659 matches
-
slavă și cultura daco-română, sufletul slav și sufletul daco-românesc. Nimeni nu a realizat ca acest scriitor foarte profund o analiză atât de veridică și de complexă a sufletului românesc. Pe nesimțite, asistăm la procesul, chinuitor și impresionat al nașterii din magma sufletului românesc, a Profetului, trimis în istoria acestui neam ca să întrezărească viitorul poporului român și al omenirii. În ultima instanță credem că romanul acesta cu nume atât de spectaculos, „Feodor Mihailovici Dostoievski s-a sinucis la București”, este cea mai
ŞTEFAN DUMITRESCU, UN SCRIITOR ROMÂN CARE FACE CÂT TREI SCRIITORI CARE AU LUAT PREMIUL NOBEL ! de LIVIU RUS în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340174_a_341503]
-
a masivului, cu un diametru de circa 10 km, formată în urma unui proces de prăbușire, condiționat de diminuarea presiunii rezervorului magmatic al mai multor centre de emisie conjugate: Căliman-Izvor, Voivodeasa, Rețitiș, Pietrosul, în urma dislocării unui volum important de magmă fluidă (Seghedi et al., 2005). ... 2.1. b. Relief Masivul Căliman are forma aproximativă a unui dreptunghi, cu lungimea de circa 60 km și lățimea medie de peste 30 km, cu o suprafață în jur de 2.000 kmp. Imensa potcoavă formată
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
pp. Szakacs, A., Seghedi, I., 1995. The Călimani-Gurghiu-Harghita volcanic chain, East Carpathians, România: volcanological features. Acta Volcanologica 7 (2), 145-155. Szakacs A. and Seghedi I., 2000. Large volume volcanic debris avalanche in the East Carpathians, România, in Volcaniclastic rocks, from magma to sediments, H. LEYRIT & C. MONTENAT (edt), Ed. Gordon Breach Science Publishers, 131-151. Anexa 1 la Planul de management REGULAMENTUL PARCULUI NAȚIONAL CĂLIMANI Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Scopul prezentului regulament este de a reglementa activitățile antropice care se
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
lume stresantă nu poți așeza nervii într-o cutie muzicală. Aerul și peisajul îți fac bine, dar ciorile ne scot din sărite. Omul e prea egoist ca să-i lase și semenului său o bucată de cer senin. • Fizicul este carcasa, magma este creierul • Dăruirea ta și dăruirea ei sunt inegale. De aici perpetue altercații și despărțiri. • Autocunoașterea e un proces care ține o viață. În fiecare zi îngropăm o parte din exstența noastra terestră. • Roata vieții se învârtește, dar nu totdeauna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
lume stresantă nu poți așeza nervii într-o cutie muzicală.• Aerul și peisajul îți fac bine, dar ciorile ne scot din sărite.• Omul e prea egoist ca să-i lase și semenului său o bucată de cer senin.• Fizicul este carcasa, magma este creierul• Dăruirea ta și dăruirea ei sunt inegale. De aici perpetue altercații și despărțiri.• Autocunoașterea e un proces care ține o viață.• În fiecare zi îngropăm o parte din exstența noastra terestră.• Roata vieții se învârtește, dar nu totdeauna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
ÎN PĂCAT (SAU LAVA IUBIRILOR CE INUNDĂ INIMILE CARE ÎNCĂ MAI BAT DUPĂ UN SUFLET PERECHE), de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016. MOTTO : „Viitorul este numai și numai trecutul continuat.” Mă scufund ușor în magmă milenară - Retrăind în dor sentimentele de-afară. Mă topesc gemând și-aș vrea să fiu acasă - În astral urcând cu a mea pe veci mireasă. Sub cerul înstelat singur mă preling - Sunt un biet uitat, rânit de zei în ring
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
adesea o idee - ruptă-n mine din amor - Prin Olympus și Medeea sting în fugă mare dor. Voi urla ca lupul negru, hăituind mizere griji - ... Citește mai mult MOTTO :„Viitorul este numai și numai trecutul continuat.” Mă scufund ușor în magmă milenară -Retrăind în dor sentimentele de-afară.Mă topesc gemând și-aș vrea să fiu acasă -În astral urcând cu a mea pe veci mireasă.Sub cerul înstelat singur mă preling -Sunt un biet uitat, rânit de zei în ring
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
lamă ascuțită siroco sau zefir încins îmi tăia fața alerga peste lespede făcea rotocoale ultimele note din cimpoi cădeau fără aer se așternea deasupra țipând o trompetă sfâșietoare prelungă umbre își îndreptau spatele de pe pietre pășind peste morminte acoperite de magmă strângându-se spre circ în agora pentru ultimul bal umbra cu fireturi de mareșal bătea săgeata sarbacanei arma doamnei cernite de trei ori orbi și-alegeau perechile ascuțindu-și urechile după șuierul respirației partenerului nu încetase trompeta m-am aruncat
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
tău e cuprins de flăcări. Te repezi asupra mea, ca un șarpe uriaș cu o sută de capete toate alunecând înfometate brațele tale țesând pânze de păianjen din care iubirea să nu mai aibă scăpare în timp ce tu acum doar o magmă caldă erupi înăuntrul meu. Pentru o clipă mă cutremur. 262 Poem de iubire În inima ta crin înflorit sunt iubirea mea e roiul de fluturi, în fiecare zi mă vei găsi într-o nouă floare până când tu însuți o să-mi
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
de proiecție începe să deruleze imagini. Se evocă un moment, anul 1936, când din Anglia spre Palestina, pe calea mării, un vapor transportă „tineretul emigrant”. Receptez momentul spunându-mi că scânteia iudaică, împrăștiată pretutindeni, a izbucnit ca un crater de magmă incandescentă când și unde terenul a permis. Din România beligerantă a anului l943, emigrațiile erau clandestine. Pe calea ferată „tineretul emigrant” pleaca în Bulgaria, traversează Turcia, Siria, Liban și ajunge la Roș Hanikra în Palestina de atunci. Emoționată - cum v-
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
o formă nouă, mustind de viață și de frumusețe, tot așa și ținutul acesta, într-un mod miraculos - al cărui secret doar de el știut stă închis cu strășnicie sub oglizile tăcute ale apelor - dăltuiește ca un adevărat sculptor în magma sufletele oamenilor, din clipa în care acesștia reușesc să îi zărească chipul, aducând la lumină modelele inconfundabile, înscrise în ele încă de la naștere. Iar acest miracol, s-a petrecut cu mulți dintre cei care au pășit hotarele acestui tărâm legănat
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
să dau un exemplu de aici de pe pământ cât și unul din cosmos. Primul exemplu îl pot da din geografie. În mijlocul Atlanticului mai precis pe fundul oceanului se află riftul medioatlantic, un șanț care spintecă fundul basaltic al oceanului iar magma iese la suprafață și se răcește, se solidifică, presiunea magmei împingând apoi în lateral de o parte și de alta a riftului fundul oceanic care se consumă încet încet în apropierea continentelor la mare adâncime în așa zisele avanfose sau
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W HAWKING (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348965_a_350294]
-
unul din cosmos. Primul exemplu îl pot da din geografie. În mijlocul Atlanticului mai precis pe fundul oceanului se află riftul medioatlantic, un șanț care spintecă fundul basaltic al oceanului iar magma iese la suprafață și se răcește, se solidifică, presiunea magmei împingând apoi în lateral de o parte și de alta a riftului fundul oceanic care se consumă încet încet în apropierea continentelor la mare adâncime în așa zisele avanfose sau sub plăcile tectonice prin fenomenul subducției. Deci nu se poate
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W HAWKING (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348965_a_350294]
-
poartă un cap, dar capul ? Pieptul nostru poartă o inimă ? Dar inima? O piesă de schimb. La Termopile au murit eroii. De atunci noblețea a murit definitiv. Cândva, iubind, voiam să mă dizolv în trupul dragei mele, Era ca o magmă, era. La Pompei a murit focul. Am încercat să-ți spun povestea cu Prințul fericit, Apoi am citat din Rumi, ai tăcut ca o piatră de caldarâm, Nu poți judeca pe cel care nimic nu aude. PS. La început nu
AM ÎNCERCAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376815_a_378144]
-
însă, vede risipa și rostul, pasul concret, infernul deschis de prezent, singurătate și rugi disperate puse pe rafturi și spații intacte între cărțile devorate de Poet. Pentru Poet cărțile-s răsăriri și apusuri de soare, mișcări de planete, galactici și magme, gând așchiat din rotunde epoci, fierul pătruns în adâncuri de scoici - scânteie venită din lumi hainite spre amețita și tainica-i minte. Iar șapte-i o clipă și-o strună prin vremi, tăcere de care te temi, o soartă pe
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
și dorul. În cifra șapte, însă,vede risipa și rostul, pasul concret,infernul deschis de prezent,singurătate șirugi disperatepuse pe rafturi și spații intacteîntre cărțile devorate de Poet.Pentru Poetcărțile-s răsăriri și apusuri de soare,mișcări de planete, galactici și magme,gând așchiat din rotunde epoci,fierul pătruns în adâncuri de scoici -scânteie venită din lumi hainitespre amețita și tainica-i minte.Iar șapte-io clipă și-o strună prin vremi,tăcere de care te temi,o soartă pe care-o alegi
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
că o cămașă de tortură strânsă bine pe corp devenind aproape o a doua piele, o a doua natură dorul, ca un bici iute lipindu-se de umeri, de obraji, de coaste dorul, că o aruncare în valuri, ca o magmă usturătoare în care te pierzi dorul, că o poartă căreia cineva i-a rătăcit cheia dorul, că singura definiție sub care te cunosc, iubirea mea * mai ninge-mă cenușa arzătoare, mai pune scrum sub talpa fugii mele, mai lasă-mă
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
MOTTO : „Viitorul este numai și numai trecutul continuat.” Mă scufund ușor în magmă milenară - Retrăind în dor sentimentele de-afară. Mă topesc gemând și-aș vrea să fiu acasă - În astral urcând cu a mea pe veci mireasă. Sub cerul înstelat singur mă preling - Sunt un biet uitat, rânit de zei în ring
VULCANUL DINTR-UN SUFLET ÎN PĂCAT (SAU LAVA IUBIRILOR CE INUNDĂ INIMILE CARE ÎNCĂ MAI BAT DUPĂ UN SUFLET PERECHE) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375960_a_377289]
-
se-nvoiește-a muri pentru păcat./ Cu câte-o cruce-n mână ies morții la arat/Un cer al nesfârșirii. În urma lor lăstunii/ Îl seamănă cu lacrimi la lumânarea lunii!”). Iată cum creează Traian Vasilcău imagini poetice fascinante, smulse din magma metafizică înghețată-n pustiuri aride de înțelegere. Să dai sclipiri de înțelegere din profunzimi întunecate de idei metafizice, în care zac comori de nestemate ale gândirii filosofice- aceasta-i arta poetică pe care o practică Traian Vasilcău, atunci când ne oferă
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
la sfârșitul cărții, fotocopii. Narațiunea, accesibilă și clară, fără înzorzonări, curge limpede, în matca firească a celei mai frumoase limbi “romanice”. Iar retorismul “didacticist” nu aduce stricare, ci augmentează autenticitatea. Nu putem trece cu vederea, cum nu putem rupe din magma epică, “cultul dascălului”, pe care Grigore Gociu îl practică onest, cu simț axiologic precis, în cele câteva schițe de portret - adevărate elogii esențiale (profesorii Roșca, Savu s.a., unii - adevărate somității, alții - în devenire). Este, de asemenea, remarcabilă puritatea adâncă a
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
firul de humă simțirea-mi dezleagă; Prin viscolul vremii, arar mai aduce Petale de nuferi spre maluri caduce. Cu pana-n cerneală, cu verbu-ntr-o mână, Nostalgice gânduri catrene îngână; Dorințe trăi-vor dosite-n sintagme, Lăsând printre rânduri cenușa din magme. E timpul iertării, nimic nu se-amână, Durerea-i apusă... uitată-n țărână... Din pomul cu roade poți, Doamne, să scuturi Și drumul sfârșească prin treceri de fluturi. Când îngerul serii de voi mă desparte, Să cânte iubirea șoptită-ntr
SĂ CÂNTE IUBIREA ȘOPTITĂ-NTR-O CARTE! de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374672_a_376001]
-
cuprinde impresii de călătorie. Poetul Liviu Jianu, referindu-se la această carte, afirmă cu admirație: „Există oameni care transmit prin cuvânt o simfonie a simțurilor, și nu numai, a memoriei, istoriei, geografiei, artei, culturii, intuiției, a extrasimțurilor, a conștiinței, a magmei care le aparține, dar la care suntem și noi toți conectați, fie și numai prin cuvântul comunicat". Sub pana autoarei, lumea largă devine "Omenirea Pitorească", parafrazându-l pe Vlahuță. Ceea ce spune Milena Munteanu este fundamentat pe o observalie subtilă și
LANSARE DE CARTE: „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” DE MILENA MUNTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374284_a_375613]
-
cadavrele îmbălsămate în galeriile ei, ci și cu "lopata de țărână" de la temelia ei. Eminescu a fost atent la această simbolistică a constructorilor de-a așeza o "lopată de pământ 7 la baza piramidei. Nici stînca nu are durabilitate fără magma pământului: "Cum sub stânci, în întuneric, măruntaiele de-aramă A pământului..." (Memento mori) Scenă tăcută a faptei umane, pământul ("Un neam trece și altul vine, dar pământul rămâne totdeauna"Ecclesistul) este spațiul desfășurării "drumului pulberii". Fără a fi un răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
un "zugrav de neguri" (vezi Tenebrele): adâncul, "tiparul" sufletului iubitei este o negură, "întunecime", o "noapte dulce" de care nu te saturi. "Neînțelesul" acelei neguri este lumina pe care-o caută Eminescu în celălalt: "izvoarele uimirii". Eminescu identifică în acea magmă voința de-a trăi (latura ei dionisiacă, nietzscheană) mai puternică decât orice ființă. Nu e de mirare când deasupra întregii lumi el simte raza unui ochi mai mare ("sâmburele vieții"?), guvernator, prototipul Ochiului Divin: "Ce plan adânc!... ce minte! ce
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
monumentalitatea". Sigur, ar fi fost de preferat acuratețea gramaticală a unui Michelangelo. N-a fost să fie. Oricum, amîndoi se află pentru totdeauna în același Panteon. Cristal descoperit în Australia și analiza lui: planeta ar fi încetat să-și răcească magma primordială mult mai devreme decît se credea: cam cu vreun miliard de ani. Noutatea, auzită acum la BBC, în timp ce-mi întind o pînză, are darul să mă liniștească: prea mă teroriza vechea aproximație; cu asta nouă, cuiele pătrund
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]