430 matches
-
cu retina, având aspectul unui disc de culoare albicioasă, rotund sau ușor ovalar, situat la 3 mm înăuntru și la 1 mm sub polului posterior al ochiului, având 1,5-1,8 mm diametru. La nivelul papilei nu există fotoreceptori. Macula (macula lutea) sau pata galbenă este situată în polul posterior al ochiului, este ovalară cu lățime de 2-3 mm și înălțime de 1-1,5 mm și are o colorație proprie datorată pigmentului xantofil. Pata galbenă este adâncită în centru de foveea
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
la joncțiunea dintre retina edemațiată și zona indemnă (apa și alte molecule mai mici fiind resorbite prin pereții capilarelor înconjurătoare mai puțin afectate). Polul posterior este cel mai frecvent sediul edemului retinian și al exudatelor dure, iar când este afectată macula, vederea este amenințată. AFG evidențiază difuzia colorantului perivascular; exudatele dure apar ca zone hipofluorescente prin efect de mascaj al circulatiei coroidiene. 4.4. Hemoragiile intraretiniene Sunt expresia ruperii totale a barierei hematoretiniene (figura 5). Din punct de vedere morfologic ele
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
în cazurile în care hemoragia persistă, se impune vitrectomia. 4.11. Dezlipirea de retină Dezlipirea de retină tracțională apare ca o denivelare gri, concavă, din vârful căreia pornesc benzi fibroase ce vin în contact cu hialoida posterioară. Dacă este implicată macula, apare o scădere marcată a acuitații vizuale.Cand apar rupturi ale retinei, în special la nivelul zonelor de tractiune vitreoretiniene, se poate asocia decolarea de retina regmatogena. 4.12. Rubeoza iriană. Glaucomul neovascular. Neovasele apar atât în polul posterior (retină
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
ischemică. Pentru aceasta este obligatorie începerea cât mai rapidă a panfotocoagulării laser sau, când aceasta nu este posibilă, datorită mediilor opace, se folosește criocoagularea. 4.13. Maculopatia diabetică Reprezintă edem retinian însoțit sau nu de exudate dure ce afecteză regiunea maculară (figura 8). Maculopatia diabetică poate fi: exudativă (difuză sau focală), ischemică sau mixtă. Maculopatia diabetică apare mai frecvent în T2DM și poate cauza scăderea marcată a acuității vizuale, cu afectarea vederii centrale și menținerea unui anumit grad de vedere periferică
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
de permeabilitate vasculară la nivelul vaselor iriene. 8.4. Fluorometria vitreeană Fluorometria vitreeană studiază bariera hematoretiniană, permite detectarea precoce a RD, urmărirea evoluției și evaluarea beneficiilor tratamentului. Penetrarea barierei hematoretiniene de către fluoresceină reflectă severitatea RD, apreciindu-se în special zona maculară. 8.5. Tomografia în coerență optică (OCT) OCT utilizează radiația infraroșie la 843 nm, demonstrând variațiile în grosimea retinei, a discului optic și a interfeței vitreoretiniene. La pacienții cu edem macular cistoid, imaginile pot evidenția leziunile chistice și evoluția lor
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
Tomografia în coerență optică (OCT) OCT utilizează radiația infraroșie la 843 nm, demonstrând variațiile în grosimea retinei, a discului optic și a interfeței vitreoretiniene. La pacienții cu edem macular cistoid, imaginile pot evidenția leziunile chistice și evoluția lor spre gaura maculară în diferitele ei stadii. OCT poate detecta edemul retinian în absența oricărei anomalii biomicroscopice. 8.6. Ecografia oculară Ultrasonografia standardizată, combinând modul A și B, este esențială în diagnosticul tracțiunilor și dezlipirii de retină în prezența mediilor oculare opace. 8
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
manifestat asociat RDP, să se înceapă cu tratamentul focal al edemului macular, continuând apoi cu PFC. Reprezintă tratamentul laser al ariei maculare și se poate face independent de PFC. Indicația: laserului focal este edemul macular localizat sau difuz. Pentru difuzie maculară localizată, situată de obicei la nivelul unei arii de microanevrism, se aplică impacte laser la nivelul acestei arii, cu scopul ocluziei microanevrismelor și dispariției astfel a ariei de difuzie. ETDRS recomandă tratamentul laser dacă microanevrisemele sunt situate la 500-3000 m
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
nivelul acestei arii, cu scopul ocluziei microanevrismelor și dispariției astfel a ariei de difuzie. ETDRS recomandă tratamentul laser dacă microanevrisemele sunt situate la 500-3000 m de centrul foveei. În cazul edemului macular difuz, se aplică impacte laser în toată aria maculară. Dar cu evitarea fasciculului interpapilomacular, în scopul creșterii resorbției edemului. Se aplică aprox.200 de impacte laser. Distanța dintre impacte este egală cu diametrul spotului. În cazul tratamentului laser al maculei, efectele adverse sunt reprezentate de apariția de microscotoame, afectarea
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
îndepărtarea suportului pentru neovase, secționarea și îndepărtarea membranelor fibroase vitreoretiniene, reatașarea retinei, tratarea eventualelor rupturi retiniene, completarea sau efectuarea PFC cu endolaser. Principalele indicații ale vitrectomiei posterioare sunt hemoragie vitreeană care nu se resoarbe, decolare de retină tracțională care interesează macula, decolare de retină tracțională asociată cu decolare de retină regmatogenă, hemoragie premaculară importantă, proliferare neovasculară care nu răspunde la PFC. În cazul edemului macular difuz refractar la terapia laser, se poate face vitrectomie posterioară cu peeling-ul membranei limitante interne (MLI
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
demagogie curată, domnilor „patrioți”, „mari și înflăcărați apărători ai lui Eminescu”. Am de mai mult timp convingerea că despre Eminescu, mai ales aici, în Basarabia, nu trebuie să vorbească și să scrie chiar oricine. Și asta pentru a nu-l macula și coborî la niveluri de înțelegere primitive și respingătoare. Este cel mai mare deserviciu pe care i-l putem face lui Eminescu. Andrei Pleșu a publicat acum câțiva ani în revista Dilema o excelentă tabletă, reluată și în cartea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lui Dinu Mihail din hebdomadarul Săptămâna, pentru a răspunde într-un fel îngrijorărilor prietenilor revistei noastre, în partea unde este vizată US, este corect și adevărat. În biografia recentă a US a existat un personaj numit Vasile Caras, care a maculat tâlhărește tot ce a atins. Numai declanșarea anchetei de către poliția noastră, ca întotdeauna „vigilentă și promptă”, l-a împiedicat să devină scriitor cu acte în regulă. Pentru că „mecena al artelor” și „ctitor evlavios” fusese declarat de mult, iar unii trubaduri
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pe care o enunță Națl e una convențională și improprie. Burdea se pronunță cu brutalitate pentru distrugerea ei: Așa ziceți voi cu toții până ce nu vă săturați a vă închina, apoi luați icoana și o terfeliți, pentru ca să scăpați! Violența cuvintelor ce maculează portretul din inima lui Națl crește în intensitate: Parcă însoțirea omenească e ceea ce căutați voi!? Parcă popa și părinții au să-și mai vâre și ei nasul în treburile voastre? Ai s-o prinzi o dată într-un colț și oameni
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions, nexus), ce permit trecerea de ioni și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular, conectate electric la nivelul nodului atrio-ventricular. Cardiomiocitele au aspect striat (fig. 31), datorită organizării sarcomerice a miofibrilelor (~50 % din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește sânge de la o arteriolă aferentă, ce-și are originea în arterele interlobulare. Peretele arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și de asemeni secretă o serie de substanțe (prostaglandine mai ales), fagocitează complexele imune și sunt o țintă frecventă a proceselor patologice la nivel glomerular. Mezangiul se extinde și extra-glomerular sub forma lacisului (celulele Goormaghtigh), ocupând spațiul dintre glomerul și macula densa tubului distal. 24.4.Aparatul juxtaglomerular Fiecare nefron formează o ansă, iar ramul ascendent gros (porțiunea inițială a tubului contort distal) atinge polul vascular al glomerulului. Aici există aparatul juxtaglomerular, o regiune compusă din macula densa, celulele mezangiale extraglomerulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
spațiul dintre glomerul și macula densa tubului distal. 24.4.Aparatul juxtaglomerular Fiecare nefron formează o ansă, iar ramul ascendent gros (porțiunea inițială a tubului contort distal) atinge polul vascular al glomerulului. Aici există aparatul juxtaglomerular, o regiune compusă din macula densa, celulele mezangiale extraglomerulare și celulele granulare (fig. 97). Macula densa este alcătuită din celule epiteliale tubulare aglomerate pe partea dinspre glomerul, adiacentă arteriolei aferente. Această structură funcționează ca senzor de osmolaritate și de concentrație ionică, monitorizând compoziția lichidului din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Aparatul juxtaglomerular Fiecare nefron formează o ansă, iar ramul ascendent gros (porțiunea inițială a tubului contort distal) atinge polul vascular al glomerulului. Aici există aparatul juxtaglomerular, o regiune compusă din macula densa, celulele mezangiale extraglomerulare și celulele granulare (fig. 97). Macula densa este alcătuită din celule epiteliale tubulare aglomerate pe partea dinspre glomerul, adiacentă arteriolei aferente. Această structură funcționează ca senzor de osmolaritate și de concentrație ionică, monitorizând compoziția lichidului din lumenul tubular. Celulele granulare (juxtaglomerulare sau JG) sunt celule musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ansei Henle. La fel ca și tubul proximal, este denumit „contort” deoarece este răsucit. Fiecare tub distal se întoarce către polul vascular al corpusculului renal. La acest nivel, peretele tubului distal ce intră în contact cu celulele aparatului juxtaglomerular formează macula densa („pata densă”), numită astfel datorită agregării nucleilor celulelor epiteliale în peretele tubului distal. Tubii distali sunt de obicei mai scurți decât cei proximali (fig. 98). Pereții tubului distal sunt alcătuiți dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, ale cărui celule prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mediat prin stresul parietal al arterelor, și de asemeni și NO endotelial pare a avea o contribuție în această situație. Feedback tubuloglomerular Autoreglarea se realizează și printr-o relație de feedback negativ între arteriolele aferente și volumul de lichid filtrat. Macula densa de la nivelul porțiunii groase a brațului anterior se află în contact direct cu aparatul juxtaglomerular. Când fluxul de filtrat este prea redus, se inițiază un semnal de la macula densa care acționează pe două căi: produce vasodilatație la nivelul arterelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de feedback negativ între arteriolele aferente și volumul de lichid filtrat. Macula densa de la nivelul porțiunii groase a brațului anterior se află în contact direct cu aparatul juxtaglomerular. Când fluxul de filtrat este prea redus, se inițiază un semnal de la macula densa care acționează pe două căi: produce vasodilatație la nivelul arterelor aferente, ceea ce crește presiunea hidrostatică glomerulară și readuce GFR la normal și eliberează renină de la nivelul granulelor de depozit din lacis, astfel crescând producția locală și sistemică de angiotensină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la intrarea în tubul proximal. Aceste modificări sunt percepute de celulele baroreceptoare din capilarele glomerulare, care sunt chiar celulele granulare, celule musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de celulele din macula densa care percep variațiile concentrației de sodiu și clor. Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bebeluș să renunțe. Dacă nu fumezi, vei avea o sarcină sănătoasă, iar fătul va avea o masa normala, lipsit de anomalii genetice. Iată alte câteva efecte urâte ale fumatului pe termen scurt: psoriazis (boală a pielii); cataracta (opacifierea cristalinului); degenerescența maculară senilă (degradarea părții centrale a retinei) ; îmbătrânire prematură a pielii, prin distrugerea proteinelor care conferă elasticitate pielii, micșorarea aportului de vitamina A și scăderea circulației sanguine; cancer; apariția cariilor dentare; risc mare de osteoporoza și fracturi, pe termen lung: boli
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Paulina Mandache, Suba Aurora () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2044]
-
pe viitorii delatori. Numele lor ar fi primele care ar trebui cunoscute. Urmează apoi trei categorii de turnători. Cei dintâi sunt zeloșii: obedienți față de regim, aceștia s-au considerat a fi „buni români” și poate chiar mari rrromâni, răstălmăcind și maculând patriotismul în manieră ideologică pervertitoare. Urmează fricoșii ori lașii: vulnerabilitatea acestora nimeni nu prea poate să o cuantifice, întrucât nu este posibil; sigur este că lipsa lor de curaj i-a făcut să fie vinovați ulterior pentru ceea ce au ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
sa viscerală, de neînțeles. Nu este greu de ghicit că Furunculul este poreclit astfel, la nivel de fiziologie morală umană, pentru că este plin cu puroi; iar în acest puroi nu neapărat aluvionar, ci adeseori bine dozat, cât să jignească, să maculeze, să lichideze cu oarecare ceremonial, se amestecă inclusiv fantasme: bărbații rivali (ca profesie, prestanță ori abilitate de spurcare) trebuie „castrați”, iar femeile trebuie „lapidate” ori măcar simbolic „violate” lingvistic. Furunculul nu este un individ care poate fi rezolvat prin stoarcerea
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
la Londra, la școala dramatică, urmărind acest punct fix din fața ochilor. Părinților noștri nu le spusesem încă nimic. Mi-era teamă de dezaprobarea mamei mele, de împotrivirea ei. Ar fi putut spune că suntem prea tineri. Nu voiam, încă, să maculez fericirea noastră cu ciorovăieli părintești, deși ne făgăduisem de atâtea ori că vom înfrunta orice opoziție. Dar dacă părinții noștri ar fi știut și ar fi consimțit, sau dacă ar fi trebuit să ne luptăm pentru dragostea noastră, însăși dezvăluirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]