmi scapă - că oamenii vor statornicie, stabilitate, liniște. Și le administrează în tot felul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
asimilându-și invectiva, blestemul și obscenitățile de limbaj: Vehemența limbajului pare a da rezultate și Hameleonul recunoaște că a uneltit împotriva Inorogului, dar își motivează gestul spunând că a acționat din dragoste pentru țară și în interesul ei (penibilă scuză machiavelică!). Șoimul, nemaiputând suporta cuvintele “grețoase” pe care Hameleonul le “borâia”, îi răspunde în cuvinte de o violență extremă. Limbajul folosit de șoim nu este o noutate; anterior, blamând felul în care Hameleonul îl descrie pe Inorog, de a cărui nevinovăție
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
primul rând, de modul conflictual în care media încadrează politica, accentuând, de fiecare dată, aspectele polemice și scandalurile prezente pe scena politică. Astfel de reflectări ale politicii intră într-o logică a conflictului, în care politicienii apar ca niște actori machiavelici, ale căror acțiuni sunt ghidate de interese personale și nicidecum de dorința onestă de a rezolva problemele cetățenilor. Un astfel de cadraj al politicii este la antipod în raport cu un cadraj obiectiv, factual (cunoscut în literatura de specialitate ca substance frame
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ceea ce îl deosebește de alte popoare. Subliniind că "naționalismul eminescian" trebuie citit prin grila contextului social-istoric al epocii, Alexandru Sereș notează: "Naționalismul său nu e funciar, ci contextual, folosit aproape exclusiv ca armă împotriva liberalismului, pe care poetul-ziarist îl combate machiavelic, urmărind cu obstinație scopul său apărarea valorilor conservatorismului"273. În măsura în care naționalism înseamnă susținerea ideii naționale, într-o epocă în care câștigarea independenței de stat constituie încă un deziderat, Eminescu se înscrie în această ipostază, dar de aici până la revendicarea lui
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
toate acestea!" (p. 43) Deși trimite la unul dintre cele mai cunoscute texteme biblice ("Dați [...] Cezarului cele ce sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu" - Matei, 22, 21), discursul marelui dregător bizantin constituie o răstălmăcire machiavelică a spiritului evanghelic. Iisus afirmase doar că un creștin trebuie să se supună în problemele "lumești" puterilor "lumești", nu și că acele puteri ar fi îndreptățite să întrebuințeze "sabia", "aurul", "veninul" și "viclenia". În orice caz, afirmația lui Stavrikie ne
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Armonia cetății dă naștere unei vieți armonioase cetățenilor. Aceste concepte privind modul în care lumea trebuie condusă au transformat concepția politică a epocii. Putem considera că din punctul de vedere al strategiei politice avem o opoziție Machiaveli - utopiști. Dacă stilul machiavelic, cu tot ce are bun și rău, a fost aplicat politicii din Europa, oamenii au încercat să-și împlinească visele acolo unde era posibil: în lumea nouă. Acolo era locul unde totul părea a fi altfel, unde puteai pune în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ministrul britanic de externe ajunsese, la 20 martie 1853, la concluzia că „împăratul Rusiei este în mod clar angajat în distrugerea Turciei și trebuie să i se țină piept”. Chiar țarul recunoștea deschis scopul pe care îl urmărea în mod machiavelic: „Eu, Nicolae, prin grația lui Dumnezeu și așa mai departe, nevrând să mă expun riscului unui război, și dorind să nu-mi compromit caracterul mărinimos, nu voi ataca niciodată Turcia, dar îi voi distruge independenta. O voi reduce la vasalitate
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
fel să pună mâna pe acel soț bogat și bine plasat care s-o scoată din mocirlă, pe acel "Făt-Frumos liber și independent care să-și aștearnă la picioarele ei coroana și inima". Acest demers, atât de deznădăjduit, atât de machiavelic, este cel care o face pe Marie să meargă înaintea timpului său. Pentru că ea sfidează toate acele considerații sociale, financiare și familiale care continuă să încorseteze căsătoria. Ea are ambiția de a face din seducție și din dorință un argument
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sau altul, toate semi-virginele la un moment de răscruce al vieții lor. Înainte sau după căsătorie, drept răzbunare pentru cea care a fost părăsită, drept consolare pentru cea care a nimerit-o rău, însă aproape fără greș". Denaturările imaginarului Caracter machiavelic al celor care practică flirtul, lovituri fatale, deznodăminte apocaliptice... discrepanța dintre gesturile și atitudinile femeilor care flirtează și poveștile care circulă pe seama acestora este surprinzătoare. Reprezentările literare ale flirtului și ale celor care îl practică, semnate de autori bărbați, sunt
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întreagă, nicidecum "semi"". Nu toți cititorii romanului Les Demi-Vierges au dovedit același optimism. Ba chiar dimpotrivă, dacă ar fi să judecăm după comentariile apărute ici și colo, am constata că unii dintre ei luau de bun fiecare cuvânt din descrierea machiavelică a lui Marcel Prévost. Înnebuniți, aceștia credeau sincer că societatea se îndrepta cu pași mari spre pierzanie, și au perceput flirtul ca pe o prefigurare a Apocalipsei. "Of, iubirea de mâine!...of, femeile de mâine!", exclamă Victorien de Saussay în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]