1,162 matches
-
fi ignorată. În toate acestea lucește viu frumusețea, care-i sigiliul cântecelor Vasilicăi Tătaru. Cântece admirabile într-o înșiruire estetică armonioasă, o atractivitate lină ce-așează alături de vocea deschizătoare a ușii sufletului, lumina și culoarea jucând în fereastra ochilor. În maiestatea folclorului românesc, frumusețea melodică și frumusețea corporală le fac împreună pe interprete miresele cântecului. Aceste mirese, neîmbătrânite niciodată, iubesc, suferă, întreabă de flăcăul lor, sau uită de el. În toate cântecele Vasilicăi Tătaru e o dragoste preschimbată în fericire sau
VASILICA TĂTARU. OGLINDĂ CU PĂRŢILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347868_a_349197]
-
S-a spus, întrucâtva adevărat, că seamănă la chip cu Mireille Mathieu. Coafura îi liniază de o asemănătoare frumusețe, și rară, fruntea albită de o lumină necăzută de undeva ci revarsată de sub gene, lin. Armonia și unda opalescentă a feței, maiestatea frunții și lucirea privirii o aseamănă, într-adevăr, pe Dida Drăgan cu Mireille Mathieu, însă, de frumoasă, Dida Drăgan e frumoasă ca Dida Drăgan! E un izvor de senin vast, de soare, de discreție și deopotrivă spirit de răspuns ce-
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
Dacă mănânci o felie dintr-un tort îți dai seama că este bun, nu trebuie să mănânci tot tortul pentru a firma că este bun. Tot așa este și cu ceea ce noi cunoaștem despre Dumnezeu este puțin în comparație cu imensitatea și maiestatea Să, insă prin intermediul acestei cunoașteri ne dam seama că El este bun.” Pentru a defini mai bine ceea ce vreau să exprim am s-a încerc cu ajutorul unui verset biblic: Gustați și vedeți ce bun este Domnul! Ferice de omul care
EXPLORAND ORIZONTURI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348482_a_349811]
-
cu spadele trase! Ajunse alaiul la magazia cu praf. Șefu’ magaziei se trezi cu magazia murdară și începu să facă curat. Când îl văzu Împăratul, îi dădu un șut în fund de căzu jos șefu’, și ordonă: - Încuiați magazia! - Dar, maiestate, ispravnicul ei e tot acolo! - Încuiați-l acolo, cu praf cu tot! Și se puse lacătul pe ușă și Împăratul țipă indignat: -Unde mi-e hoțul?! Să mi se aducă cel mai iscusit hoț din țară! Și cel mai iscusit
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
poate. Împăratul a răspuns la demisie printr-un ordin de cabinet în care zice că n-o poate primi pe motivele indicate și că prințul ar trebui să facă propuneri pentru o soluțiune constituțională a conflictului ivit în urma acelui vot. Maiestatea Sa insistă asemenea asupra motivului invocat, considerîndu-l drept unicul adevărat. Două explicări sânt cu putință față cu faza cea nouă în care a intrat retragerea. Poate că atitudinea foii pe de o parte, a împăratului pe de alta, ne indică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deputați, să le calificați. După inșirări și espuneri lungi, d. Costinescu încheie astfel: Este însă deplorabil ca aceia cari n-au curagiul să-și videze pasiunile și certurile lor în particular să vină să le aducă la tribuna Camerei. (Aplauze) Maiestatea acestei tribune nu-mi permite să arunc apostrofări nimănui și nici voi adresa cuiva verio imputare personală directă; voi zice însă în teză generală că insinuările calomnioase, că calomnia este demnul apanagiu al celor mici la suflet, al celor lași
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vizirul [î]i pune în slujbe. Însă cum? Pe militari la finanțe, pe farmaciști la administrație, pe administratori la farmacie, pe financiari la armată. Dar ce faci, omule? întrebă Mehmed-Ali pe vizir. De ce nu pui pe fiecare la locul lui? Maiestate, răspunse înțeleptul vizir, dac-am pune pe fiecare la locul lui ar guverna ei țara, și e vorba pare-mi-se s-o guvernăm tot noi. Ar fi bine deci ca la Curtea de Casație să se numească de acum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
colegului de la Ministerul de Război, vor căuta Persia-n China și Japonia la Gibraltar; încolo nu-i vro altă primejdie pentru aceste importantissime acte diplomatice ale marelui nostru om de stat. Cu Persia mai avem și alt noroc estraordinar. Pe Maiestatea Sa Șahul îl cheamă Nastratin (Nasreddin) și dac-o fi cel din poveste, ceea ce nu putem ști cu siguranță, apoi are s-o ducă bine ambasadorul nostru acolo, mai ales pentru că guvernul țărei noastre seamănă mult cu lumea pe dos a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Astăzi acea bogăție de spirit, de sentiment, de amabilitate nu mai e decât o mână de pământ. Nu numai partidul conservator, țara întreagă suferă o grea pierdere, căci în crearea unor asemenea oameni natura e estrem de avară. Atins de maiestatea morții, înaintea căreia împăratul și ostașul sânt deopotrivă, nu se va afla mână care să se ridice pentru vro învinuire înaintea strălucitoarei amintiri pe care acest muritor o lasă pe pământ. Deci, ușoară-i va fi țărâna și amintirea neumbrită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însă o datorie de înaltă cuviință pentru A. S. Regală Carol de Hohenzollern ca înainte de toate să consulte asupra acestui punct pe șeful familiei de Hohenzollern, pe împăratul Germaniei. "Presa" e în mare eroare când crede a putea numi învoirea din partea Maiestății Sale o consultare de înaltă cuviință. Casa Hohenzollern are, ca toate Casele vechi, o constituție a ei proprie, căreia-i sânt supuși toți membrii familiei. Se știe că Maiestatea Sa a refuzat unui principe din ramura Sigmaringen învoirea de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e în mare eroare când crede a putea numi învoirea din partea Maiestății Sale o consultare de înaltă cuviință. Casa Hohenzollern are, ca toate Casele vechi, o constituție a ei proprie, căreia-i sânt supuși toți membrii familiei. Se știe că Maiestatea Sa a refuzat unui principe din ramura Sigmaringen învoirea de-a primi coroana Spaniei și că tocmai puterea pe care șeful familiei o are de-a refuza chiar pentru tot viitorul asemenea învoiri a format... pretextul, nu zicem nici noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la orice idee politică, căci inima și inteligența sa erau pline de farmec, și "Romînul" găsește deja ocazie să sconteze până și acest eveniment trist în folosul partidului său, în contra noastră. Se pare în adevăr că în țara aceasta nici maiestatea morții nu mai sfințește o ființă care, după o viață întreagă de luptă și de suferinți, își găsește limanul obștesc în moarte. Hristos au alungat pe schimbătorii de bani din tinda templului; noi sîntem în trista poziție de-a vedea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Românească. Astfel la 1772 Thugut raportează lui Kaunitz despre conferențele ce le-a avut cu contele Orlof, conferențe cari toate se făceau pe baza unei convenții secrete dintre Austria și Rusia. În acest raport se asigură de două ori că Maiestatea Sa împărăteasa Rusiei a promis a renunța de la intențiile ei asupra Moldovei și Țării Românești, că ea nu-și va schimba cuvântul dat în privirea Principatelor oricâte biruințe ar mai avea armata ei. Dar dacă în privința aceasta Rusia era legată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
locul meu nu mai era în guvernul Tătărăscu, deoarece se contracara politica externă pe care o duceam... Pentru a nu-mi da demisia în scris, am venit personal la București în iulie 1936... Nu mi-am dat demisia în mâinile Maiestății Voastre cum s-a spus. I-am dat copia actului de demisie președintelui Tătărăscu”. Primul ministru, într-un referat adresat regelui Carol al II-lea, se pronunța pentru acceptarea acestei demisii. Astfel, Tătărăscu declara că aceasta se datora situației internaționale
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
din 1703, la Constantinopol, cu Toma Cantacuzino (inorogul, adică cel dintâi, și șoimul, cel de al doilea, „se îmbrățișau și se sărutau frățește”) și P. A. Tolstoi îndeosebi, propria sa mărturisire din septembrie 1721 către Petru I: „am venit în serviciul Maiestății Voastre cu inima deschisă și de bună voie, chemat fiind de manifestele Maiestății Voastre pentru folosul general al creștinismului [...]. Fiind la Constantinopol, n-am călcat făgăduințele pe care le-am dat excelentului domn Petre Andreevici Tolstoi [ambasadorul țarului - n. n. L.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cel de al doilea, „se îmbrățișau și se sărutau frățește”) și P. A. Tolstoi îndeosebi, propria sa mărturisire din septembrie 1721 către Petru I: „am venit în serviciul Maiestății Voastre cu inima deschisă și de bună voie, chemat fiind de manifestele Maiestății Voastre pentru folosul general al creștinismului [...]. Fiind la Constantinopol, n-am călcat făgăduințele pe care le-am dat excelentului domn Petre Andreevici Tolstoi [ambasadorul țarului - n. n. L. B.], ceea ce poate mărturisi însuși Dumnezeu și Excelența Sa”. Desigur, convingerile personale ale domnitorilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
compus opera I masnadieri pe un libret de Andrea Maffei care a tradus piesa lui Schiller în limba italiană. Partitura muzicală a rolului feminin a dedicat-o sopranei engleze Jenny Lind, care a debutat cu acest rol pe scena Teatrului Maiestății Sale din Londra în spectacolul din 22 Iulie 1847. Partitura acestui rol este o adevărată pirotehnie vocală și a rămas peste timp o piatră de încercare pentru oricare dintre sopranele de coloratura. În anul 1842 Benjamin Lumley a preluat conducerea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
casei sale „Gazzetta Musicale di Milano“ o notă răutăcioasa referitor la „Giovanna d„Arco“, Verdi a semnat un contract cu rivalul acestuia, Francesco Lucca, pentru drepturile de editor a trei opere, una din ele urmând a fi reprezentată la Teatrul Maiestății Sale din Londra. Lucca se pare că a fost primul editor care a instituit sistemul, urmat mai târziu și de Ricordi, prin care comandă venea de la editor, iar acesta își lua răspunderea că opera să fie reprezentată corespunzător. Pentru un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
frânt de rezistența acestora. Scopul expedițiilor era "in restauratione terre nostrae Moldaune", cf. unui document al cancelariei regelui din 1360 (DRH D, I, p. 75-78). Regele nu a reușit să-l aducă la "ascultare" pe noul domn, care, "spre paguba maiestății noastre" (Ibidem, p. 80-83), continua să domnească în Moldova. Și cronica lui Ioan de Târnave consemna că Bogdan, noul stăpân al Moldovei, "a fost atacat deseori de oastea regelui", ceea ce indică că Ludovic trimisese oști în multe rânduri, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a fost ucis. Astfel întregul detașament a fost înfrânt și nu au scăpat întregi mai mult de cinci sute de oameni. Am suferit o pierdere specială în această înfrângere; nu aveam să îl mai văd niciodată pe regele Suediei. Cu toate ca maiestatea să a trimis chiar a doua zi un trâmbitaș să solicite să fie eliberați prizonierii, nu am fost predat datorită unor neînțelegeri privind schimbul, decât după bătălia de la Lutzen, unde curajosul prinț și-a pierdut viața“.<footnote Daniel Defoe, Memoirs
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
și că papă și nici o autoritate a Bisericii sau o eparhie a Romei, sau orice altă putere religioasă nu are nici o putere să-l detroneze pe rege et caetera, sau să permită oricărui alt prinț străin să o invadeze pe maiestatea să &c. sau să permită supușilor să poarte arme, să provoace tulburări, &c. &c. De asemenea jur că împotriva oricărei pedepse cu excomunicarea sau a pierderii drepturilor mele, voi fi dedicat și fidel Maiestății sale &c. &. Și de asemenea jur
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
prinț străin să o invadeze pe maiestatea să &c. sau să permită supușilor să poarte arme, să provoace tulburări, &c. &c. De asemenea jur că împotriva oricărei pedepse cu excomunicarea sau a pierderii drepturilor mele, voi fi dedicat și fidel Maiestății sale &c. &. Și de asemenea jur că din toată inima detest, urăsc și abjur ca fiind necucernica și eretica această doctrina și regulă blestemata, care spune că prinții care sunt excomunicați de către papă pot fi detronați sau uciși de către supușii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Regele Franței îi va ataca pe uscat și va primi ajutorul a 6000 de soldați englezi. Regele Angliei va trimite 50 de nave de război, iar regele Franței 30; cele două flote se vor afla sub comanda ducelui de York. Maiestatea să Britanică va fi mulțumit să primească Walchren, Scheldt și insula Cadzand ca parte din provinciile cucerite. Tratatul de Comerț, care deja este negociat, va fi încheiat cât mai repede posibil.<footnote Cartwright J, Madame, a Life of Henrietta, Daughter
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
a urcat pe o navă, pe care se aflau treizeci și șase cu bărbați înarmați. Aceștia l-au folosit pe rege și i-au tratat pe curtenii săi cu o mare nepolitețe și lipsa de educație, si au luat de la maiestatea să trei sute de guinee, tot ce avea la el, si sabia: însă când și-au dat seama cine era, s-au oferit să-i înapoieze atât banii cât și sabia; însă el nu a acceptat înapoi decât sabia. Ajungând la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
lorzilor de la Whitehall, care au ordonat la patru nobili, Aylesbury, Middleton, Yarmouth, si altuia al cărui nume nu îl știm, să-l servească și să-i aducă cele necesare; ordinele primite de aceștia erau să îi ofere libertatea de alegere maiestății sale, dacă va dori să plece sau să se întoarcă; era nepotrivit să i se impună o decizie.<footnote autor anonim, Edaward Jeffery, Pall Mall, Londra, 1813,The Memoirs and Travels of Șir John Raresby, Bart. The Former Containing Anecdotes
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]