692 matches
-
cei patru prieteni de-o viață călătoresc cu un mijloc motorizat, nimic nu pare să trădeze activitatea sau măcar existența unor motoare ori a ceva cât de cât automatizat. Nu există nici volan, nici aparatură de bord, nici un fel de manete sau pedale, nu există nimic. Doar dispunerea celor patru în șir indian, așezarea lor în ceva ce ar semăna cu niște bănci de școală, fotolii de spectacol, canapele din parc sau ceva în genul ăsta. Totuși, dacă faci un efort
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Firele îi aminteau lui Weber de zilele studenției, perioada de apus a behaviorismului - experimente de laborator vechi, cu porumbei și maimuțe, ființe învățate să nu aibă nici o dorință în afară de a apăsa pe butoane și de a trage toată ziua de manete, contopindu-se cu mașinăria până când leșinau de extenuare. Cei trei bărbați deveniseră una cu muzica încâlcită, cu șoseaua plină de serpentine, cu huruitul motorului. Dar nu dădeau nici un semn că aveau să leșine prea curând. Schimbările de pe ecran produceau schimbări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fi în măsură să elibereze o energie intolerabilă în fiecare încăpere, în lungul fiecărui culoar. Asta îi dădea atâta încredere. Dacă era vorba de o capcană, membrii echipajului oricum nu aveau habar. Dar asta nu-l mulțumea. Studie tabloul. Erau manete și cadrane pe fiecare secțiune, ale căror uzaj nu-l putea defini decât parțial. Nu-i păsa nici de partea electrică, nici de cea atomică. Ultima rămânea inutilizabilă în preajma navei; iar cealaltă, o va avea curând în mâini, fără rezerve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
fi în măsură să elibereze o energie intolerabilă în fiecare încăpere, în lungul fiecărui culoar. Asta îi dădea atâta încredere. Dacă era vorba de o capcană, membrii echipajului oricum nu aveau habar. Dar asta nu-l mulțumea. Studie tabloul. Erau manete și cadrane pe fiecare secțiune, ale căror uzaj nu-l putea defini decât parțial. Nu-i păsa nici de partea electrică, nici de cea atomică. Ultima rămânea inutilizabilă în preajma navei; iar cealaltă, o va avea curând în mâini, fără rezerve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
scurgea acum mai ușor prin trupul lui Corl. Acesta continuă să-l rețină încă vreo câteva secunde, apoi, cu un chiot de triumf, sări în aparatul de zbor și apăsă pe butonul care închidea portiera. Unul din tentaculele lui apucă maneta de comandă cu un gest aproape tandru. Aparatul făcu un salt înainte, spre peretele exterior. În clipa când botul aparatului atinse peretele, acesta se topi într-un nor de pulbere scânteietoare. Înaintarea fu stânjenită o clipă de această pulbere metalică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
prefăcea imediat în roșu sau negru. Așadar, jocul nu era decât o nouă variație pe tema secvenței "par" - "impar", deoarece jucătorul avea aceeași șansă de câștig, jumătate-jumătate. Cayle strecură o monedă de o jumătate de unitate în orificiul corespunzător, trase maneta și pierdu. Greși o dată și încă o dată. Dar a patra oară, culoarea lui începu să strălucească la locul respectiv și așa îi veni și primul câștig. Câștigă de zece ori la rând, pierdu de patru ori, și apoi mai câștigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
de la „franțuzul“ întors pricepuse muțenia simplă a celor care, crezând că au încheiat de iubit, cheltuiseră toate cuvintele. Mergeau cu taxiul prin Teheran, duși de un mutilat de război, șoferul Omid, cu amândouă picioarele amputate. Mașina lui adaptată cu două manete pentru infirmi era diferită de celelalte, dar și el era diferit, și acum și pasagerii pe care îi lua. „În cele din urmă, toate ființele asemănătoare se caută și, dacă se caută cu credință, se și întâlnesc.“ Le spusese ideea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mărit dintr-o poză de pașaport, și i-o puse sub ochi ca pe un pistol: Ia zi, o recunoști? Când ai dus-o ultima oară și, mai ales, însoțită de cine? Omid se topise ca untul, ghemuit tot pe manetele mașinii lui adaptate pentru un infirm de război: — O recunosc, frate, dar nu-i știu numele. O iau uneori din Piața Vanah ori te miri de unde, însă mereu singură, e o femeie de treabă și care tace. Nu, zău! De-
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de-al șaptelea e un individ numit Greer, un fel de om bun la toate care ne ține registrele și evidența la arhivă, dă drumul la mașinile automate de gătit și așa mai departe. Kershaw îl învață acum să manipuleze manetele de comandă pentru ca noi ceilalți să putem fi scutiți de această corvoadă..." Hedrock-Neelan se opri aici, cu un fel de greață pînă în adîncul sufletului: ― Doamne, ce copii au putut să fie! mormăi el cu vocea răgușită. Copii mari sortiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
navă cosmică și tot ce era în ea pînă la locul unde se afla andocat crucișătorul Arsenalelor, alături de spărtura din zidul palatului. Prin carena dură a crucișătorului el concentra vîrful mașinii; apoi opri motoarele și porni adaptorul temporal principal, împingînd maneta la maximum ― la o viteză de trei ori mai mare decît cea normală. Așteptă cu încordare, urmărind sensorialele ― care nu erau altceva decît niște relee automate convertite pentru folosirea în acest spațiu. N-ar fi trebuit să dureze prea multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
cu taina ce palpită în carcasa industrială a venit. Cu același surâs glacial, Sponsz îl conduce pe Olrik, prin succesiunea de culoare ce pare fără de sfârșit, prin camere în care se pot vedea tablourile luminate de becuri și populate de manete cauciucate, către o încăpere în care câțiva ingineri în mantale negre și având pe braț, ca o insignă, steagul Borduriei, supraveghează un calculator plasat într-o nișă protejată atent. Din acest punct al centrului de comandă, prin ferestrele largi care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
câmpia din fața ta. Aici, moartea are aerul ciudat și mecanic al unui joc de biliard - un trăgător îndepărtat trimite bilele ce izbesc, prin ricoșeu, un număr de destine ce se frâng. Ascuns în tranșeele sale, soldatul are acces la o manetă a destinului, la fel de silențioasă și de dezarticulată ca și pârghia unui joc mecanic dintr-un bar ordinar. De când ajunsese în acest colț de Spanie, de unde poate că nu avea să mai plece niciodată cu adevărat, jocul de-a v-ați-ascunselea cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o coardă nouă pentru lăută. Apoi se plimbase prin Penny Arcade de pe Royal Street să vadă dacă se mai instalaseră jocuri mecanice noi. Fusese nemulțumit că dispăruse jocul de minibaseball. Poate îl duseseră doar la reparat. Ultima dată când jucase, maneta nu mai funcționa și, după o mică discuție, direcția îi restituise moneda introdusă, deși oamenii de pe acolo fuseseră destul de mojici încât să sugereze că el însuși ar fi stricat aparatul, lovindu-l cu piciorul. Reflectând adânc la soarta jocului mecanic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
lui Tolman se rotiră în cap și el căzu pe spate. Liftul începu să urce. — Ce naiba? zise unul dintre indivizii de la securitate? De fapt, cine-i tipul? Of, fir-ar al naibii să fie! își spuse Vasco. Puștiul apăsase o manetă care blocase circuitele liftului. Avură nevoie de patruzeci de minute ca să deschidă ușile și să-l scoată afară. Bineînțeles, murise de mult. În clipa în care căzuse, se scufundase într-o atmosferă de 100% azot, de la azotul lichid care ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
coboram am avut impresia că văd la un moment dat ceva care ar putea fi un zid sau o platformă, dacă ai putea schimba orientarea unui reflector, nu trebui să termine fraza, Marçal începu să învârtă o roată, acționă o manetă, și îndată lumina se întinse pe sol până la un zid care traversa peștera dintr-o parte într-alta, fără să ajungă însă la pereți. Nu era nici o platformă, ci doar un pasaj de-a lungul zidului. Mai lipsește un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
În formă de bilă. Aparat pentru producerea Rebis-ului, În văzul tuturor. Secția sticlăriei. Revenisem pe propriile-mi urme. Sticluțe verzi, un amfitrion sadic Îmi oferea chintesențe de otrăvuri. Mașini de fier pentru sticle, se deschideau și se Închideau cu două manete, dar dacă cineva, În loc de sticlă, Își vâra acolo Încheietura mâinii? Țac, probabil că așa se Întâmpla cu cleștii aceia, cu ditamai foarfecele, cu bisturiele acelea cu ciocul curbat care puteau fi introduse În sfinctere, În urechi, În uter, ca să extragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
plimbă după bunul plac, ascultînd vocile electronice care le explică cum pereții celulelor devin opaci după căderea Întunericului și se transformă În ecrane pe care se proiectează programe educative pînă se dă stingerea. Într-una din celule, Wakefield apasă o manetă sub care scrie „Seară“. Ecranul-perete se Întunecă și apare un meniu: Pentru limba franceză apăsați 1, pentru flamandă apăsați 2, pentru engleză apăsați 3. Apasă „3“ și obține Încă și mai multe opțiuni: Apăsați 1 pentru literatură, 2 pentru științe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Respiră adînc, Încercînd să-și potolească bătăile inimii, și pentru a menține atenția lui Stéphane În altă direcție, izbi violent o stîncă de la suprafața apei. - Hei, fii atentă! Stéphane se aplecă să constate stricăciunea. Marie apăsă atunci pînă la capăt maneta de viteză, brusca accelerare Îl dezechilibră pe Stéphane. Cu o lovitură de picior, Îl dezarmă. Turbat de furie, Morineau se repezi spre ea. Fersen Înțelesese imediat ce Încerca ea să facă și se năpusti spre Marie și Morineau care se luptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mai pus vreodată bere la draft ? Nathaniel mă urmează, amuzat. — Nu, zic, ridicând un pahar și punându-l sub robinet. Dar pot să învăț. — OK. Nathaniel vine și el după tejghea. Apleci puțin paharul așa... și acum tragi. Trag de manetă și izbucnește un jet de spumă. — Fir-ar să fie ! — Încet... Mă înconjoară cu brațele, ghidându-mă. Așa-i mai bine... Mmm, ce drăguț. Îmi spune ceva, dar nu aud nimic. Sunt într-o stare de beatitudine, învăluită de brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mai bine... Mmm, ce drăguț. Îmi spune ceva, dar nu aud nimic. Sunt într-o stare de beatitudine, învăluită de brațele lui puternice. Poate n-ar fi rău să mă fac că nu prind deloc chestia asta cu trasul de manetă. Poate că putem să stăm așa toată seara. Știi, încep să zic, întorcându-mă cu capul spre el. Dar mă opresc în clipa în care privirea mi se oprește asupra unui lucru de pe perete. Este o tăbliță veche de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
care Parisul nu și‑a pus amprenta nici nu există. Firește că Ravelstein cunoștea prea multe despre lumea modernă pentru a putea fi de acord cu așa ceva. Amintiți‑vă că Ravelstein era omul care deținea o centrală telefonică privată, cu manete și butoane complicate și semnale luminoase, precum și un echipament stereo, ultimul răcnet, la care asculta Palestrina cântat pe instrumente originale. Franța nu mai era, vai, leagănul raționalismului și iluminismului. Nu era nici căminul spațiului cibernetic. Franța nu mai atrăgea marile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
câtă milă putea să-ți facă cum aștepta la lactate sau ce mai băga acolo la Turn, era o alimentară de-a luat-o după evenimente Cangurașuu și a renovat-o și a făcut salon cu aparate de joci cu maneta și câștigi dacă ai noroc, da eu nu simțeam așa ceva cu criza, că Macatist mă ținea numai în perine și puf ca și pă nevastă-sa, cât era ea de somnambulistă. Era și chestia că mai dădeam garsoniera când avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
bucuros să-l găsească la cârmă, du-ne aproape San Stae, la palazzo-ul ăla nou, lângă Palazzo Duodo. Nu era nevoie ca Bonsuan să mai pună vreo Întrebare: teama lui Brunetti era contagioasă. Apăsă butonul sirenei cu două tonalități, Împinse maneta În față și roti barca spre canal. La capătul lui, coti În Rio San Giovanni Crisostomo, cu sirena țiuind, și porni spre Marele Canal. Câteva minute mai târziu, barba țâșni În apele largi ale Marelui Canal, ratând la mustață un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
vise nici nu reușeam de fapt să mă desprind de pe pămînt, nu făceam decît să alerg prin curtea din fața nucului simțindu-mă greu și neputincios. Iată de ce îndrăznesc să-mi pun acum întrebarea : cine se afla la butoanele și la manetele zborurilor mele ? Și de ce niciodată, dar absolut niciodată, acest cineva nu a mers pînă la capăt, nu mi-a încredințat cheile sau secretul zborului ? Pornind de la aceste amintiri și reflecții mi-am conceput treptat teoria visului ca formă de revizitare
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
unor rampe și căi de acces În școală. Un rol important Îl au dispozitivele educaționale ajutătoare: dispozitiv de prindere a creionului, hârtie cu linii spațiate, dispozitive de fixare a hârtiei, bănci Înclinate, computere cu tastaturi adaptate, huse speciale pentru tastaturi, manete de accesare a computerului (manetă pentru un singur picior, pentru cap, pentru bărbie), folosirea dictafoanelor pentru a lua notițe, echipamente ajutătoare pentru educație fizică și sport (palete/mingi mai ușoare, mingi de forme diferite și din materiale speciale etc.). Elevii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]