594 matches
-
instala în tot arealul preocuprilor academice, suntem surprinși de vastitatea acestora. Pe lângă politică și administrație, activități cronofage prin excelență, Maiorescu conducea în fapt Junimea și Convorbirile literare, întreținea o vastă corespondență, călătorea frecvent în străinătate și preda la Universitate un maldăr de discipline. În 1872-1873, la catedra unică de filozofie, Titu Maiorescu predă succesiv diverse materii filosofice: Etica, Psihologia (1865-1866), Antropologia, Estetica (1866-1867), Filosofia istoriei, Logica (1867-1868), Introducere la metafizică (1869-1869), Pedagogia, Filosofia limbei (1869-70). Titu Maiorescu pleacă în anul 1872
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
uitându-se la sine în oglindă, înălțându-și bărbia, zâmbind și simțindu-se iar atrăgătoare -, am avut convingerea, în adâncul sufletului meu, că munca mea contează. În timp ce Laurel se schimbă înapoi în hainele ei, eu ies din cabină, cu un maldăr de haine în brațe. Nu pot să port așa ceva, aud un glas înăbușit dinspre cabina lui Erin. — Vă rog, măcar încercați-o, o aud pe Erin spunând. — Știi că nu port niciodată culoarea asta! Persoana ridică glasul, și îngheț. Are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
inițierii văzului căci, pentru a vedea cu adevărat, ochiul trebuie "să suie și să vadă", să se înalțe până la nivelul de unde se deschide noua perspectivă a adâncului, ascunsul răsfrânt, dat pe față. Atunci îi e dat să vadă "râzând sub maldăr de foi și păr gălbui -/ În loc de arbor, însăși străvechea lui Driadă". Limbajul însuși - posibila rostire - se frânge, dizolvându-se în tăcere, în imposibila vorbire despre ce este vorba 18: "brațe lunecătoare, blânde/ M-au strâns și mai aproape și m-
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a putut deplasa (subl.ns.)”. Oare care vor fi fost motivele ne deplasării „progresiștilor” elevi? Lipsa furajelor și tainului necesare cailor de la trăsura primăriei? Plecarea autoturismelor comuniștilor în alte misiuni „progresiste”? Din păcate, nu am găsit niciun răspuns concret prin maldărele de dosare cercetate. Mai departe, la document: „...s-a difuzat material artistic (??, n.n.) al T.P.-ului în județ și anume în comuna Telejna unde s-a dat Festivalul (foamei, probabil!, n.n.) în prezența delegaților noștri și în comunele Tanacu și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
țării, ci, din contră, se stabilește implicit conservarea ei prin frig. în sistemul de distrugere și batjocorire a populației se înscrie și măsura de a nu mai aduce buteliile de aragaz la domiciliu. Cu toate că zăpezile au lăsat de mult loc maldărelor de gunoaie pe străzile capitalei noastre, centrele de comenzi nu primesc cereri, iar oamenii, nemaibeneficiind nici de ajutorul săniuței, trebuie să se ducă cu butelia de aragaz în spate la cele câteva centre volante de distribuire. în țară circulă următorul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se rezolvă. Am mari emoții. Nici o problemă, le semnează. Ca primarul (rîd ambii)! Păi, dacă semnează, aduc și restul. Nu-i pentru mine. Trebuie să-l înduplec pe vice... Ce-am vorbit e bun vorbit. Dacă am documentul... Miercurea semnează maldăre de acte, de dosare. Nu se poate să vadă..." Cam asta am auzit. Probabil o atingere... Am vrut să vă fac atent pentru mîine. Doamnă, nici nu știți cît vă mulțumesc. Tremuram de nervi. Deci, mîine, în sala ovală, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
poliție politică ar fi fost fotocopierea colecției acelei fițuici săptămânale în care a tunat și turnat împotriva „dușmanilor poporului”, cum numai șeful său de bârlog mai era capabil să o facă. Anti - când bea șpriț, filo - când consumă halucinogene, acest maldăr de nerușinare își trage peste burta-i de aramă ba izmana morții, ba cămăși de mătase cu imprimeuri talmudice. Se înconjoară de tembeli agitați pe care-i declară oameni de vază, pentru ca, atunci când îl zguduie o nouă criză a bolii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
substanțial avantaj. Există o serie de lucruri „mult prea spinoase și cu un background prea fabulos”, cum scrie dl Mihăilescu, pentru ca replica să poată sparge definitiv un tabu ori altul. De cele mai multe ori, obrocul are sens unic. Transparența - la fel. Maldărul de hârtie în care, printre altele, Eugen Ionescu este acuzat de lucruri aberante și-a găsit, probabil, foarte ușor drumul spre tipografie. Trebuie să-l dezamăgesc pe dl Mihăilescu: un răspuns strategic de cea mai bună calitate va bate mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
întâmplat să fiu multă vreme primul cititor al cronicilor lui N. Manolescu, înainte de-a le trimite la tipar, luni la prânz, când le aducea la România literară ca să apară joi. În anii sumbri ai ceaușismului, când înghițeam de nevoie maldăre de maculatură propagandistică, aruncată cu scârbă și rușine în paginile revistei, citirea textelor lui Manolescu reprezenta pentru mine momentul fast al muncii redacționale, ca și acelea în care citeam „Trapezul“ lui Geo Bogza, „Breviarul“ lui Șerban Cioculescu, „Atlasul“ Anei Blandiana
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cameră, ca și-acum, trei biblioteci mari, cu rafturi de lemn, încărcate provizoriu cu cărți, pentru că încă nu fuseseră nituite, țintuite în perete. Ei bine, a venit cutremurul și toate trei bibliotecile s-au prăbușit peste masă. Erau în casă maldăre de cărți mânjite cu zaț de cafea neagră, cremă de ciocolată și alcool cu miros pătrunzător. Totul amestecat cu cioburi de cristal și de porțelan. O scrumieră mică de cristal fusese proiectată în ecranul televizorului, se aplatizase și se lipise
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
eminesciene sunt organizate strict cronologic după prima apariție publică a fiecăreia în parte [...]. Întregul demers perpessician se subsumează imperativului construirii și receptării unei tradiții interpretative a textului eminescian [...] marele monument pe care-l ridică Perpessicius lui Eminescu este poezia postumă, maldărul de manuscrise, imensa parte de sub ape a ghețarului. Aici, Perpessicius rămâne inegalatul editor, cel care a descifrat atâtea texte, cel care a făcut atâtea filiații de manuscrise". Demersul exegetului este unul ce privește oarecum panoramic edițiile din opera lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Niculaie lasă ciocanul și trage o dușcă: O trece, moș Melinte... Am făcut cărare la codru și tot n-am pierit, spune el și îi întoarce ploscuța. Să ne întoarcem cu sănătate! Din bojdeuca alăturată, iese o bătrânică cu un maldăr de țoale pe care le aruncă într-o cărucioară pe două roți. Să trăiești, Savastiță! se dă la ea moșneagul cu plosca. Să trăim, să trăim! îi răspunde acru, în răspăr, bătrâna, văzându-și de treabă. Pe după bojdeucă, se furișează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lădiță neagră, sculptată, neîncuiată, plină de arginți austrieci, monede grele, purtând chipul împărătesei Maria Theresia - câteva sute de bucăți: mi s-au părut totdeauna simbolul zgârceniei lui, deși nu mi l-am închipuit niciodată scăldându-și cu voluptate mâinile în maldărul de galbeni și arginți. Mie însă, comoara descoperită mi-a dat delicii, împingându-mă la furt: de fiecare dată când îmi vizitam bunicii, foloseam pretextul closetului din baie ca să șterpelesc câte o piesă. Hoț n-am devenit însă: consideram „comoara
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o altă zi, ne-am deplasat în satul Dorotkaia, tot în dreapta Nistrului. La intrarea în sat dinspre Republica Moldova, am găsit o grupă de "luptători": cinci moldoveni, trei ruși, doi ucraineni, un leton, îmbrăcați cu pseudouniforme militare, înarmați până în dinți, cu maldăre de sticle și borcane goale în care avuseseră băuturi alcoolice. La ieșirea din sat, spre Tiraspol, am găsit o altă grupă de pușcași: cinci ruși, trei moldoveni, doi ucraineni un lituanian. Același tip de îmbrăcăminte, de armament, de sticle și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
firi voluntare, capabile de hotărâri curajoase, chiar participante la viața social-politică a vremii. Așa se întâmplă și cu tătăroaica Azale din nuvela Prizonierul de la Heracleea (1974), care își leapădă credința și tradițiile pentru a-și urma iubitul, căpitanul Petru de la Maldăr. Îndemânarea evocatoare se confirmă și în două culegeri de legende: Prin țara marelui Ștefan (1976) și Drumuri și legende (1979). SCRIERI: Povestea celor cinci pitici, București, 1944; Povestiri macedonene, București, 1961; Povestiri, București, 1968; Apele negre, București, 1972; Pribeagul, I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
așa încât sub arcadă s-a format o moviliță care semăna cu pământul proaspăt săpat de lângă o groapă: a doua înmormântare a tatălui tău. Săreau de pe un fotoliu pe altul ca să ia cărțile de pe rafturi și, când mai cădea una peste maldăr, se auzea o bufnitură precum cea a bulgărilor de pământ pe un coșciug. Nu, crede-mă, suferința omenească nu are limite, iar mijloacele și motivele sunt dia bolice, nemaivăzute și fără granițe. Îmi descopăr, alături de o imensă capacitate de a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
simplă experiență a linguriței. Unui cimpanzeu însetat, legat la ochi, aflat în fața unui număr mare de obiecte, ori de câte ori atinge o linguriță i se dă de băut suc de portocale. El învață repede să distingă, cu mare dexteritate, lingurițele dintr-un maldăr de obiecte, pentru a obține băutura. Dezlegat la ochi, s-a reluat experiența pentru ca cimpanzeul să fixeze o legătură între linguriță și simțul vizual. Omul (de îndată ce i se dezleagă ochii) distinge toate lingurițele deoarece, prin pipăire, stimulul se transmite de la
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
târziu lumina lunii se tamisează prin pânza albă și subțire. 25 Iulie Dimineața vedem Razelmul. Pornim apoi îndărăt. Sălașuri improvizate de păscari. Câteva boarfe trântite pe mal între stuhării, copii, căței, purcei, babe, patru pari strâmbi, deasupra trestie și câteva maldăre de iarbă. Pologuri Câteva capete buhoase... parc-ar fi niște bizare sălașuri africane, așa cum se văd în stampele unor desenatori. Apucăm pe gârla Cernețului. Stoluri mari de rațe trec pe de-asupra. Un bâtlan stă neclintit pe o cioată. Pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
disciplinei. M-am retras deci În cămăruța de 12 mp, În care mi-am continuat exercițiul mintal și-am dăruit cât am putut tututror celor care m-au solicitat. Mișcând continuu hârtiile cum Îi place soției să mi spună văzândumi maldărul de fișe, a căror ordine În dezordine numai eu o cunosc, am participat activ la elaborarea primei lucrări de Medicină Legală Veterinară În 1993-94, căreia i s-a atribuit În 1996 Premiul Academiei Române; am reușit să finalizez Etiomorfopatologia veterinară În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mașinilor îi împiedică să audă suflul mării, iar fumul de cărbuni le ascunde oceanul albastru de sus, cu miriadele lui de corăbii azurii care navighează în cău tarea marelui nesfârșit. Să vă spună corăbierii !... O pătură pe punte și un maldăr de parâme sub căpătâi ! Dar colea jos este etrava ca obada unei roți gigantice, înghițind într-o rostogolire și creasta, și fundul văii, și ridicând în jerbe spumegânde colbul de argint al mării, în vreme ce bom presul se leagănă șovăitor în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și Carpați, pentru care se poate raporta la forme precum sl. kolotĭ, rom. a crăpa, lat. carpo „a smulge, a detașa“, sl. skala „stâncă“, alb. karpë „stâncă, stană“, karmë „stâncă abruptă (la mal), versant, povârniș, coastă (aridă), râpă; morman, grămadă, maldăr, vraf“, rom. scarpă „suprafață înclinată, taluz de pământ, de pietriș etc. care mărginește terasamente, șanțuri, cursuri de apă etc.“ (DEXI), it. scarpa „povârniș, pantă“. A se vedea și carpen „copac în lemn dur“, calup, a curma, a scurma, a scărmăna
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a nazalității. În cazuri ca cele ale rom. o față de un, engl. a față de an, lipsa lui n se explică prin fluxul vorbirii. Cu sufixul -dh/ th au rezultat forme ca wendi, wenedi, banat, bandă; germ. Bund „uniune, federație; legătură, maldăr, snop”. Același sufix este și în forma Huned( oara). În partea vestică a spațiului tracic sunt menționate uniuni de triburi numite wendes, venedes, veneti, care au dat numele Vienei, al Veneției. Plinius numește Enedi „populația Dalmației”, iar Eneti era „nume
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză este înrudit etimologic cu cuvântul precedent, având în plus sublinierea, prin n, a ideii de legătură internă, intimă, ca în alb. brénda „înăuntru, în sine”, brendí, brendësí „conținut
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
romanul meu Francisca? - Cum să nu, a replicat personajul, zâmbind șiret pentru prima dată - până atunci arborase masca de gheață a celor în mâinile cărora se află nu numai pâinea și cuțitul dar, și Adevărul. Și a extras de sub un maldăr de cărți și de hârtii romanul Francisca, pe care îl ascunsese, probabil, înainte de venirea mea. Și, astfel, întrevederea s-a terminat pe un ton neutru, cât de cât. De altfel, mulți dintre activiștii superiori de partid erau uimiți cum de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
singuri cu un gând propriu, de a se cufunda în vidul bogat al contemplativității, li se pare o perspectivă înfricoșătoare. Ca sub-specii, vom menționa devoratorul de ziare, care la masă, în metrou sau în parc e simpla anexă a unui maldăr de gazete policrome, apoi devoratorul de romane polițiste și, în sfârșit, amatorul de literatură în genere, trăitor în universuri paralele, emotiv, rafinat, degustător de ficțiuni și pescuitor de metafore, supărat pe filozofii care n-au „simțul concretului“ și se pierd
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]