252 matches
-
ș-am și iscălit”. --Cred că îți mai aduci aminte de un loc din Târgul Făinii, numit “Școala jidovilor”. --Cândva ne-am mai întâlnit cu o “jalobă” a acestei școli, în care spunea că o hudiță a fost închisă de mahalagii încât această școală nu mai avea ieșire spre Podul Vechi. Și mai știu că locul era al “Mănăstirii din Țarină”, cum mai era cunoscută mănăstirea Aroneanu. Iată și dovada: “Carte de la Constantin Vodă (Cantemir), din leat 7200 <1692> august 28
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
egumen de Sfeti Ioan” a dat doi zloți, și “Apostol brăhar” doi zloți lui Vasile Moimăscul pentru ca acea bucățică de loc vândută de Iurașco “să rămâie totu de drumu, că așe li s-au hotărât giudecata”. --Am întâlnit și un mahalagiu de la Podul de Piatră (de pe Cacaina n.n), care își toarnă cenușă în cap. --De unde până unde a ajuns omul la căință, părinte? --Acest om lămurește lucrurile la 18 octombrie 1794, când scrie: “Adecă eu, Sămion Mărgineanul ot (de la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aprobarea ca acele lemne să treacă Prutul, această blestemată de graniță!... îi spun măicuței că doamna Nina a fost la Ilie: „Am auzit și eu prin radio... Mulțumesc și bodaprosti Maicii Domnului că m am descurcat, am avut noroc de mahalagiu’ ista care mă susține, că altfel mi-au furat tot... Mai vine fata ceea de la Gherman (Eugenia), măcar mă vede, mai aduce ceva, așa cum ați adus dumneavoastră.... Am noroc de Eugenia și de Iura de la Chișinău. De-amu a venit
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
pe dinaintea ochilor trecutul. Dar Bucureștii aveau și nota lor veselă. Un om al zilei era și poetul State Prudănescu. Acest poet (?) era de origine bulgar, un fel de maniac, nu departe de a fi cretin, dar om cu trecere printre mahalagiii lui. Este destul să spun că State Prudănescu era ctitor la biserica Sfinților. Activitatea lui poetică nu era mică: tipărise cărți cu poezii și cărți de filozofie pe care le trimisese spre aprobare Consiliului permanent al învățământului. Mărgăritarele poetice ale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
special de pe urma contrabandei spirtului. Fiindcă spirtul era un articol foarte sus taxat - 7 lei la decalitru. în înțelegere cu fabricanții, ale căror fabrice erau instalate afară din raza și raionul orașului, șefii contrabandiști aveau sub ordinele lor echipe întregi de mahalagii de pe la Vitan, Bellu etc., care nu se ocupau decât cu contrabanda. Iar contrabanda le aducea câștiguri însemnate. Bucureștenii de astăzi nici nu-și pot închipui că, în chiar capitala României, pe la periferie, se petreceau scene și lupte pe care astăzi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de locațiune ce azvârlea epave, dizloca blocuri, premenea nisipul mărunt al chiriașilor, pornea melcii cu scoica lor în spinare, în aparență la voia unor valuri capricioase, în realitate după legi noi ale aluviunilor. în felul acesta toți intimii lui Lică, mahalagii din trupul orașului, fusese izgoniți spre periferie. Lică se simți stingherit în obiceiurile lui și neocupat. S-ar fi întors Ia Sia să-i povestească întîmplarea, dar abia plecase de acolo. Simți foarte limpede un gol în traiul lui bine
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
aducea aminte, își amintise: copilul luat în birjă ca un pachet, doicile la mahala, fata târâtă apoi pretutindeni de mână, legată de traiul lui vagabond ... Și mai pe urmă acea Sie grosolană, care creștea și-i ofensa gustul de Trubadur mahalagiu și de plutonier subțire: camarada credincioasă și arțăgoasă ca uri câine-lup . Apoi, ruda proastă care făcea de râs pe profesorul de echitație, și fata aceea asasinată într-o aventură neomenoasă, care refuzase să-1 vadă pentru că-1 iubea și-1 temea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
duce maică-mii fițuica la birou. Mama o să mă sune imediat, râzând în hohote și zicându-mi că sunt nebun, iar eu o să-i zic că o asociație de locatari precum a fost cea cu doamna Mihăilă și cu nenea Mahalagiu nu mai pupăm prea curând. Apoi vom râde și mai tare, până în momentul în care o voi întreba dacă mai fumează pe ascuns (tata nu știeă, iar mama o să-mi zică „măgăroiule!“. Ups, am ieșit din transă, trebuie să fac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Era familia Drăgănescu, reprodusă, în uleiuri convenționale, de vreo casă vieneză după fotografii: tatăl, mama, Drăgănescu însuși, un frate mort tânăr și surorile când erau domnișoare. Galerie proaspătă de familie cu aere vechi din cauza modei așa cum era purtată de bravii mahalagii și a pozelor înfipte și smerite. Păreau de acum o sută de ani, cu atlazurile rochiilor, cu lanțurile de ceasornic și brățăriie, cu pieptănăturile ticluite și cu aerul acela sperios. Mâinile, firește, erau împreunate pe ceintura taliei scurte. Drăgan, bătrânul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
împărați bărboși, maiestuoși și necunoscuți, pe care le arunca în sus. Zbaterea lor de păsări rănite era urmărită până în zloata uliței, pentru a fi apoi aprig revendicate și sfârtecate de mâinile copiilor, în bucățele mici și lipsite de valoare. Toți mahalagiii ieșeau în stradă să urmărească acest început de ritual de împerechere între Dimitrios, veneticul cu apucături și gusturi de calif și Felicia, tainica lui amantă, pe care n-o văzuse nimeni vreodată, dar despre care se spunea că ar fi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
docili și nemișcați de o parte și de alta a ușii, ca două personaje sculptate în piatră care păzesc intrarea și susțin blazonul castelelor. Fuseseră cumpărați de Dimitrios de undeva din Etiopia. Totul era regizat festiv, ca la operetă și mahalagiii dădeau buzna veseli în stradă, îngrămădindu se să nu piardă acest spectacol gratuit de carnaval. Doar în privirea grecului se putea citi o undă de neînțeleasă melancolie și o nesfârșită însingurare. Adevăratul spectacol se desfășura înăuntru, în casă, dar nimeni
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
au mai părut că unduie. Situația era de nesuportat, mai ales că toți simțeau că le-a scăpat esențialul, inclusiv cei care până atunci vehiculaseră diverse zvonuri și explicații sigure. într-o noapte, s-a strâns o ceată formată din mahalagii înarmați până-n dinți, căci omului când îi e frică se adună în haite și se înarmează, chiar și atunci când cauza fricii nu poate fi suprimată de lama vreunui cuțit. Au spart cu topoarele ușile și au năvălit înăuntru. O duhoare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
am jurat atunci să-i dau revanșa. Dacă am perseverat, este c-am prins gust de acest joc. Bunicul și nepotul Numele de Ion Barbu nu este un pseudonim întîmplător. Așa l-a chemat pe bunicul meu, maistru zidar și mahalagiu bucureștean din "Omul de piatră". Lui îi datoresc atmosfera balcanică din ultimele mele poezii. I-am luat numele, deci eram dator să las ca glasul lui să se facă auzit... Astăzi când români de dată recentă, cu nume abia camuflat
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la vibrarea și incandescența modului interior. Gloria ei, pregătită în redacțiile foilor israelite, agitată de îngerul fierbinte Cocea, îmbrățișată din două părți de suprarealiștii și tradiționaliștii bucureșteni, revendicată de Viața românească, e cel mai indicat astru pentru peisagiul nostru literar: mahalagiu, agricol sau haiducesc. Domnul Arghezi face poezii cu inocenta aplicațiune spre migală a unui ceasornicar. Câteodată trece și la bardă. O poartă țărănească în vopseli târgovețe ia ființă. Alteori, travestit în brodeuză, ia acul, foarfecele și lucrează pe olandă "à
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să curme această pricină. Robul mării tale, Locman gherahul”. Numai că cei de la „biserica ungurească, nu ședeau cu mâinile în sân, ci își adunau dovezi în favoarea lor. Chiar a doua zi după „jaloba gerahului”, deci la 10 iunie 1777, niște mahalagii sunt puși să mărturisească: „Adică noi, aceștie carii mai gios ne-am iscălit numile și ne-am pus degitile, făcut-am adevărată și încredințată scrisoare noastră la mîna sfinții sale părintelui prefect Iosîp Martinoti pentru locul ce esti pe Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
loc de casă...în Ulița Fînării...Așijderea,...pentru alt loc de casă...de pe ulița Strepezînească ce iaste alături cu Fînărie”. Și pentru ce? Pentru că primul loc a fost împresurat de Irimia și Ștefan armașul, iar cel de al doilea „asupra mahalagiilor de penpregiur ca să mărturisească adevărul cum și în ce chip au împresurat acel loc”. Și cine erau jeluitorii? Dacă îți mai aduci aminte, părinte, este vorba de cimotia lui Ochincă, despre care am mai vorbit noi cândva. După umila mea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
jeluitorii? Dacă îți mai aduci aminte, părinte, este vorba de cimotia lui Ochincă, despre care am mai vorbit noi cândva. După umila mea credință, înalt preasfântul Iacov nu trebuia să facă chiar „o carte de blăstăm” pentru niște neînțelegeri între mahalagii. Ca om al cinului călugăresc, eu cred că menirea sfinției sale e mult mai înaltă... Așa aș zice și eu, dar poate că sfinția sa a crezut că așa se îndreaptă lucrurile. Poate... Odată cu acest „poate”, călugărul a plecat capul, ca și cum ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Alexandu (Mavrocordat) voievod a judecat această pricină. De la început însă jidovii au spus că „zapisul de cumpărătura locului școalei nu iaste, că l-au arsu un foc”. După mai multe încercări de a afla adevărul, nu s-a putut, pentru că „mahalagii fiinde prefăcuți, nu s-au putut îndrepta lucrul”. Până la urmă „trei jidovi bătrîni” au jurat că așa s-au petrecut lucrurile cu focul care a ars zapisul, fapt luat în seamă și de „egumenul ot Aron vodă”. Atunci jidovii știindu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
haznalelor”. Apoi cu împresurările locurilor altora sau locurilor obștești îi mare neorânduială. Uite că Scarlat Ghica voievod, la 8 octombrie 1757 (7266), trimite vornici de poartă să limpezească calea Podului Vechi și a ulițelor din jur. Aceștia adună „oameni buni mahalagii, armeni și moldoveni, oameni bătrîni...și alți oameni buni”.de la care au „aflatu precum c-au fost ulița veche de la Podul Vechiu dispre Păscărie, de merge pe din dosu pe lîngă crăcișma dumisali Aristarho vel vistiernic, pi la dial și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
un beșleagă (căpitan de beșlii)”. Așijderea și „părintele Gherasim vlădica de la Golăie” a mărturisit „c-au fost hudiță pe acolo ș-au închis acel beșleagă cu acel grajdiu și cuhne”. Trebușoara asta nu era chiar simplă, ci „pricinuește multă stricăciune mahalagiilor...de n-au pe unde mergi pe din dosu, pe la casăle lor, și încă ce mai multă grijă au și pentru focu, să nu să întîmple o primejdie să ardă oamenii prin casă”. Păi pe unde să poată veni „podarii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Iusup, starostii de jidovi de târgu de Iași, și au făcut jalobă la domniia mea pre rugătoriul nostru sfinția sa părintele Dionisie... egumenul de la Aron Vodă, dzicând jidovii cum i au îngrădit sfinția sa hudița despre portița școalei lor; așijderea și alți mahalagii îi oprescu despre părți și vor să îngrădească, ca să n aibă pe unde ieși din școală nici la o uliță. Și bătrânii lor, carii au cumpărat acel loc, de și-au făcut școala, avut-au și uliță, cât trecea un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
care acum se numește Ulița Podului Vechi.” Mai departe se spune că din zapisul acelor locuri adus de egumen nu este lămurit pe unde se afla hudița. Atunci s-au trimis vornici de poartă să cerceteze la fața locului, dar „mahalagii fiind prefăcuți, nu s-au putut îndrepta lucrul nice cum...” Atunci vodă a cerut ca „să giure trei jidovi bătrâni...cum că le-au arsu zapisul de la cine au cumpărat locul școalei, și nu iaste, și cum că au avut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
apărut la 2 iulie, după care epidemia s-a propagat cu repeziciune în oraș și în plasele județului Prahova. O neașteptată împotrivire au întîmpinat din partea populației încercările de a se înființa, în diferite suburbii, spitale temporare de izolare a holericilor: "mahalagiii" se temeau de vecinătatea unor asemenea amenajări, care puteau fi instalate oriunde, dar nu în vecinătatea casei lor. Până la urmă s-au deschis două asemenea spitale, cu câte opt paturi 458. Cu ocazia epidemiei de holeră a fost puternic resimțită
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și ar accepta viața dublă a Zoei nu este susținută și de I. Constantinescu care afirmă că: „firea lui comică a lui Trahanache nu este indiferența, ci prostia”. Un alt exemplu ilustrând tipul încornoratului este oferit de Jupân Dumitrache „un mahalagiu fioros de moral” (Călinescu), ținând la onoarea lui de familist. După gânduri și purtări s-a mai discutat că cherestegiul și-a anihilat în cea mai mare măsură legăturile cu „general-umanul” pe care-l conține. Rizibilul iese din contrastele interioare
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
incipiente și reprimate care se convertește în minciună și șiretenie”. Urmărind cele mai însemnate personaje ale comediilor lui I. L. Caragiale, Pompiliu Constantinescu stabilește simetria între Chiriac și Tipătescu, ilustrare a „minciunii vitale” care stă la baza vieții de familie a mahalagiului înstărit și a provincialului cu prestigiu de conducător. Moralitatea alterată generează relații false între grupurile de indivizi. Tejghetarul Chiriac va prospera nu doar prin repartiție echitabilă a viitoarei „tovărășii la parte cu patronul său de acum, ci și frustrându-l
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]