208 matches
-
în spiritul d-lui I. Brătianu și l-a deziluzionat desigur în privirea simpatiilor sale anterioare pentru demagogie. La 1 (13) martie sosi în București știrea îngrozitoare despre săvârșirea tragică a împăratului Alexandru II. Voind a vizita în acea zi manejul Mihail din Palatul de Iarnă, la întoarcere două bombe esplosive [î]i cad în cale și-l rup bucăți. Camera noastră în momentul întîi uită a lua act de această îngrozitoare știre. Dar în curând se aude că secta nihilistă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
buric ale uneia care apuca-n dinți un ham de piele și se rotea sub cupolă de ziceai că-și smulge fălcile erau acum, adunate-n cupele sutienului, apetisante ca niște pere coapte, fundurile dansatoarelor concurau cu ale iepelor din manej. Nu se mai vedeau pe ele și pe pulpe urmele vinete de degete și cele roșii de palme încasate în toiul zbîn-țuielilor de peste noapte. Chiar la sfârșitul primei părți a programului, înainte de pauza-n care se instala cușca fiarelor, era
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe domnitor și făcu drumul până la camarazii lui în același galop nebunesc. La un semn, seimenii călări, strângând ca o coardă frâiele și arcuind gâturile cailor se aliniară și, în două șiruri pe marginile drumului, porniră îndată în pas de manej. Turcii care se apropiau încetiniră trapul. Tobele răpăiau ritmat iar bidiviii, ridicând grațios copitele din față, se încadrau perfect în bătaia lor. Dulamele roșii ale seimenilor păreau și mai colorate în lumina soarelui de prânz. Când distanța dintre cele două
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ritmică a picioarelor, oboseau calul mai mult decât cel mai îndelung antrenament. Amănunte deloc neglijabile, pe care Marius încercase să le corecteze cu tot tactul necesar unei firi atât de dificile. Tensiunea dintre ei explodase când, după o demonstrație din manej, el îi reproșase dur folosirea unui cal neîncălzit, riscând astfel accidentarea animalului sau chiar a ei. Discuția avusese loc lângă camera de cântărire, majoritatea proprietarilor de cai, jochei, precum și antrenori, fiind martori involuntari, fapt cu atât mai penibil pentru ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
a avea aerul că înțelegi cât mai puțin sau nimic din ceea ce nu ți se spune, dar în același timp a înțelege tot și a privi totul cu detașare și cu o liniștită ironie. Printre pisici, cunoscute prin îndelungatele lor maneje preliminarii în amor, sunt unele care, ca și oamenii lipsiți de prejudecăți întîrziate, suprimă orice preludii și merg drept la scop. Câte milioane de vorbe ai spus tu în viața ta! Ai spus vorbele care sunt în Shakespeare, în Goethe
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
surorile nevestei sale. A flirta, adică în ultimă analiză a face și a asculta propuneri învăluite, pe departe, lipsite de seriozitate, este, din partea bărbatului, un semn de grosolănie sufletească și de lipsă de patosul virilității; este, din partea femeii care primește manejul, dovada unui suflet de cocotă ori de servitoare. Numai iubirea, rămânând în marginile decenței și ale respectului, poate forma subiectul unor anumite convorbiri între un bărbat și o femeie cu instinctele sănătoase și simțul estetic nepervertit. Tot ce nu este
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
viață și de stări sufletești mă scrutează necontenit, fără să aibă aerul. Eu îmi îngroș cât se poate epiderma sufletului, s-o fac impermeabilă. Dar cu femeile jocul e pierdut întotdeauna. Ele privesc în sufletul bărbatului ca într-o vitrină. Manejul e interesant. Dar, în definitiv, n-am ce ascunde. Raporturile mele cu familia M... sunt de natură specială. Mai tânăr numai cu zece ani decât doamna M..., fac parte mai curând din generația ei. Cu toate acestea, în chipul cel
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
fabrici de sifoane. Ilustrata pentru Gagan înfățișa, dacă-mi amintesc bine, poarta de la intrarea în complexul muzeistico-hotelier, poartă cu somptuoase decorațiuni de fier forjat. A treia i-am trimis-o Cristinei, căci era cea mai lucioasă (ca oglinda) și reprezenta manejul cu ponei, într-un cadru de toamnă disneyană. Poneii aveau privirea "umedă". Firește, ilustrata a sosit după mine, murdărită de hidoase dungi ondulate, care ieșeau în relief pe partea cu fotografia. Am pus-o în geamul bufetului din bucătărie, nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fantomatic, deasupra capului lui Signor Firelli, pentru ca apoi să se destrame ca un abur ușor. Bunica mea a fost o finlandeză tânără, angajată la circ ca bucătăreasă. Curând însă, ea își descoperi, dormind noapte de noapte în paiele cailor de manej cu Dumitru, darul de-a ghici viitorul după schimbările din desenele încîlcite de pe pielea lui. Într-o seară de august, când sub cortul circului Vittorio se îngrămădiseră spectatori mai mulți ca oricând, pe pielea bunicului apărură, în mijlocul unei jungle de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
grădină care semăna cu Tuileries... Ateneul, unde a avut loc concertul, ți-a plăcut? Cum să nu-mi placă! E o operă de artă! Are peste 100 de ani și a fost ridicat pe un loc unde înainte era un manej, unde se organizau demonstrații cu cai. Ai observat fresca ce dă ocol sălii? Este istoria noastră. Pe vremea comuniștilor, timp de aproape 20 de ani, a fost ascunsă sub o catifea roșie! Sperăm să-l aplaudăm aici pe Mihai cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Prostia, care adesea stă alături de codoșie, are partea ei de dispreț: „Analfabeții, Învrăjbit vârtej,/ Năvălitor din groapa altor nopți,/ Aduc prostiei Înzecit prilej/ Să-și lepede puetu-n semidocți.” (Lues latent) sau „Prostia galopează-n toată firea/ Că iapa dobitoaca la manej/ Și umedă undește născocirea/ Ridichelor Întoarse pe gâtlej”. (Hibernia) ori „Invalid și ventriloc smochinit sub cozoroc/ Blegotrop și hipospad tălpășița pentru iad/ Uite-așa cum e și nu, nimeni altul nu-i făcu./ Și se-ncrâncenă de-i spui omul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
deși trebuie să se aplece ca să intre pe ușă. Este cu totul altceva, acel ceva care le ucide conversația. — Bună seara, domnilor, zice omul. Are o voce fără inflexiuni, egală. Marchant întinde mâna cu un gest larg, de maestru de manej. — Vi-l prezint pe căpitanul Gregg. Nu mai sunt căpitan, Marchant. Sunt domnul Gregg. Gregg scutură mâinile întinse. Pe moment, toate privirile sunt atrase de obrazul lui. Chiar sub ochi se vede o cicatrice centrată pe o adâncitură de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
deschidea și-o citea. Nu voi ști niciodată dacă le păstra la el, ca pe o armură de dragoste și de hârtie, în tranșee, când urma să fie dat asaltul și toată viața îi trecea deodată prin fața ochilor ca un manej al schimonoselilor. Nu voi ști niciodată dacă nu parcurgea aceste scrisori cu un aer plictisit sau râzând, după care le mototolea și le arunca într-o baltă cu noroi. Ultima scrisoare, ultima pagină din carnet era datată 3 august 1915
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
mâna mea, picioarele!» O Întrebasem ce era cu... strică-cățeaua? Care cățea? Cum, care: celebra Lady-de-la-Mediaș, o știe Întreg Ardealul; cățeaua-lup dresată să-l muște pe banditul (burghe’ și hiclăris’) care ar fi coborât mâinile, ori s-ar fi oprit din „Manej” - depindea ce ordin auzea Lady că i se dădea hitleristului (bandit-burghez). „Sus” (la anchetă), Lady o păzise și pe bandita de mama: o dată cu mâinile-n sus, câteva ceasuri; altă dată la „Maica Domnului” (așa-i zicea maiorul Buzescu Ion poziției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu pentru că n-ar fi fost destui bandiți de păzit și de mușcat - deci: de reeducat (e-he, primăvara-vara lui ’49, cel puțin un sfert din populație se afla, fie „sus”, la munte, fie „jos”, În chimnițe, fie alergând la Manej, sub supravegherea cățelelor, a buzeștilor...). După primul atac al bolii, mama nu a mai putut merge decât cu ajutorul a două bastoane, recuperându-și, penibil, picioarele ca și moarte. Îi instalasem un șezlong În curte, pe iarbă. Fiindcă Îi era mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
De după omoplat, peste claviculă, îi cădea cureaua neagră și lată, prinsă de toba mare, în care sincopă, cu pumnul strâns al oaselor, marșul macabru luat dintr-o simfonie eroică. Am făcut războiul așa cum August Prostul ajută la strânsul covorului din manej. Umblam târând după mine ziua și noaptea ghiuleaua groazei, trainic prinsă de glezna piciorului asudat sau înghețat într-o enormă cizmă potcovită. Într-o încontinuă somnolență, nu știam niciodată unde mă aflu. Înțelegeam numai că stau în prima linie. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
au ajuns să stăpânească orașul. Mergeau pe stradă cu biciul în mână, chipurile ca să țină câinii la respect, dar se vedea destul de clar din atitudinea lor, din felul poruncitor în care se adresau, că tratau întreg orașul ca pe un manej. Când își arătau bunăvoința, dădeau parcă obișnuita bucățică de zahăr, nimic mai mult. Nimeni nu s-a mirat când primarul a fost schimbat cu un dresor. La fel, șeful poliției și președintele tribunalului. În toate funcțiile-cheie au fost puși dresori
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
va ști figură! Undeva așteaptă un viitor tată. Așa-zis. Nimic imoral, există deja menaje În trei. În patru. În paisprezece, În sută, o mie, un milion!... Omenirea e obsedată de sex; mental, totul e prins Într-un singur menaj, manej... Cam așa i se părea lui Thomas că stau lucrurile. Oricum, pînă la libertatea sexuală absolută nu mai era mult. Ce atîtea complicații, recipiente, aparatură, congelare? Cryos și alte nenumărate stabilimente asemănătoare aveau să devină stațiuni ale unor plăceri aproape
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de frică, mai de curiozitate, mai de plăcere. La unele cică le dădea și basmale, din alea de cașmir. Era una, Sița, veterinara, care până la urmă l-a luat la ea să... Cum se zice p’aici să-i facă manejul complet. Satul știa, da’ tăcea, că era o frică... Tremura și frunza dudului! Câte nu mai povestea tata, de la colectivizare, cum i-a lămurit să dea cotele, să semneze. Astea de ce nu se mai povestește acum la istorie? Îl privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
meu, autorul acestor rânduri din roman. Păcat că nu a trăit să și-l termine! * Omul - un izvor de dorințe. Două lucruri sunt nemărginite iremediabil: materia și flecăreala femeilor. * Nu știu dacă este vreo deosebire esențială între cuvintele menaj și manej, gelozie și nerozie! * Sufletul în sus, sufletul în jos! Odată mort fiind, capacitatea materiei de a reflecta și interpreta materia încetează iar presupusul spirit repauzează iremediabil. * În final, viața rămâne o amintire. Întrebarea este cine o mai ține minte. * Azi
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93037]
-
oraș: la optzeci de metri, un pâlc de castani. În planul doi, filtrate de frunzarele lor, zidurile gălbui, monumentale, bătute în ciucuri de zidărie, ale Operei de Stat. Prin insulițele de verdeață înconjurătoare (conservînd hălci din strălucitorul parc domnesc de manej de odinioară, din și mai străvechea Grădină a Procopoaiei), frecventatorii întîrziați își grăbesc pașii, plecând de la consultațiile facultăților de Drept sau de Utilaj Tehnologic, instituții ce-și au localurile prin apropiere. La aceste ore înaintate ale serii, părculețul devenea spațiu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
veac și cai fără frâie alergau lângă apă, în plină idilă. — Îi zici într-un fel, are nume? — Da’ sigur că are, îl cheamă Zet. Mai am încă șase, dar niciunul ca el. De-asta nici nu-l las în manej, ci îl călăresc numai eu și îl țin în grajd separat. Și-o imaginase în fel și chip: cu cotețe și fermă, precum Godun, ori înconjurată de vietăți, ca pe arca lui Noe, dar nu proprietară de grajduri și cai
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
în ranch-ul aflat dincolo de cartierul de vile, la capătul lanurilor de orz. Niciunul din grup nu-l văzuse încă. Veterinara păstrase misterul, așa cum făcea cu orice al ei. Era o clădire robustă, cu grajduri și cu un careu de manej, cu spații de locuit încastrate în bungalouri, ca într-o stațiune de agrement. Omar cântări că amenajările valorau milioanele unui proprietar foarte bine deprins să învârtă bani. Nici atunci nu-i spusese: „casa mea, curtea sau acareturile“, ci, cu un
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și proaspăt, mobilierul brun de ratan, sub umbrare roșii de pânză. Și, cu toate astea, un aer demonstrativ și impersonal plutea în spațiile de relaxare și în grădină, în tonul politicos, prea servil, al îngrijitorilor. Se învârti o săptămână în manej, alături de copii și de mame care își vegheau cu răbdare progeniturile. Fu de față când alți doi cai albi se alăturară buiestrului. Păreau blânzi și cuminți ca două pisici, dar era numai o părere. Acum chiar aflase ceea ce nu părea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pe acolo pe aproape te întâmpina stația de poștalioane, de unde am fi putut împrumuta câte un cal care să ne ducă acasă când la trap, când la galop, cu gândul la “Șarja Cavaleristului” care a fost așezată la intrarea în manejul Regimentului 7 Roșiori de aici din Copou. Fiindcă veni vorba de acel manej, află dragă ieșene, că acum vreo 55 de ani - pe când acesta încă exista - am asistat la un concurs hipic național desfășurat pe el. Atunci am văzut ce
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]