277 matches
-
Topoloveni dovedește fără echivoc faptul că acest produs tradițional românesc se află în topul gustului și calității mondiale, nu doar europene! Juriul ITQI a testat și gustat în acest an 906 produse din toate colțurile lumii și a decis că Magiunul de prune și Dulceața de cireșe negre Topoloveana fără zahăr adăugat își păstrează gustul și aromele specifice în condiții normale, fără conservanți, și merită să facă parte din galeria superior taste. Cele două recente distincții vor fi prezentate în cadrul unui
Superior Taste Award 2011 pentru Dulceața de cireșe negre ”Topoloveana” fără zahăr adăugat () [Corola-journal/Journalistic/53052_a_54377]
-
data de 1 Iunie ora 11.30, la Complexul de Servicii Sociale Sf. Maria (Str. Trompetului, nr. 117, Sector 5, București). Compania SONIMPEX SERV COM îi va răsfăța pe copiii din acest centru cu dulciuri sănătoase - preparate de cofetărie cu magiun de Topoloveni - și va crea cu ajutorul invitaților o atmosferă de sărbătoare pentru ei. Vedetele invitate vor veni cu copiii lor, pentru a le aduce micilor gazde jucării. De asemenea, vor împărtăși din experiența lor de părinte cum îi învață pe
Superior Taste Award 2011 pentru Dulceața de cireșe negre ”Topoloveana” fără zahăr adăugat () [Corola-journal/Journalistic/53052_a_54377]
-
introduce o standardizare, sunt folosiți cu sensuri destul de variate si, inevitabil, instabile. O serie culinară dintre cele mai banale, care ilustrează însă foarte bine dificultatea de a stabili sensuri și limite clare, e cea alcătuită din termenii dulceață, gem, marmeladă, magiun (cărora li se pot adăuga regionalisme ca povidlă, lictar, pecmez etc.). Autorii cărților de bucate și specialiștii în tehnici alimentare descriu specificul fiecărui produs (pastă dulce obținută din fierberea fructelor) în funcție de câteva trăsături: adaos de zahăr, grad de mărunțire, consistență
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
fructelor) în funcție de câteva trăsături: adaos de zahăr, grad de mărunțire, consistență, tip de fructe utilizat etc. Pentru vorbitorul obișnuit (ca și pentru traducătorul conștiincios, pus în fața unor serii similare din alte limbi), lucrurile sunt mai complicate. Din seria menționată, termenul magiun - definit în DEX ca „pastă alimentară consistentă obținută prin fierberea și terciuirea prunelor sau, prin generalizare, a altor fructe (fără adaos de zahăr)" - are o istorie destul de pitorească și e încărcat de conotații popular-tradiționale. Cu câteva luni în urmă, presa
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
alimentară consistentă obținută prin fierberea și terciuirea prunelor sau, prin generalizare, a altor fructe (fără adaos de zahăr)" - are o istorie destul de pitorească și e încărcat de conotații popular-tradiționale. Cu câteva luni în urmă, presa anunța că un tip de magiun românesc a luat un important premiu internațional. Declarațiile producătorilor recurgeau la toposul publicitar „ca odinioară" („produse care reamintesc candoarea copilăriei, când bunica pregătea asemenea bunătăți", recolta.eu, 14.05.2010), dar și la acela - formulat cu o emfază involuntar comică
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
eu, 14.05.2010), dar și la acela - formulat cu o emfază involuntar comică -al unicității naționale („un gust tradițional românesc"; „un produs tradițional, specific unui singur popor, având savoare în mod strict pentru papilele gustative ale acestuia", ibidem). Cuvântul magiun e de origine turcă (de unde a pătruns și în greacă, sârbă, bulgară). Sensul etimonului („pastă") e foarte general; restrângerea semantică a împrumutului la domeniul culinar e o modificare produsă în timp. În româna mai veche, magiun (atestat în secolul al
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
ale acestuia", ibidem). Cuvântul magiun e de origine turcă (de unde a pătruns și în greacă, sârbă, bulgară). Sensul etimonului („pastă") e foarte general; restrângerea semantică a împrumutului la domeniul culinar e o modificare produsă în timp. În româna mai veche, magiun (atestat în secolul al XVIII-lea) se folosea în primul rând pentru preparate farmaceutice, medicamente (nu neapărat de consistență păstoasă) cu diferite ingrediente și destinații. Sensul medical („electuaire") e singurul înregistrat de dicționarul lui Cihac (din 1879); în dicționarul român-francez
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
1893) se precizează și echivalența cu „opiat cantharidé" (un preparat farmaceutic din secolul al XIX-lea, cu praf de cantaridă, folosit ca afrodisiac; cf. și dicționarul lui Tiktin). Lazăr Șăineanu, în Influența orientală asupra limbei și culturei române (1900), definește magiunul ca „opiat compus din esențe de opiu, lemn de aloe și alte aromate: cel mai simplu se prepara în formă de hapuri și se lua în apă sau cafea: magiun de curățenie"; în Dicționarul universal, îl va descrie ca „amestec
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
în Influența orientală asupra limbei și culturei române (1900), definește magiunul ca „opiat compus din esențe de opiu, lemn de aloe și alte aromate: cel mai simplu se prepara în formă de hapuri și se lua în apă sau cafea: magiun de curățenie"; în Dicționarul universal, îl va descrie ca „amestec de opiu, mac, aloe". Uzul medical e prezent în dicționare până mai târziu: „pastă preparată cu opiu, mac și sabur, întrebuințată contra constipației, mai ales la copii" (Candrea, Dicționarul enciclopedic
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
universal, îl va descrie ca „amestec de opiu, mac, aloe". Uzul medical e prezent în dicționare până mai târziu: „pastă preparată cu opiu, mac și sabur, întrebuințată contra constipației, mai ales la copii" (Candrea, Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească", 1931). Magiunul de opiu e menționat, de mai multe ori, și în extrem de interesantul volum al lui Andrei Oișteanu, Narcotice în cultura română (2010). Și sensul „pastă alimentară" este destul de vechi: cuvântul e atestat în Lexiconul de la Buda (1825), în forma măjun
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
1825), în forma măjun, cu trimitere la lictariu: un ardelenism (împrumut din maghiară), explicat la rândul său ca „miere de prune". În uz și în dicționarele ulterioare, acest sens se va impune tot mai mult: la Șăineanu, în Dicționarul universal, magiunul este și „fiertură de poame" - „magiun de prune, de struguri, de dovleac", iar la Candrea - „pastă făcută din poame fierte", „de prune, de gutui". Sinonimele sale regionale sunt povidlă (împrumut din ucraineană și poloneză) și pecmez (tot din turcă, ca
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
la lictariu: un ardelenism (împrumut din maghiară), explicat la rândul său ca „miere de prune". În uz și în dicționarele ulterioare, acest sens se va impune tot mai mult: la Șăineanu, în Dicționarul universal, magiunul este și „fiertură de poame" - „magiun de prune, de struguri, de dovleac", iar la Candrea - „pastă făcută din poame fierte", „de prune, de gutui". Sinonimele sale regionale sunt povidlă (împrumut din ucraineană și poloneză) și pecmez (tot din turcă, ca atâtea alte dulciuri: peltea, șerbet etc.
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
Tehnic). Probabil că termenul a pătruns inițial prin importuri, pe etichetele produselor alimentare, - dar s-a impus prin adoptarea sa oficială, ca denumire industrială într-un sistem economic centralizat. Răspândirea sa a fost astfel foarte rapidă, în ciuda concurenței cu vechiul magiun, dar mai ales cu dulceața și marmelada...
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
vreme între studenți și profesori va mai exista sistemul de cotizații pentru examene și cîtă vreme, mai ales, studenții nu vor descoperi că un examen "trecut" de toți îi așează în aceeași oală și îi transformă într-un fel de magiun universitar tot mai lipsit de speranțe de viitor. Mă așteptam ca scandalul diplomelor să stîrnească un cutremur în rîndul profesorilor universitari, pentru a-și lua distanță de acest fapt impardonabil. Disputa s-a purtat exclusiv la vîrf, adică între Ministerul
Negustoria universitară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16655_a_17980]
-
Emil Brumaru Felii de pîine unse cu magiun, Vagoane vechi trase pe linia moartă, Îngeri strigîndu-mă cu vocea spartă, Pe stradă, cînd mă duc sfios la școală Spre-o profă de română ideală, Care predă "adverbu'"-n pielea goală? Chipiul cefere, frageda haltă Răsfrîntă-n zori în cea mai
Ce-o să-mi aducă oare Moș Crăciun? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7754_a_9079]
-
Oare cine e poetul Ce scrutează-ntr-una marea? Galbenă e la culoare Și plăcut mirositoare, Este dulce-acrișoară, Dar nu-i măr și nu e pară. Maronie, lunguiață, E bună pentru dulceață, Însă aș putea să spun Că-i mai bună de magiun, Dar mai e, din câte știu, Bună și pentru rachiu. Una oacăie în baltă Și-i ceva mai jucăușă, Însă eu cunosc o altă, Care scârțâie la ușă. Una-i tare zvăpăiată, Alta șade nemișcată; Una pe la poduri șade, Alta
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
ca materii de bază în prepararea mâncărurilor (arpagic, bamă, bostan, dovleac, dud, harbuz, pătlăgea, tarhon) sau ca mirodenii (anason, enibahar, năut, susan); - nume de mâncăruri de bază (chiftea, ciulama, iahnie, musaca, sarma, telemea) sau de dulciuri (acadea, baclava, cataif, halva, magiun, rahat, șerbet); - nume de băuturi (afion, cafea, rachiu, revac, salep). În cunoscuta sa lucrare Semasiologia limbii române, L. Șăineanu atrage atenția asupra unui fenomen cel puțin ciudat: românii au împrumutat cuvinte și expresii privitoare la „beție“ de la un popor căruia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pe la bucătăria cea mare și - după puteri - s-o ajute. Câte lucruri folositoare a putut învăța Sorina! Cum se face o omletă sau cum se pun la fiert niște ouă, cum se taie pâinea și cum se unge cu gem, magiun sau miere, cum se spală o farfurie, fără să te temi că ai s-o spargi. Iar când treaba în bucătărie e mai grea, iar Sorina nu are cum s-o ajute pe mama, fetița se duce până la Alimentara din
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
spus celor patru: „Îndrăzniți numai, că am eu ac de cojocul vostru!” Iar vlăjganii n-au mai îndrăznit. Drept răsplată Sorin și Sorina i-au dat toate bunătățile pe care le-au avut la îndemână: și cozonac, și cornulețe cu magiun, și clătite, și bomboane. După ce s-a ospătat bine, sărmanului Cuțulache nici prin cap nu-i trecea cât avea el să pătimească din această pricină; l-a apucat o sete cumplită; cu cât bea mai multă apă, cu atât arșița
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mare cu vin (canelele erau făcute de tata), de grindă atârnau jamboane și afumături - slănină, cârnați, costițe, căci tata tăia în fiecare an, de sfântul Ignat câte un porc mare de două sute de kilograme, chiupuri cu untură și untdelemn, dulcețurile, magiunul și bulionul, toate făcute de mama, grămezi mari de cartofi, ceapă, usturoi, bob, linte, fasole, așa, ca să ajungă de la o recoltă la alta și în săculețe se păstra floare de tei, pojarniță, mentă și mușețel. Bineînțeles că în fiecare toamnă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
câteva lădițe cu mere și struguri la școala din sat, împărți și la copiii care-l ajutaseră și ce rămase slavă Domnului rămăsese destul conveni cu Carmen să le ia la ea acasă, să facă ce-o ști cu ele magiun, țuică vin... Cu recolta strânsă și cum vremea începuse a se strica anunțând sosirea primelor ninsori, se pregăti de plecare la "iernat", la București. Ca și în alte dăți, o rugă pe Carmen să aibă grijă de Toni, îi lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
producție, cu "punctul de lucru" lângă fabrică. Și ce-o să producă nevastă-mea? Păi ce mi-a servit ieri la prânz? Ciorbă de cocoș și tocăniță de purcel? Nu, bade Ioane, ce fac femeile pentru casa lor pe aici: afinată, magiun de prune, dulceață de zmeură, de mure, sucuri naturale, zacuscă de ciuperci, hribi uscați... Ce zici? Ce să zic, gură aurită ai dumneata. Ce-ar trebui să facem? Păi mergem la primar pentru teren, discutăm cu oamenii, apoi vorbesc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în așteptarea aprobării împrumutului, totul era pus la punct. Mai rămânea problema asigurării desfacerii produselor. Urmărise, pe la televizor, emisiuni cu reușitele unor femei de prin zona Branului, cu compotul și dulceața de rubarbă, după care se băteau nemții, despre succesul magiunului de la Topoloveni... Îi veni ideea cu administratorul agenției austriece, cu care aranjase închirierea casei de la Bușteni. Mai trecuse pe la el să-l salute, îi mai lăsase câte o lădiță cu borcane de dulceață de afine, de zmeură, cu zacuscă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
După câteva zile, viața lui Petre și a Anei intră în normal: se sculau care când apuca, beau lapte proaspăt și mâncau pâine de casă unsă cu unt de țară și dulceață de afine, de mure, de zmeură sau cu magiun cu nuci, cercetau livada, trandafirii și apoi florile și grădina din spate, culegeau de acolo ce le trebuia pentru prânz și apoi, pe verandă sau pe băncuța de sub nuc, se așezau la taclale. Într-o seară, stând amândoi pe verandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
desvoltându-se și atingând ținta strălucitei sale sălășluinți, unde o așteaptă Adonis, soarele de adevăr“. Prin urmare, știință în limitele dogmei sau liberă de orice încătușare? Iată o dilemă valabilă și azi. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Instructoarea de pioneri... Magiunul pe care îl făceam într-un recipient mare, un cazan pus pe pirostrii uriașe, învârtind materia aceea plină de bulbuci cu o lopată de lemn, pe rând, după cum oboseam, îl numeam povidlă... (Venea și Veta, fiica mai răsărită, blondă, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]