288 matches
-
apare de obicei, în cazul abuzului sexual, dar este de asemenea foarte răspândit și în cazul altor forme de maltrata re (Poulsson 1991). Noua viziune despre "client ca expert al propriilor sale probleme", nu pare să se aplice la copiii maltratați și neglijați. Astfel, stabilirii unei relații cu copiii i s-au acordat mai puțină atenție în literatura de specialitate, decât stabilirii unei relații cu adulții. Recent s-a acordat din nou mai multă atenție copilului, în special celor expuși abuzului
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
comportament care să se îndrepte în direcția mamei. După câteva minute mama a apucat-o, a apucat-o de pe bicicletă și a pus-o din nou jos. Mângâierea nu a fost nici căutată, nici oferită. “(Kari Killenă Killen, K., Copilul maltratat, Editura Eurobit, Timișoara, 1998, pag. 207 Putem observa totodată și opusul, când copilul nu se poate îndepărta de mamă sau de tată. Acesta este un caz în care putem influența situația sugerând, de exemplu, ca părinții să părăsească camera. Acest
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
interacțiunii sale cu alți copii sau adulți în situații în care este posibil, luând în considerare vârsta copilului și situația practică, copilul trebuie observat și în interacțiune cu alți copii și alți adulți decât părinții. A fost dovedit că copiii maltratați aveau o interacțiune mai bună cu alți adulți sensibili decât cu proprii părinți (Critteden și Shell 1983ă. Grupuri deja stabilite în grădinițe și școli oferă bune posibilități de observație participativă și non participativă. Personalul educațional și de îngrijire are o
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
care este principala sursă de securitate a școlarului mic. Școala este aceea care ar trebui săi ajute pe părinți în procesul de educație a acestor elevi. Un rol important îl au prevederile și consecințele legislației învățământului cu privire la elevii neglijați, abuzați, maltratați. înlăturarea efectele neglijării nu se poate realiza și nici diminua dacă cei îndreptățiți cu acest lucru nu se ocupă. Astfel e nevoie de implicarea programelor de intervenție pentru reducerea efectelor handicapului social. Astfel prin acțiunile lor aceste programe trebuie să
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
plăceri sau casele vesele în China, mancebias în Spania, maisons de rendez- vous în Franța etc. În perioada celui de al treilea Reich, funcționau bordeluri pentru soldați și altele pe lângă lagărele de concentrare și de exterminare, deși în lagăre erau maltratate femeile acuzate de practicarea prostituției. Pentru a ridica moralul soldaților și pentru a-i feri de boli cu transmitere sexuală, s-au creat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, bordeluri militare. În stare de sclavie sexuală se aflau femei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de alianță încheiat de România cu Antanta, în august 1916, ci și cu prevederile Rezoluției Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Generalul considera că i se făcea o mare nedreptate României și, în același timp, locuitorilor de la vest de Mureș, maltratați și terorizați de unguri. Prezan venea cu o soluție, și anume, forțele aliate să ocupe o serie de localități de la vest de Mureș (Sighetul Marmației, Baia Mare, Satu Mare, Carei, Dej, Cluj, Oradea Mare, Arad.). Dacă comandamentul aliat nu dispunea de forțele
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
sau în grădinile de lângă blocuri. În celelalte anotimpuri, mă rugam de oameni să mă primească în casele lor. La început mă primeau, apoi nu vroiau să aibă probleme. Terifiante erau zilele când vedeam ce nu trebuia: cum mama e chinuită, maltratată, tăiată cu cuțitul pe tot corpul, călcată în picioare... și altele. Nu puteam să fac nimic și fugeam departe. După câteva ore mă întorceam aproape de bloc și, dacă era liniște, începeam să plâng și mă cutremuram gândindu-mă că o
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
și informații de ansamblu asupra respectivului fenomen social". (Dumitru Otovescu, op. cit., pp. 293-294). 4 "Strategia Guvernamentală în Domeniul Protecției Copilului în Dificultate (2001-2004) vizează următoarele grupuri țintă: copii instituționalizați, copii protejați în familia naturală, copii protejați în familia substitutivă, copii maltratați, neglijați, abuzați în propria familie, cu nevoi speciale, cei infectați cu HIV sau bolnavi SIDA, aflați în instituții sau în forme de protecție alternative de tip familial, copii delincvenți, copiii străzii și copii care ating vârsta majoratului pe parcursul instituționalizării pe
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dar care totuși au decedat în condiții neelucidate nici până astăzi, pun pe tapet o altă chestiune: că uciderea din culpă și moartea erau percepute, în decembrie 1989, ca niște lucruri comune, la fel indiferența sau pasivitatea în fața unui individ maltratat care, la o adică, putea fi lăsat să moară, pentru că era nevoie de victime justificative sau, dimpotrivă, pentru că un mort un plus sau în minus oricum nu mai conta. Un analist sau revoluționar de la Timișoara spunea, într-una din cărțile
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cele ce urmează voi schița o posibilă ierarhie a gradelor de vinovăție și a modurilor în care ar putea fi ele sancționate. Primul grad de vinovăție ar fi reprezentat de membrii fostului aparat de represiune care au amenințat, intimidat, batojocorit, maltratat, torturat ori chiar ucis: este limpede că aceștia se cuvin a fi chemați în instanță pentru a da socoteală în privința vinovăției lor concrete. Lor li se alătură colaboratorii multiinstituționali ai fostei Securități care au participat de facto la privarea de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Gulagul românesc în Amfiteatre și închisori (carte de sertar, publicată postum în 1991) și în volumul mult mai amplu Mărturii asupra unui veac zbuciumat (2002). Cunoscând direct tortura și umilințele practicate în temnițele comuniste, psihologul Nicolae Mărgineanu (anchetat dur și maltratat pentru a fi fost, în ficțiunea croită de Securitate, „agent al serviciului american de spionaj”, întrucât fusese bursier al Fundației Rockefeller, și condamnat în așa-numitul lot al Marii Finanțe) a dat probabil cea mai fină analiză tehnică de această
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ca un dat natural. Le oferă așadar sclavilor speranța creștină „căci este un har când împlinindu-ți în conștiință datoria față de Dumnezeu care știe totul, înduri pedepse și suferi pe nedrept. Ce glorie este dacă făcând greșeli sunteți bătuți și maltratați? Dar dacă făcând binele suferiți cu răbdare, această purtare este plăcută lui Dumnezeu; și Hristos a pătimit pentru voi lăsânduvă pildă ca să umblați pe urmele lui’. Este o dovadă a dorinței de a ridica pe sclavi în ochii lumii, a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
adulți. O situație economică precară, marcată de multe privațiuni, de lipsa permanentă a banilor, de dificultății de cazare, plus numărul mare de membri într-o familie, pot favoriza dezvoltarea unui comportament antisocial. Acești copii sunt frustrați de mici, fiind chiar maltratați din cauza sărăciei familiilor din care fac parte. Efectul de durată al experiențelor frustrante nu poate fi totuși atribuit acumulării de energie agresivă. El este mai degrabă cauzat de setul de norme și credințe ce justifică agresivitatea. * Frustrarea conduce întotdeauna la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
aplicate acasă, la școală sau la locul de muncă, sunt asociate cu agresivitatea atât la copii și adolescenți, cât și la adulți (Dodge, Bates și Petit, 1990; Weiss, Dodge, Bates și Petit, 1992 citați de Coie et al., 1997). Copii maltratați sau neglijați sunt mai agresivi și mai puțin sociabili. Ei reacționează la suferința altora mai degrabă prin agresivitate decât prin empatie. Copii maltratați manifestă mult mai des acte de furie, având relații sociale conflictuale atât cu membrii propriei familii, cât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Bates și Petit, 1990; Weiss, Dodge, Bates și Petit, 1992 citați de Coie et al., 1997). Copii maltratați sau neglijați sunt mai agresivi și mai puțin sociabili. Ei reacționează la suferința altora mai degrabă prin agresivitate decât prin empatie. Copii maltratați manifestă mult mai des acte de furie, având relații sociale conflictuale atât cu membrii propriei familii, cât și cu ceilalți. Unele studii au demonstrat că pedeapsa fizică și agresivitatea verbală aplicate copiilor mici se soldează cu violență, delicvență și probleme
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de 30 ani sunt legate de agresivitatea manifestată față de semeni la vârsta de 8 ani. În plus, unele cercetări demonstrează existența unei stabilități a agresivității pe parcursul a mai multor generații (Kaufman și Zigler, 1987). Trebuie totuși de precizat că copii maltratați fizic nu vor deveni în mod obligatoriu părinți agresori. Rata transmiterii genetice a agresivității este de 30 % în familiile care săvârșesc abuzuri (Kaufman et al., 1987) și de la 2 % la 4 % în general (Gelles și Conte, 1990). Această constatare nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a semnalat incestul între tată și fiică, mamele rămân de cele mai multe ori pasive. Ele reacționează prin indiferență la cererea copilului de a fi ajutat, dacă nu chiar prin pedepsire, fapt ce agravează și mai mult trauma copilului. Un copil neglijat, maltratat sau abuzat, se consideră abandonat, iar acest sentiment favorizează declanșarea comportamentului agresiv. Conștientizarea propriului ghinion poate intensifica răutatea față de ceilalți. Dar dacă totuși individul înțelege că bunătatea socială există și o încearcă personal, acest lucru îl poate ajuta să-și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
deloc, aceștia sunt "victime pasive" (Olweus, 1978 citat de Endersen et al., 2001). Maltratarea de către părinți poate crea un sentiment de insecuritate socială, mai ale față de adulți. Dacă copilul neglijat este dependent de părinți, cerșind în permanență aprobarea acestora, copilul maltratat îi evită, îndepărtându-se din ce în ce mai mult de ei. În absența unui model de relaționare adecvat, acești copii nu reușesc să-și dezvolte competențe de relaționare la nivelul familiei. Iar comportamentul preșcolar agresiv este cauzat în general de această carență de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la fel precum ceilalți copii (Cairns, Cairns, Neckermann, Gest și Gariepy, 1988). Se poate vorbi despre integrare socială în cazul copiilor cu reputație proastă? Integrarea într-un grup face parte din procesul de dezvoltare normală a copilului. Doar că copii maltratați și expuși zilnic unor violențe domestice sunt mai degrabă atrași de către grupurile deviante. Copiii socializați cu strategii disciplinare inadecvate și expuși violențelor de orice natură ajung să creadă că agresivitatea este un comportament normal, acceptabil, inevitabil și chiar legitim. Neputând
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prin experiențe directe. Procesul cel mai important pentru învățarea agresivității rămâne totuși procesul vicariant (indirect, prin observație). Învățarea prin observație este rezultatul a trei tipuri de influențe datorate unor agenți de socializare luați drept model: familial, sub-cultural și simbolic. Copiii maltratați fizic care își agresează semenii la fel ca adulții care-și bat copiii pot să fi învățat acest tip de comportament observându-și părinții. Învățarea sub-culturală a agresivității poate fi ilustrată prin comportamentele adolescenților care reacționează prin agresiune după ce au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acțiunilor de brutalitate, iar termenul de "abuz" se referă la acțiunea de a abuza sau a se folosi excesiv și injust de un lucru sau o persoană. În opinia lui Straus, Manciaux, Gabel, Girodet, Mignot și Rouyer (1993), un copil maltratat este victima violențelor fizice, a cruzimii psihologice, a abuzului sexual și a neglijenței care se soldează cu grave consecințe în dezvoltarea fizică și psihică a copilului. Articolul 19 din textul Convenției Națiunilor Unite despre drepturile copilului (1989) proclamă protecția copilului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în pericol puterea lor parentală, precum obținerea unei note proaste la școală, ajungerea acasă la ore foarte târzii etc., poate constitui un pretext pentru maltratare. Variabile individuale și contextuale. De multe ori părinții care maltratează au fost ei înșiși copii maltratați, crescuți într-u mediu de socializare negativă, supuși maltratărilor fizice, neglijenței sau altor abuzuri. Într-un studiu comparativ privind familiile incestuoase, Madonna, Van Scoyk și Jones (1991) au constatat absența unor delimitări clare în cadrul acestor familii în care membrii nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
definită ca eveniment sau act ce împiedică îndeplinirea sarcinii în curs, sporește, în consecință, tendințele agresive. Din cauza constrângerilor de ordin fizic și social, frustrarea resimțită în contextul unei familii ce aplică maltratarea nu se poate manifesta decât în afara acesteia. Copiii maltratați sunt agresivi cu semenii lor și cu persoanele străine din afara familiei. Neglijența, ostilitatea sau agresiunea fizică din partea părinților la fel precum abuzul psihologic, fiziologic sau sexual contribuie la conturarea unei lumi și a unui anumit mod de viață pentru copil
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în închisoare, la școală etc. Studiile făcute în diferite țări surprind existența acestui tip de schimburi la toate nivelurile de relaționare socială. În familie, este mai degrabă vorba despre abuz decât despre intimidare. Și nu trebuie să uităm că copiii maltratați au mai multe șanse de a deveni agresori sau victime într-o relație de intimidare. Prin definiție, victima nu este în stare să se apere. Anumite victime cred că viața lor este consecința intimidărilor succesive. În ciuda omniprezenței fenomenului, majoritatea indivizilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a) că ei nu trebuie să fie agresivi acasă (cu ajutorul pedepselor directe) și (b) că agresivitatea este un mijloc eficient pentru atingerea obiectivelor ( prin observarea modelului oferit de adult). Forma extremă a acestei duble achiziții poate fi verificată la copiii maltratați. Un studiu efectuat pe 34 de familii care-și maltratează copiii indică că jumătate dintre părinții abuzivi au fost crescuți în familii în care ei înșiși, frații și surorile lor sau un alt membru al familiei au fost maltratați fizic
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]