273 matches
-
a fost observată în două studii succesive: - 13-14 ani: primul studiu (1982): 27,15%; al doilea studiu (1985): 31,65%; - 16-17 ani: primul studiu (1982): 19,20%; al doilea studiu (1985): 27,37%. Autorul explică această diferență prin degradarea condițiilor „macrosociale” din Polonia. Choquet și colab. (1988) într-o anchetă efectuată asupra unui număr de 327 de adolescenți urmăriți de la 16 la 18 ani (trei întâlniri la un an interval fiecare), reprezentativi pentru acest segment de vârstă, studiază itemii următori: deprimare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
comunităților mici, de combinare a „resurselor de muncă locale cu resursele guvernamentale” (Midgley, Livermore, 2005, p. 158), acestea din urmă fiind asigurate prin granturi și prin tehnologiile de facilitare, supervizare, organizare etc. Componentele, de organizare socială, conexiunile, cu politici sociale macrosociale sau cu mecanismele, de piață precum în abordările „developmentaliste” au fost mai puțin prezente în structurarea demersului FRDS, cel puțin în prima sa variantă de aplicare, între 1999 și 2002. Ulterior, după 2002, aspecte de consolidare instituțională și de organizare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
examinat modul în care produsele culturale (filmele despre alcooliciă influențează emoțiile. Din cele arătate de Theodore D. Kemper (1990Ă rezultă că până în urmă cu două decenii sociologia emoțiilor urmărea, în principal, descifrarea relației dintre structura socială și instituțiile sociale (nivelul macrosociala, pe de oparte, și emoții, pe de altă parte. Ar mai fi de remarcat că antinomiile macrosocial vs. microsocial, cantitativ vs. calitativ și pozitivism vs. antipozitivism au marcat evoluția gândirii sociologice, nu doar reflecția despre sociologia emoțiilor. 2. Teoriile sociologice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Kemper (1990Ă rezultă că până în urmă cu două decenii sociologia emoțiilor urmărea, în principal, descifrarea relației dintre structura socială și instituțiile sociale (nivelul macrosociala, pe de oparte, și emoții, pe de altă parte. Ar mai fi de remarcat că antinomiile macrosocial vs. microsocial, cantitativ vs. calitativ și pozitivism vs. antipozitivism au marcat evoluția gândirii sociologice, nu doar reflecția despre sociologia emoțiilor. 2. Teoriile sociologice ale emoțiilor Multitudinea teoretizărilor emoțiilor din perspectiva sociologică a condus la necesitatea grupării contribuțiilor din domeniu. Astfel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
democrațiilor occidentale, trecerea de la modernitate la postmodernitate, de la industrialism la postindustrialism. Caracterizând întreaga societate, astfel de transformări implică, firește, și statul și mai ales guvernarea, tipurile de gestiune a afacerilor publice. Administrație și managementtc "Administrație Și management" Administrația caracterizează nivelul macrosocial: ea aparține statului; este administrarea bunurilor și treburilor statului și, prin urmare, trebuie să fie loială intereselor sale. Statul ne reprezintă pe toți deopotrivă și pe nimeni în parte. El reprezintă națiunea, întregul corp social. Administrația este în acest sens
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
contract, cu termene și obiective clare, ar fi condus la eficientizarea activității angajaților. Noua guvernare (NG)tc "Noua guvernare (NG)" NG reafirmă nevoia de acțiune colectivă, de coordonare a contribuțiilor actorilor din sectorul public, privat și voluntar în rezolvarea problemelor macrosociale; statul nu mai ocupă rolul central, instituindu-se parteneriate cu actori ai sectorului privat (nonprofit, dar și pentru profit) și informal în exercitarea guvernării. Spre deosebire de NMP, colaborarea dintre public, privat și voluntar este partenerială mai degrabă decât competitivă și ea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
grup, individ și instituție . Forma grava a fenomenului de devianta este delincventa, care presupune o fapta cu un caracter socialmente periculos, prevăzuta de legea penala si care este săvârșita cu vinovăție. Cauzele unor asemenea situații se manifesta atât la nivel macrosocial cat si microsocial, de la un context economic si social instabil, un mediu social in criza, la un echilibru familial precar mergând pana la pierderea slujbei de către unul dintre părinți, șomaj generator de relații tensionate, deteriorarea climatului familial, conflicte si dificultăți
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
Ea reușește să teatralizeze ritualurile stereotipizate ale vieții. Ocupațiile denotă un comportament eminamente codificat. Ținând cont de reprezentarea sinelui și de afirmarea să că ființă socială și individuală, delimitam trei universuri ale Parizienei în care ea se manifestă: 1. universul macrosocial, în care comportamentul social este implicat în situații mondene; 2. universul microsocial, în care conduitele individuale sunt implicate în situații intime; 3. universul mixt, în care universul macrosocial se înterpătrunde cu universul microsocial, comportamentul fiind implicat în situații private. Pariziana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
delimitam trei universuri ale Parizienei în care ea se manifestă: 1. universul macrosocial, în care comportamentul social este implicat în situații mondene; 2. universul microsocial, în care conduitele individuale sunt implicate în situații intime; 3. universul mixt, în care universul macrosocial se înterpătrunde cu universul microsocial, comportamentul fiind implicat în situații private. Pariziana simbolizează depășirea cadrului comun al condiției feminine. Modelul tradițional este pentru ea inhibitiv și neinteresant, plictisind-o de moarte și împingând-o la diferite aventuri și extravaganțe: "Cette
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
rolului literaturii într-o societate, acela de a educa "fără să fie vorba de absolutizarea esteticului", pledoarie care ar putea constitui prolegomenele oricărui curs de artă a scrisului. Se impune citată o frază-aforism care accentuează importanța scrisului frumos la nivel macrosocial: "Literatura nu e o știință a comunicării, ci arta însăși a comunicării". Funcția pragmatică a literaturii, opoziția constatată de-a lungul secolelor între scriitori și putere ("scriitorul mare, prin definiție opozant") sunt aspecte demonstrate de sociologi, istorici, diverse studii umaniste
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cităm celebra frază a lui Jean-Marie De Ketele : „Spune-mi cum evaluezi, și-ți voi spune pe cine formezi.” Răspunsul la Întrebarea de mai sus Îl pot da responsabilii pentru elaborarea curriculum-urilor, fie la nivel politic (ceea ce numim nivel macrosocial), fie la nivelul instituțiilor școlare (nivel organizațional). Anume lor le revine dreptul să se pronunțe asupra obiectului evaluării, mai ales asupra obiectului evaluării certificative: competențe, cunoștințe și/sau capacități. De obicei, rezultatele școlarității sunt evaluate doar În raport cu performanțele la examene
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de la munte, la deal, la cîmpie. Urme ale ocupației au fost depistate, arheologic, din neolitic, aproximativ din aceeași vreme cu păstoritul și cu agricultura. A cunoscut în permanență perfecționare tehnică și forme de organizare pentru creșterea producției la nivel familial, macrosocial, dar și pentru beneficii economice. Pescuitul se afla la îndemîna oricui și se făcea nu numai cu mijloace complicate, năvoade grele, de pildă, dar și cu mîna, cu sacul, cu furca (ostia). „Din cauza condițiilor optime de hrană, ne spune Constantin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Mae, Freddie Mac) de către statul federal american. Chiar dacă această a doua tendință pare a fi mai degrabă demonstrată prin fapte, ea poate la fel de bine să reprezinte un simplu accident în cursul firesc al balanței relațiilor public-privat la nivel macroeconomic și macrosocial, mai ales dacă luăm în considerare faptul că preluarea unor instituții private de către instituțiile statului presupune clauze de returnare ulterioară a investițiilor statale și recuperarea pachetelor de acțiuni de către firmele private. În orice caz, fenomenele concrete de la acest nivel confirmă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
anumită certitudine corelarea. Ipoteza trebuie să fie verificabilă (la capătul cercetării, o vom confirma sau infirma). Este de preferat să cautăm date care s-o invalideze, să căutăm ipoteze rivale, contraipoteze. Sociologii sănătății acceptă pluralitatea metodologică. Metoda inductivă surprinde dinamicile microsociale, analizele calitative dau seama de procese în desfășurarea lor, analiza discursului permite construirea reprezentărilor realității, toate fiind la fel de legitime ca și statisticile etc. Sociologia este "supusă unor reguli cărora se supun și alte științe: este vorba de a produce sisteme
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de parteneriat În cadrul familiei fără precizarea sexului, nota de bază și rolul familiei se menține. Trebuie subliniat faptul că modul de organizare și ierarhizare a atribuțiilor În cadrul familiei tradiționale a fost modelul după care s-au organizat comunitățile la nivel macrosocial. Din punct de vedere istoric, la perioade date În evoluția societății umane au luat ființă formele cunoscute de organizare socială; triburile ca grupuri de familii bazate pe legături de sânge (jus sangvinaris) și gințile ca grupuri de triburi cu afinități
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Microstructură socială bazată pe unirea voluntară a 2 parteneri de sex opus, unire care are la bază puternice resorturi biologice prin modul cum se organizează mai ales după apariția progeniturilor. De altfel familia va constitui modelul organizării sociale la nivel macrosocial pentru faptul că În sânul ei a presupus dintotdeauna o ierarhizare și o distribuție foarte precisă, a funcțiunilor care se va regăsi mai mult sau mai puțin reprezentată la nivelul societății. Ce dă valoare deosebită familiei? este faptul că este
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
bunicilor, fratele sau sora mai mare, s-a făcut și se face În baza unui alt instinct și anume acel de dominație și subordonare. Trebuie subliniat faptul că modul de organizare a familiei a stat la baza organizării la nivel macrosocial unde, plecânduse de la legăturile de sânge, sau format triburile, gințile și apoi națiunile după cum subliniam mai sus. 3. Funcția de educație și transmitere a experienței din generație În generație. În familie se realizează primii pași În socializarea individului, Însușirea limbii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Inerție socială în spațiul românesc da seama, la un moment dat, dacă libertatea ar mai putea fi restrânsă sau dacă, dimpotrivă, ar fi utilă o relaxare? Sigur că nu există un cântar sau alt instrument de măsură. Dar la nivel macrosocial o putem deduce prin raportare la gradul de coeziune socială. Nimeni nu poate acționa direct și rapid pentru influențarea raportului dintre libertate și normativitate, rămânând totodată în context democratic. Totul se raportează la societăți clar identificate la un moment istoric
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Moldova anilor 1946-1947, deportările forțate ale germanilor de după al Doilea Război Mondial sau a unor procese precum cooperativizarea forțată a agriculturii, industrializarea în stil socialist din anii ’70, colapsul sistemului economic românesc din anii ’80, revoluția din decembrie 1989, reorientarea macrosocială spre economia de piață din anii ’90, accesibilitatea la spațiul Schengen din 2002, aderarea la Uniunea Europeană din 2007”<ref id=”1”>Dumitru Sandu, Lumile sociale ale migrației românești în străinătate, Polirom, Iași, 2010, p. 45.</ref>. Indiferent de evenimentul sau
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de redobândire a unui statut normal. Reabilitarea și recuperarea se referă la un sistem larg de măsuri (acțiuni) medicale, pedagogice, profesionale, culturale și sociale coordonate În vederea formării personalității copilului deficient de auz și a integrării lui În climatul micro și macrosocial și profesional. Însușirea comunicării verbale constituie instrumentul principal al recuperării și reabilitării copilului deficient de auz. Corectarea constă În Înlăturarea deprinderilor greșite; Îndepărtarea, corijarea deprinderilor greșite de articulare prin mijloace ortofonice și a limbajului sub aspect semantic și gramatical. Prima
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
boala; T. Parsons a argumentat astfel echivalarea bolii cu starea de devianță <footnote Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> : bolnavul este scutit de îndeplinirea obligațiilor sociale obișnuite, rolul de bolnav fiind definit social ca indezirabil; așadar, la scară macrosocială, se poate afirma că devianță este un fenomen universal, în sensul că nu se cunosc comunități umane în care să nu existe comportamente deviante. Astfel, dacă devianța este fenomen universal și dacă toți indivizii sunt devianți rezultă de aici și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
incomodă ori jenantă. Manifestările puternic condamnabile ale nestăpânirii de sine sunt pornirile individualiste, abuzurile și violențele, tot ceea ce în popor se blamează.Cauzele originare ale acestor defecte morale țin cu deosebire de lipsurile din educația în families au în mediul macrosocial al evoluției copilului și tânărului. Iată de ce se impune ca principală valoare în educația morală formarea simțului măsurii și al echilibrului, al generozității și cumpătării, al răbdării și abstinenței necesare, al amânării și proiectării soluționării ordonate a unor trebuințe. Stăpânirea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ei, transformându-le în convingeri sau mobiluri interioare. Activitatea de prevenire și combatere a tulburărilor de comportament presupune cunoașterea și eliminarea cauzelor și a condițiilor care generează aceste tulburări, la nivel microsocial (familie, grup de prieteni), dar și la nivel macrosocial. III. l. SCOPUL INVESTIGAȚIEI Această investigație își propune să reliefeze anumite tipuri de comportament deviant și schimbări de comportament ale unor elevi de vârstă școlară mică. I I I .2 . OBIECTIVELE INVESTIGAȚIEI Principalele obiective pe care ni le propunem sunt
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
și congruența lor, s-ar putea obține în final o viziune completă asupra conflictelor. În ceea ce ne privește, propunem în continuare trei perspective de definire și descriere a conflictului: sociologică, psihosocială, psihoindividuală. Accepțiunea sociologică Sociologia întreprinde analiza conflictului la nivel macrosocial, fiind interesată de condițiile, mecanismele și mai ales de funcțiile lui sociale. O serie de sociologi - cum ar fi de exemplu, Coser (1956), Bernard (1957), Dahrendorf (1959) ș.a. pentru sociologia generală și Kornhauser, Dubin și Ross (1954), Ross și Hartman
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
etc. - pe care, din păcate, sociologia le ignoră. Tocmai de aceea a apărut necesitatea ca accepțiunea sociologică asupra conflictelor să fie completată cu accepțiunea psihosocială care amplasează în centrul preocupărilor sale interacțiunea umană. Accepțiunea psihosocială Această accepțiune face translația de la macrosocial la microsocial, de la macroscopic la microscopic, conflictul nemaifiind interpretat ca o abstracție socială, ci în expresia lui concretă și vie, ca o relație între oameni sau între grupuri. În aceste condiții esențiale, devin interesele oamenilor, scopurile pe care aceștia și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]