1,473 matches
-
și scriitorii care îl adulau pe vremuri, azi ridică neputincioși din umeri. Pentru ei, Mihai Ursachi e un autor clasat. Poezia lui li se pare prea afectată. Pornind de la aceste la suspiciuni, ce s-au așezat precum praful peste cărțile magistrului, am trecut și eu, la rîndul meu, printr-un șir de îndoieli. Poate, mi-am zis, m-am înșelat asupra mesajului poeziei sale. Poate ea nu e chiar atît de valoroasă precum mi s-a părut. Recitind-l însă, am
Mihai Ursachi și enigmele receptării sale postume by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5538_a_6863]
-
din cer și pe pământ nu-și va câștiga nici a mia parte prin muncă”. Lui Mihai Ursachi, care avea aversiune față de marxism, și tot ce era legat de propaganda față de muncă, citatul acesta îi servea drept argument. În afară de aceasta, magistrul lăsa să se înțeleagă, fie și în subsidiar, că pentru a-și provoca stările de transă apela la rețeta lui Baudelaire. După cum lăsa să se înțeleagă că ar fi fost și posesorul unor secrete esoterice, accesibile spiritelor înalte. În camera
Mihai Ursachi și enigmele receptării sale postume by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5538_a_6863]
-
lor de către generațiile de public nu și-au pierdut valoarea, ci dimpotrivă...” Plecînd de aici, îmi vin în minte cele două versuri din cunoscutul poem ursachian intitulat Post-scriptum. Traversaliile mari sau cele patru estetici. Poezia pe care a scris-o magistrul Ursachi pe vremea cînd se credea pelican, și care sună astfel: „Un om din Tecuci avea un motor/ dar nu i-a folosit la nimic....”. În cazul receptării în timp a artei, sensul acestei poezii se schimbă. Motorul începe să
Mihai Ursachi și enigmele receptării sale postume by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5538_a_6863]
-
casă cu destule camere unde, într-una din ele, așezat la birou, îmbrăcat în bluejeans și o cămașă roșie, ne aștepta scriitorul. Știa că suntem scriitori români și mai știa că el este (cel puțin pentru unul dintre noi) un magistru al prozei secolului XX. Întâlnirea cu Sábato îmi revine limpede în minte acum, cănd aflu că, în 30 aprilie 2011, la 99 de ani, scriitorul a murit. Cu oarecare vreme înainte de a ajunge în Argentina, în 2006, am inceput sa
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
decît odată cu viața scriitorului. Oamenii aleg, în etapa lor formativă, dar și mai tîrziu, de-a lungul vieții, ceea ce cred că se potrivește cu temperamentul și aspirația lor. Funcționează, întotdeauna, voit sau nevoit, modelele, reale sau ideale. Care au fost magiștrii dumneavoastră, cei care v-au influențat destinul literar? Ce v-a atras la ei? Presupun, e o chestiune de bun simț, că noi toți avem modele, magiștri. Avem nu doar părinți biologici, ci și părinți culturali, care ne veghează o
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
lor. Funcționează, întotdeauna, voit sau nevoit, modelele, reale sau ideale. Care au fost magiștrii dumneavoastră, cei care v-au influențat destinul literar? Ce v-a atras la ei? Presupun, e o chestiune de bun simț, că noi toți avem modele, magiștri. Avem nu doar părinți biologici, ci și părinți culturali, care ne veghează o vreme, ne ajută să ne formăm. În viața literară e de neimaginat o generație spontanee. Însă principalul e să nu mergem pe drumul lor, sub chipul imitației
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
emoție, lesne întrezărită prin perdeaua erudiției, a miturilor invocate, a luxurianței ficționale. În ea îl regăsim, entuziasmat, pe adolescentul fascinat de Renașterea italiană, pe studentul ce-și dăduse teza de licență din Marsilio Ficino. Credem că prin ficțiune, întocmai ca magistrul său, Mircea Eliade, încerca să se exprime cu mai multă pregnanță și sinceritate, înfățișându-și descoperirile teoretice pe viu. Este de reținut că I.P. Culianu se transpunea în cele studiate. Atunci când îl citea pe Giordano Bruno se străduia să devină
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
creației plastice și literare. Epistolele lui Constantin Noica, ce se publică acum întâia oară, se constituie, de fapt, în mărturii emoționante privitoare la imaginea unui estetician singular ce a străbătut vremuri potrivnice și, uneori, năprasnice. La acest prag aniversar urăm magistrului nostru - Ad multos annos! * București, 7 ianuarie [1]973 Stimate și iubite domnule Achiței, Mă grăbesc să vă scriu câteva rânduri, după ce am citit cartea d[umnea]v[oa]s[tră]2, primită de curând. Dedicația d[umnea]v[oa
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
un făcăleț”. Dincolo de stil, ceea ce izbește din primele zeci de pagini ale romanului este maniera complet neverosimilă, chiar brutală, aș zice, în care autorul alege să insereze elementul mistico-fantastico-supranatural în trama epică. Redau un fragment care mi se pare edificator: „Magistrul Dolfus de la Museion, care se pretindea reîncarnarea patriarhului Avraam, obișnuia să doarmă pe verandă și a strănutat. Păsările din jur, speriate, au zburat peste acoperișurile sângerii. O clipă mai târziu s-au găinățat deasupra luminatei Curți - semn extrem de rău. Atunci
Nici un schepsis by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3667_a_4992]
-
îndârjire. Așa a procedat de la bun început. Modelele sale literare și filosofice au rămas neschimbate, consacrând, cu fiece apariție editorială, un sistem al abisalității. De altfel, cel mai recent roman al său, Craii și morții, pornește de la ideile esoterice ale magistrului Vasile Lovinescu din Al patrulea hagialâc (1981). Ucenicul i-a urmat ipotezele, plusând în romanul său despre Craii de Curtea Veche, cu fantazări agreabile. Craii și morții nu este o rescriere în notă proprie a romanului matein. Dan Stanca suprapune
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
dispoziția editorilor de către Ștefania (Didi) Manciulea, fiica învățatului dascăl, căreia, i se aduc, postum, cuvenitele mulțumiri. Corespondența se întinde pe trei luștri, între 1969-1974; nu este propriuzis un dialog epistolar, pentru că avem in extenso doar scrisorile „ucenicului” (Al. Todea) către magistru (Ștefan Manciulea). Scrisorile acestuia sunt întrerupte de frecvente puncte de suspensie, din cauza acelor „lectio incerta” și mai ales, din pricina unui scris anevoie descifrabil, de care profesorul însuși era conștient și pe care reușea să-l descâlcească, nu fără dificultate, Ștefania
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
naționalism românesc în mediul „Cuvîntului”, ceea ce ar putea însemna fie o evitare de a-și asuma decis evreitatea, fie o dorință de asimilare, de „împămîntenire”, așa cum a devenit foarte vizibilă la congenerul său N. Steinhardt. Dușul rece administrat de prefața magistrului la romanul De două mii de anii-a provocat (exacerbat) simțămîntul suspendării între două medii, căruia i-a dat o efervescentă expresie în Cum am devenit huligan. Dar mai departe? Străbătînd momentul legionar și anii războiului, a avut iluzia de-a
Mihail Sebastian mîntuit? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3646_a_4971]
-
pare că O. Nimigean lucra la roman încă de la începutul anilor nouăzeci. De bună seamă că editarea în colecția „Club 8” a Editurii Versus avea de-a face și cu programul radical al grupării ieșene. Semnalul venea de la fondatorul și magistrul ei. Din păcate, proiectul lui a fost lăsat, îmi dau seama, în zona unui undergrounddin care a rămas prea puțin. Nu mă îndoiesc că Nimigean s-a săturat să vadă cum ideile lui rămân blocate într-o receptare critică ce
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
Mediu înseamnă a căuta punți de legătură între adevărul supralumesc al dogmei și evidența lumească a vieții. Eckhart face parte din această categorie. Născut într-un sat din Turingia în 1260, se școlește la Köln și Paris, căpătînd titlul de magistru în teologie în 1302, hram universitar ce-i va îngădui să intre în pielea unui combatant de care Biserica Catolică avea nevoie pentru neutralizarea ereziilor. În Eckhart găsim un polemist tobă de carte, ținînd predici și rectificînd abateri terminologice. Dar
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
sub paravanul dogmei. De la felul cum comentează rugăciunea domnească (Tatăl Nostru) și pînă la tonul sobru cu care își rostește predica din ziua de Paști a anului 1294, ținuta lui Eckhart e cea a unui dialectician obscur. E în limba magistrului o aplecare spre oximoron și o poftă de a crea distincții abstracte, care îndreptățesc ideea lui Daniel Farcaș că, în textele lui Eckhart aflăm „creuzetul în care s-a elaborat limbajul filosofic german“ (p. 327). De altminteri, fără introducerea, notele
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
o „metafizică mistică a Unului“ (p. 351) și o „teorie mistică a creației“ (p. 12). Categorisirea e atît de frecventă în istoria filosofiei că a devenit un clișeu obligatoriu ca, atunci cînd vorbim de Eckhart, să-i adăugăm virtutea mistică. Magistrul e mistic, așa cum pasărea are aripi, și a uita să precizezi acest detaliu înseamnă să accepți că există păsări aptere. Din păcate, nici un rînd din antologia întocmită de Daniel Farcaș nu îndreptățește acest epitet. e apter sub unghi mistic, și
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
căutam nu se lasă descoperit. Prin amintirile contemporanilor săi, autorul Scrisorii pierdute trece neexplicat, învăluit într-o familiaritate înșelătoare.” Făcând abstracție de exigențele un pic prea grave ale criticului (care denunță „plăcerea cam puerilă” a memorialiștilor de a inventaria șotiile magistrului, ca și cum societatea lui Caragiale n-ar fi fost una prin excelență ludică), e interesant ce aspiră el să descopere această carte: un portret exhaustiv al omului Caragiale. Mai mult: un portret metafizic exhaustiv. Cunoscuții scriitorului ar avea, deci, vina de
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
nu discuți cu oricine. Trebuie împărtășite interese comune; e nevoie de o autoritate și de sincerități reciproce, spune Andrei Pleșu. Cam greu însă cu sinceritatea. Cred că cel care întreabă, dincolo de admirație, iscodește. E o condiție a întâlnirii cu un magistru. Intervievatorul nu doar acționează simple curiozități sau reglează neastâmpărul răspunsului, ci vrea să scormonească, să dea colbul de pe o viață misterioasă. În Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări și răspunsuri, Andrei Pleșu rezistă asediului în 34 de
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
face, cum ne avertizează tălmăcitorul în al său Cuvînt liminar, cu „prima versiune românească integrală a scrierilor ilustrului autor medieval francez”. Și întrucît unii cercetători îi atribuie poetului liric și paternitatea cîtorva lucrări dramatice, printre care și vestita Farsă a Magistrului Pathelin, R.V. a tradus și textele respective, ceea ce face din întreprinderea sa „prima ediție integrală din lume a operei villonești”. Pînă la acest final apoteotic, sînt de consemnat cîteva etape. Mai întîi, apariția în 1958, la Editura Tineretului, a volumului
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
a tradus și textele respective, ceea ce face din întreprinderea sa „prima ediție integrală din lume a operei villonești”. Pînă la acest final apoteotic, sînt de consemnat cîteva etape. Mai întîi, apariția în 1958, la Editura Tineretului, a volumului intitulat Opurile magistrului François Villon, adică Diata Mare și Lăsata, Adaosul, Gergul și Baladele, altfel spus (aflăm din Nota asupra ediției)“ numai o parte a celor peste 3000 de versuri cît numără opera poetului”. Se înșală cine ar crede că va regăsi aceste
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
vor fi hrănit spiritul și viața: cartea/viața, pînzele/traiul, sufletul/trupul, ochiul/viziunea. Într-o seară, sub privirea amuzat-caldă-ironică a meșterului din Atelier, ai norocul să descoperi un prozator tînăr, Florin Lăzărescu, să asculți, din nou, vorba molcom-apăsat-pedantă a magistrului Mihai Ursachi, muzica lui Romeo Cosma, frazele inspirate - o nouă pictură - ale lui Valentin Ciucă, să (re)vezi barba lui Nicolae Turtureanu, să ghicești șoaptele lui Emil Brumaru - adunați toți în Cenaclul lui Nichita Danilov și, în toate, (i)realitatea
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
nu ne descoasă trufașa Coasă... Cu inima în formă de Cruce în urcare cu heruvimi pe Dealul cu măslini și asini... În apropiere, lacul și codrul. Ciricul și Veneția triștilor. Piața Chirilă și precupețele indo-europene. În zare, mahalaua celestă a magiștrilor Ion Creangă și Mihai Ursachi Ianuarie. Trec, bacovian, convoaie mortuare. În fum de cădelniță, dinspre Vale spre Deal... Bahluiul visează Dunărea. În Valea Pogor, pe umărul bustului de bronz al lui Caragiale mierla își amintește de mine și cântă cu
Din Vale spre Deal by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2904_a_4229]
-
străvezii referințe anatomice, scriitorii noștri tot seamănă și culeg roadele câmpului blagoslovit din Povestea poveștilor a lui Creangă. Dar umorului de cea mai bună factură al ,țăranului" amestecat printre ,boierii" de la Junimea trebuie să-i spunem adio. Cu rarisime excepții (,magistrul din Cajvana" e una dintre ele), autorii și autoarele care au făcut din sex cheia de boltă a universului lor ficțional urmăresc secretele și secrețiile propriilor personaje cu maximă încordare, cu o neobișnuită gravitate. Bizareriile și perversiunile sexuale sunt descrise
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
sectorul celălalt erau ocupate. Întinerirea, într-o parte și alta, a membrilor de partid ajunși în primele rânduri n-a însemnat decât multiplicarea modelelor de mai sus. Recrutarea noilor cadre a respectat, la milimetru, metehnele, ambițiile, agendele ascunse și lăcomiile magiștrilor. Lucrul se vede mai puțin în cazul Alianței, dar asta nu înseamnă că junii liberali sau pediști sunt altfel construiți decât antemergătorii. Puțintică răbdare, și piața va geme de replici umane ale principalelor figuri ce populează astăzi emisiunile politice ale
Iarna înrăirii noastre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11087_a_12412]
-
lui Mihai Ursachi, compus din numai două versuri, asemenea acelor caricaturi în vogă în jurul anului 1900, înfățișînd omuleți cu un trup mic și un cap uriaș: ,Post scriptum. Transversaliile mari sau cele patru estetici. Poezie pe care a scris-o magistrul Ursachi pe cînd se credea pelican; piesa cu pricina este alcătuită din numai două versuri: ŤUn om din Tecuci avea un motor/ dar nu i-a folosit la nimicť. Dincolo de ironie, în ansamblul prea întinsului titlu și abia enunțatelor versuri
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]