639 matches
-
se lupta și nici nu merită a fi băgați în seamă; deci el nu se îmbărbătă spre o faptă de împrotivire serioasă nici atunci când așa-numiții "potlogari fără de căpătîi" se pregăteau să dea năvală orașului în toată regula; ba încă maltrată și necinsti pe influentul agă de ieniceri Hasan, care-l mustrase pentr-o asemenea neîngrijire nelavreme. Acest agă și Ewrenos beg, poruncitor călăriei europene, trecură cu trupele lor la Musa, îi deschiseră porțile Adrianopolei și sfârșiră lupta fără lovitură de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
foști colegi ai d-lui Brătianu, cari, trecuți prin călugăria cuvioasă a Văcăreștilor, cer dispensă de termen, nici la iluștrii copii ai ortalei, cari, aplicând prea cu multă relighie principiile partidului roșu, încap după zăbrele, nici la evreii cari au maltratat preuteasa cu ocazia înmormîntării rabinului Șor. Ori de câte ori oameni de-o probată malonestitate din partidul roșu sau evrei, vinovați de acte de escrocherie și de brutalitate, vor cerea să pătrunză la picioarele tronului, precum și colectivul mazarist Pherekydes, porțile palatului le sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cel Mare, cum și azi, ca acum o sută și două sute de ani, o candelă pururea aprinsă luminează la capul marelui Domn român, că poporul vorbește de el ca și când ieri ar fi trăit? Când dar vedem un popor atât de maltratat în privirea stării sale materiale și maltratat și mai rău în privirea tuturor amintirilor mari și sfinte pe care le-a avut, mira - ne - vom de mărturisirea publiciștilor că românii emigrează, mira - ne - vom că preferă o domnie străină barbară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o sută și două sute de ani, o candelă pururea aprinsă luminează la capul marelui Domn român, că poporul vorbește de el ca și când ieri ar fi trăit? Când dar vedem un popor atât de maltratat în privirea stării sale materiale și maltratat și mai rău în privirea tuturor amintirilor mari și sfinte pe care le-a avut, mira - ne - vom de mărturisirea publiciștilor că românii emigrează, mira - ne - vom că preferă o domnie străină barbară în locul celei pseudocivilizate ce se pretinde a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
generală e mai mare decât oricând, că nu e om - nu cu vro minte deosebită sau pretențios, ci oricum l-ar fi lăsat Dumnezeu - care să nu simță că Parlamentul e în mare parte compus din farsori și că administrația maltratează lumea și o despoaie. Daca până și tatarii au început a părăsi Dobrogea, oameni fără nici un fel de necesități și mulțumiți cu orice soi de guvern din lume, necum să n-o simtă altcineva. Dar, așa cum era, majoritatea stătea compactă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poveștile lui Barry de la o distanță critică 323: Serviciul despe care vorbește aici domnul Barry a fost descris de acesta în termeni dubioși, iar noi bănuim că dinadins 324. Din aceste confesiuni ciudate s-ar părea că domnul Lindon a maltratat-o pe doamna sa în toate formele posibile 325. Cititorii care l-au făcut pe un autor să indice cu arătătorul său auctorial slăbiciunea morală a eroului său cu siguranță nu i-au oferit acestuia niciun stimulent pentru folosirea unor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în epocă, școlile concurente sunt antrenate într-o luptă fără cruțare unele contra altora. Polemicile livrești și teoretice stau mărturie în acest sens. Datorită lor, de altfel, ni s-a păstrat amintirea gândirilor vizate, chiar și deformate, chiar și aproximative: maltratându-i pe epicurieni, Cicero, de exemplu, a contribuit la salvarea multor texte, idei sau fragmente din corpusul incriminat... Aceste polemici se desfășurau foarte posibil și pe alte terenuri, în special pe acela al societăților filosofice inspirate de modelele princeps: Academia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fi nostim, dacă n-ar fi tragic - întrucât doctorașul a avut, din câte se pare, și pacienți în cabinetul său și nu s-a mulțumit să-i facă rău unui filosof dispărut în urmă cu douăzeci de veacuri, ci a maltratat după același principiu și o clientelă din cele mai înstărite... Pentru a citi un Lucrețiu însoțit de indicații, a se vedea Marcel Conche, Lucrèce, Seghers - cu texte alese -, Pierre Boyancă, Lucrèce et l'Ăpicurisme, PUF, dar și un compediu al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din cea mai feroce specie a oamenilor, studenții În chirie. La prima sa Întîlnire cu specia umană, naratorul-pisică, cel care va rămâne anonim pe durata Întregului roman, nu are deloc noroc. Încape, Într-adevăr, pe mâna unui student care o maltratează și se trezește amețită departe de casa lui. Se strecoară, atunci, Într-o casă necunoscută, În care reușește să fie adăpostit de proprietar, un profesor universitar. În Sunt o pisică, Își povestește viața În această casă În care și-a
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
1989 a fost un dresaj performant. Ei bine, intenționez să arăt cum a avut loc acest dresaj și ce se poate face pentru ca românii care Încă reacționează pavlovian În 1990, de pildă, când Îi aplaudă pe minerii veniți să-i maltrateze pe studenți și intelectuali la București, să Înțeleagă ce s-a Întâmplat cu ei. Am dat un exemplu. Nu este vorba numai despre această situație. Reeducarea a avut loc la mult mai multe niveluri. Marius Jucan: Repet, sunt de părere
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
despre Piața Universității. Și anul acesta, dar și În anii trecuți, am avut niște reacții extraordinare. Unii dintre studenți au lăcrimat, În orice caz, au fost tulburați. Și m-au Întrebat cum a fost posibil așa ceva, ca studenții să fie maltratați de polițiști și mineri. Altă Întrebare pe care mi-au pus-o a fost următoarea: „Dar dacă lucrurile au stat așa, cum de a mai rămas Ion Iliescu președinte și după iunie 1990?”. Le-am zis: „Întrebați poporul român, nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Florea pentru „Femeia din Vis”, care îi acaparează ecranul interior după ce a fost abandonat de soție și după ce și-a ratat chiar și sinuciderea; în Grijania - de revelațiile, reveriile și coșmarurile pe care le resimte Aristotel Cenușă după ce a fost maltratat de ceilalți călugări de la Schitul Frumoasa; în Undeva, la Sud-Est - de intensa criză erotică pe care o parcurge Gheorghe Ispas; în Romanul-basm (Trup și Suflet) - de evenimentele miraculoase care tulbură liniștea unei comunități rurale (astfel, după ce băiatul popii i-a
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
ale infracțiunii de vătămare corporală, victime ale infracțiunii de lovituri sau alte violențe cauzatoare de moarte, victime ale infracțiunii de viol, victime ale infracțiunii de furt. Folosind relativ aceleași criterii A.Karmen identifică următoarele categorii de victime: copii dispăruți; copii maltratați fizic și sexual; persoane în vârstă - victime ale crimei; femei maltratate; victime ale actului sexual; victime ale șoferilor aflați în stare de ebrietate. Cele mai multe clasificări au în vedere criteriul privind gradul de implicare și de responsabilitate al victimelor în comiterea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
alte violențe cauzatoare de moarte, victime ale infracțiunii de viol, victime ale infracțiunii de furt. Folosind relativ aceleași criterii A.Karmen identifică următoarele categorii de victime: copii dispăruți; copii maltratați fizic și sexual; persoane în vârstă - victime ale crimei; femei maltratate; victime ale actului sexual; victime ale șoferilor aflați în stare de ebrietate. Cele mai multe clasificări au în vedere criteriul privind gradul de implicare și de responsabilitate al victimelor în comiterea infracțiunii. Astfel, Mendelshon diferențiază următoarele categoriI: victima total nevinovată (pruncuciderea); victima
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Bon în lucrarea sa de referință, Psihologia mulțimilor). Probabil că ei erau, măcar parțial, și o „mulțime eroică” (în schimb, în 14-15iunie 1990, cu prilejul celei mai violente mineriade din postcomunism, în care minerii - alții decât cei din 1977 - au maltratat studenți și, în general, pe oricine era bănuit a fi intelectual, aceștia s-au dovedit a fi o „mulțime criminală”). La sosirea lui Ceaușescu, deși atmosfera era incendiară, au existat totuși voci care au strigat „Ceaușescu și minerii”, probabil, ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intimidați și agresați, în anumite cazuri, împreună cu familiile lor. Celor anchetați li s-a cerut insistent să nu se mai revolte niciodată și să nu mai aibă discursuri împotriva PCR. Mulți greviști au fost chemați la Securitatea din Petroșani și maltratați repetat, fiind supuși unor tehnici speciale: lovituri la cap, strângerea degetelor în ușă, de pildă. În ședințele de prelucrare ulterioară grevei, protestatarii au fost catalogați drept „elemente anarhice”, „declasate” și „oameni de nimic”. La proces, de asemenea, s-au folosit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
foștii torționari și-au prevenit victimele „să aibă fermoar la gură”. Tortura fizică Interogatoriile (precum și procesul) au fost instrumentate de o brigadă specială a Procuraturii Generale din București, evitându-se, în general, contactul cu procuratura brașoveană. Chiar dacă protestatarii au fost maltratați și de agenți locali, ei au fost bătuți mai ales de agenți veniți din Capitală: probabil că scopul era ca anchetatorii să nu fie cunoscuți de victime (pentru a nu fi recunoscuți mai târziu) și nici înduioșați de acestea. S-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este legalizată „Asociația 15 noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc într-unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și „piteștizarea”. Acesta fusese, după cum declara, într-atât de maltratat, încât acceptase să devină (la cererea autorităților punitive) bătăuș al celorlalți anchetați. Individul respectiv a recunoscut el însuși toate acuzațiile (inclusiv cea de unealtă a securiștilor), relatându-le colegilor săi felul în care fusese chinuit și mai apoi cum el
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se angajau să nu se mai revolte împotriva PCR ori a lui Ceaușescu, în caz contrar ei fiind rejudecați și încarcerați. Majoritatea victimelor au sfârșit prin a scrie declarațiile dictate sau chiar redactate de anchetatori, fiindcă se săturaseră să fie maltratați repetat. De la un punct încolo, anchetatorii au încercat să cosmetizeze istoria: ei au regizat anchete în care se pretindea că muncitorii nu s-ar fi revoltat împotriva comunismului și a lui Ceaușescu, ci împotriva directorilor de întreprinderi. A existat și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Eu nu am fost judecat, pentru că nu aveau nici o dovadă împotriva mea și nu aveam nici o declarație dată. După procese, cei condamnați au fost transferați la alte închisori din țară. Între timp, am mai fost anchetat, dar fără să fiu maltratat și fără să dau vreo declarație. Abia în 1949, în ziua de 19 decembrie, am fost chemat la grefa închisorii și mi s-a adus la cunoștință că mâine voi fi judecat și că voi avea un apărător din oficiu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lume. Pacienți care în mod tipic nu reușesc să realizeze legături strânse și satisfăcătoare. - Abandon/instabilitate: sentimentul că ceilalți vor sfârși prin a vă abandona. - Neîncredere/abuz: sentimentul că ceilalți vor sfârși prin a profita de dumneavoastră, prin a vă maltrata. - Carență afectivă: sentimentul că ceilalți nu vor putea să vă acorde sprijinul, atenția, protecția de care aveți nevoie. - Imperfecțiune/rușine: sentimentul că nu ești „la înălțime”, că ești inferior. - Izolare socială: sentimentul de a fi marginal, diferit, izolat. Domeniul II
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
celor mai bune mijloace de continuare a procesului și de aprofundare a democrației europene salvând diversitățile care par importante. Aceasta reprezintă o bună ocazie de întoarcere către istoria Europei și de a reaminti că statele actuale s-au construit adeseori maltratând și eliminând diversitatea etnică, culturală, religioasă sau politică pe teritoriile lor.... Națiunile care există astăzi nu sunt mai naturale sau mai legitime decât va fi Europa federală. Deviza Unită în diversitate s-ar aplica mai bine Indiei decât Europei. Cu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
aplicare indicațiile primite. Prin martie-aprilie 1950, la camera 2-parter a fost torturat lotul Dumitru Bordeianu, Mihai Iosub, Ion Pintilie, Constantin Oprișan, Ion Munteanu, Ieronim Comșa, de către un „comitet” condus de Adrian Prisăcaru și Virgil Bordeianu. La camera 4-spital a fost maltratat, începând cu luna martie, lotul clujenilor, din care făceau parte Nichifor Vereșmorteanu, Ioan Bohotici, Constantin Juberian, Ioan Bodârcă, Corneliu Cornea, Ion Voin și alții, care au fost ținuți sub teroare până în aprilie 1950. Dintre agresori sunt amintiți Leonard Gebac, Viorel
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la Gherla, așa că „Țanu” și ceilalți au tradus intervenția lui Sucegan ca pe un apel la temperare, și nu ca pe o interdicție. De exemplu, la camera 101, din martie până în mai 1951, Cornel Popovici și Ion Voin i-au maltratat pe Constantin Ionescu, Pavel Cotîrlă, Nicolae Preotescu și Ion Stoia 3. Confirmând, probabil, această întâlnire, Voin susține că Sucegan le-ar fi spus la un moment dat să mai reducă bătaia, dar, adaugă el, s-au căutat metode noi de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a recunoscut faptele, indicând drept motiv indisciplina deținuților, însă nu a pomenit nimic despre informații. Sabin Ivan afirmă că studenții erau întrebați de colonelul Zeller și Augustin Albon (comandantul pazei la Canal) cum au ajuns în brigadă, dacă au fost maltratați și de către cine. Efectele acestei atitudini s-au văzut în scurt timp, când Bogdănescu și Grama au fost mutați din colonie 2. Și la Canal, implicați în acțiune au fost atât comandantul, care era la curent cu bătăile, cât și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]