633 matches
-
iar Horia nu doar al Transilvaniei. Însă rapsodul, însoțitor al lui Zamolxis și pelerin la Roma, umblând prin hrisoave și contemplând chipuri din frescele mănăstirilor ("zugrăvite cu oameni de acasă") sau oprindu-se lângă Eminescu, Luchian și Enescu, eșuează în manierism și rutină. Figură focalizantă în Imnele Țării Românești (1981) e Constantin Brâncoveanu: "Dimpreună cu pruncuții tăi / Nu-s pe lume umbre mai frumoase". Vreo douăzeci și cinci (din cele trei sute nouăsprezece imne) întemeiază o patetică psalmodie brâncovenească în care drama, memoria și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
disociat de experimentele suprarealiste, deși se încearcă departajarea de acestea. Că oniricul constituie o componentă de bază a suprarealismului nu încape îndoială. Sub pulsiunile oniricului dezlănțuit, Dimov ajunge uneori la acel envol incontrolabil caracteristic visului; nu o dată frapează însă artificiul, manierismul, note de déjà vu; texte "visate" la simulator (Vis cu frizerie, Vis cu dentiști, Vis cu cocoș) alternează cu pagini inspirate, între care antrenantul Vis septentrionic ilustrativ în ce privește mobilitatea Eu-rilor în mers: În acea noapte cu apă abruptă Eram comandantul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
uzurpatoare sălcii", un "fior al lanului răspândit tulpină din tulpină". Cele mai noi apariții Nord și dincolo de Nord (2001) și Stânci nupțiale (2003) se mențin (în mare parte) pe tipare cunoscute; în ambele același ceremonial, aceleași motive, aceeași dicțiune până la manierism. Câteva figuri (Ion, Achim, Varlaam) reintră în scenă ca repere de mentalități rustice; li se adaugă un fel de mag enigmatic, orb, pe nume Row. Nordul lui George Vulturescu nu e nordul geografic, ci un septentrion interior implicând frig, nămol
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a cinematografului cursul paleolitic? Am vedea-o, prescurtată, începând în exterior prin imaginea-indice, documentară, mărturie a lumii brute, cu frații Lumière; continuând în studio prin imaginea-icoană a academismului narativ din anii treizeci, patruzeci și cincizeci; virând apoi spre imaginea-simbol și manierism prin camera-stilou a filmelor de autor. Trei stadii ale imaginii animate (în Hexagon): documentul, spectacolul, scriitura. Anii șaizeci, revenirea la sunetul direct, cinéma-vérité, filmare în exterior și la cald, prin Noul Val, pentru "a capta pe viu viața oamenilor", aproape
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lui Hristos, a Fecioarei, a sfinților și a martirilor. Aceasta este perioada, care în Spania, spre exemplu, corespunde creației unuia dintre cei mai importanți artiști preocupați de problematica reprezentării vizuale a sacrului, pictor care deși a fost încadrat stilistic în Manierism, face trecerea către ceea ce ulterior avea să se numească Barocul iberic: fostul iconar cretan, Domenikos Theotokopoulos, supranumit El Greco 423. Deși greu de înțeles, surprinzătoarea migrare a acestui desăvârșit creator al artei iconografice spre zonele mai emancipate ale picturii acelei perioade
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
său față de toate aceste demersuri, pentru că are impresia că a greșit foarte tare cu ceva, dar nu știe cu ce; - viață instinctivă: instinct de apărare, alimentar prezente; - activitatea, vorbirea, scrisul, producția grafică (motivație, amploare, randament, eficiență, hiperactivitate, agitație, inhibiție, stereotipii, manierisme, negativisme): vorbește coerent, se exprimă bine, scrie poticnit, stă și se gândește ca să nu greșească, scrie citeț, aplecat spre dreapta, dar într-un ritm mai încet decât cel conform cu clasa a IV-a; memoria prezintă trăinicie și rapiditate, are
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
reacția părinților săi față de toate aceste demersuri; știe că a greșit foarte tare că le-a ascuns situația lui școlară; - viață instinctivă: instinct de apărare, alimentar prezente; - activitatea, vorbirea, scrisul, producția grafică (motivație, amploare, randament, eficiență, hiperactivitate, agitație, inhibiție, stereotipii, manierisme, negativisme): vorbește coerent, se exprimă bine, scrie bine, mai puțin caligrafic, aplecat spre dreapta, dar într-un ritm adecvat, conform cu clasa a IV-a; memoria prezintă trăinicie și rapiditate, are caracter voluntar și conștient, elevul nu are dificultăți; este prezentă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
acest sens cultivă suspiciozitatea patologică și sentimentul adevărului propriu. Limbajul își păstrează coerența, dar este bizar, cu neologisme și paralogisme intercurente. Rigiditatea afectivă și răspunsurile emoționale paradoxale se alătură binomului hipersensibilitate-detașare și accentuează stranietatea conduitei. Comportamentul e dominat de excentricități, manierisme și bizarerii, fiind variabil nuanțat, iar relațiile interpersonale sunt sărace și superficiale, caracteristice strategiile de evitare a anturajului uman, cu exepția rudelor de gradul I. Sunt decrise și multiple fenomene fobice care întrețin cu precădere o anxietate socială accentuată și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Sumarul este alcătuit cu precădere din poezii lirice, alături de versuri semnate cu pseudonime, aflându-se poezii de Alice Călugăru și Demetru Marcu. Se întâlnesc traduceri din Shakespeare și Vergiliu, precum și rubrica de cugetări și sentințe „Flăcări gânditoare”. Poeziile, marcate de manierisme formale, decorative, sună de cele mai multe ori declamativ. Interesantă pentru istoria literaturii este prezența în paginile revistei a versurilor lui Shakespeare. Ilustrând gustul vremii pentru maxime și cugetări, citatele din Hamlet de Shakespeare și Faust de Goethe (aici scoase din context
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287152_a_288481]
-
afară. Ordonate pe cele patru cicluri calendaristice, aceste sonete nu evită incursiunea în timpul „profan”, într-o istorie evocată uneori în spirit naiv-pașoptist. Fantastica pădure (1980), printr-un tipar strofic unic, de douăsprezece versuri, dar nu numai prin acesta, atestă un manierism auster. Se confirmă astfel existența unei alternanțe între exprimarea nesupravegheată și cenzurarea riguroasă. În Alte sonete (1983), H. apelează din nou la forma fixă, încălcând însă regula la nivelul versului, diversificând metrica, oscilând între dodecasilab și monosilab. În Zilele, vârstele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
este cea de condamnare, pentru folosirea lor excesivă și abuzivă, care duce la banalizarea și sărăcirea exprimării. În acest sens, s-au folosit epitete ca "șabloane supărătoare" (Ionescu 1976), "inflație", "epidemie, "șabloane repetate până la saturație" (Oproiu 1976), cu efect de "manierism gongoric", "stil sforăitor" și "vid sonor" (Magheru 1976)41. Clișeele au însă și o latură pozitivă, îndeplinind o funcție de coeziune socială, pentru că au un aer "de caldă familiaritate", Așa cum observă Gramley și Pätzold (1992), oamenilor le plac clișeele, întrucât prin
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
Paremie, CRC, 1981, 27; Marcea, Concordanțe, 297-300; Leonte, Prozatori, I, 161-166, II, 101-106; Ungureanu, Proza rom., I, 452-466; Lucian Raicu, Ideea de scriitor, RL, 1986, 15; Holban, Profiluri, 97-100; Valentin F. Mihăescu, Omul și opera, LCF, 1988, 6; Alexandru Vlad, Manierismul neputinței, APF, 1990, 3-4; Doina Tudorovici, O genială intuire a morții, CNT, 1993, 32-33; Mihai Bărbulescu, Moartea în troian, CNT, 1993, 34; Simion, Mercuțio, 297-298; Negoițescu, Scriitori contemporani, 457-459; Petraș, Lit. rom., 151-153; Micu, Scurtă ist., III, 174-179; Ion Bălu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
până la Vattimo sau Lyotard, toate se-nvârt în jurul transcendenței, discursurile contestatare rostogolindu-se în două valuri masive, corespunzând, în linii generale, cu modernismul și postmodernismul. 2. Noul antropocentrism postmodern. Când spun că maniera este fațada nimicului, nu mă refer la manierismul teoretizat de un Hocke, fiindcă acesta, la marii poeți barochiști, nu este manieră. La Góngora, de pildă, e stil. Firește, se poate discuta despre raportarea artei la nimic, atât în sens modernist, cât și postmodernist, relația derulându-se în două
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
teorii asupra perspectivei ?i propor?iilor judicioase se reg?se?te la fel de viguros �n pictură dup? Masaccio ?i sculptură de dup? Donatello. Men?ion�nd c? ?i �n continuare arhitectura este analizat? prin raportare strict? la evolu?ia stilurilor artistice (manierism, baroc, neoclasicism, neogotic etc.), cu disocierile ?i abaterile de rigoare, nu vom mai st?rui dec�ț asupra faptului c? la fel procedeaz? Gilbert Luigi ?i �n cazul arhitecturii din ultimul secol, perioad? �n care au proliferat tentativele de �evadare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ada, animat? de un ordin colosal, av�nd deasupra un etaj-atic viguros, cu statui că ornamente de v�rf, este un ecran care marcheaz? tamburul domului. Aceast? retoric? monumental? ?i ornamental? este total str?în? dinamicii plastice a lui Michelangelo. Manierismul Cercul de arhitec?i care gravitau �n jurul lui Bramante, mai ales �n s�nul unei adev?rate ?coli de arhitectur? �ns?r-cinat? cu construc?ia bazilicii Sf�ntul Petru, se �mpr??ție prin Italia, �ncep�nd din 1520, dup
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu o �ntors?tur? tragic?. Amenajarea pie?ei Capitoliului este expresia cea mai �nalt? a acestei exalt?ri grandioase, lizibil? at�ț �n sculpturile Noii Sacristii (San-Lorenzo, Floren?a, 1520-1534) c�ț ?i �n frescele Capelei Sixtine (Romă, 1508-1512). Dac? manierismul este r?m�nerea la multiplele acumul?ri ale Rena?terii, de?i interpretate liber, chiar cu fantezie, atunci stilul lui Michelangelo, at�ț de novator �n utilizarea limbajului clasic, se �nrude?te cu manierismul. Pia?a Capitoliului este una
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Capelei Sixtine (Romă, 1508-1512). Dac? manierismul este r?m�nerea la multiplele acumul?ri ale Rena?terii, de?i interpretate liber, chiar cu fantezie, atunci stilul lui Michelangelo, at�ț de novator �n utilizarea limbajului clasic, se �nrude?te cu manierismul. Pia?a Capitoliului este una dintre opera?iunile de urbanism majore angajate �n secolul al XVI-lea la Romă. �ntr-adev?r, pentru a renovă oră?ul redus la nivelul s?u medieval, ajuns �n lips? de descenden?i ?i �nf
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Kong-ului ?i a Shanhai-ului, Hong Kong, 1979-1986), la N. Foster (1935) sau o complexitate volumetric? carenat? ?i sclipitoare (sediul b?ncii Lloyd�s, Londra, 1979-1986), la Rogers, par s? antreneze pe furi? acest demers esen?ialmente ra?ionalist c?tre un manierism tehnologist. O deriv? stilistic? pe care Foster ?i Rogers ?tiu s? o evite atunci c�nd primul deseneaz? Centrul Renault (Swindon, 1983, vezi pliantul, foto 30) sau aeroportul de la Sansted (1985-1991) ?i c�nd cel de-al doilea d? planurile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de situații, deznodăminte imprevizibile, îmbină tragicul și comicul, dramaticul și grotescul, recurge la încifrări, la travestituri, întrebuințează „măști”, inclusiv animaliere. Poetica b. vizează impresionarea bruscă, producerea de uimire, de meraviglia. În terminologia estetică actuală, termenul b. e concurat de cuvântul „manierism”, propus de Ernst Robert Curtius, adoptat de G.-R. Hocke. Discuțiile referitoare la delimitarea sferei semantice a fiecăruia dintre acești doi termeni continuă încă. În înțelegerea autorului român al celor mai ample sinteze teoretico-istorice asupra stilurilor, Edgar Papu, b. exprimă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
Hocke. Discuțiile referitoare la delimitarea sferei semantice a fiecăruia dintre acești doi termeni continuă încă. În înțelegerea autorului român al celor mai ample sinteze teoretico-istorice asupra stilurilor, Edgar Papu, b. exprimă, deghizat și defensiv, o viziune tragică a existenței, în timp ce manierismul, prin deformarea sfidătoare a realității, prin afișarea ostentativă a nefirescului, reprezintă o atitudine agresivă față de realitatea obiectivă. Privitor la b. românesc s-au formulat puncte de vedere diametral opuse. Potrivit unuia dintre acestea, despre existența la noi a acestui stil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
în Franța. Circe și păunul, tr. Constantin Teacă, pref. Adrian Marino, București, 1976; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976; Edgar Papu, Barocul ca tip de existență, I-II, București, 1977; Gustav-René Hocke, Manierismul în literatură, tr. Herta Spuhn, pref. Nicolae Balotă, București, 1977; Viorica S. Constantinescu, Considérations sur le baroque roumain, CREL, 1978, 1; [Barocul], RITL, 1978, 1 (semnează Mircea Anghelescu, I. C. Chițimia, Alexandru Duțu, Dan Horia Mazilu, Mihai Moraru, Al. Piru); Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
a comportamentului expresiv. Faptul poate fi explicat prin însemnătatea deosebită a relațiilor personale în viata femeilor (Allport). Minkowschi citează următoarele alterări ale expresiei: 1) tulburări ale mimicii; 2) pseudoexpresii (fenomene fără semnificație explorabilă fără context coerent - râsul, plânsul pseudobulbar); 3) manierismul (în care mijloacele de expresie le lipsește simplitatea și naturalețea); 4) teatralismul (în care autenticitatea este dubioasă - dominând facticele); 5) verbalismul. Cu aceste alterări vine încontact nu numai medicul psihiatru ci și medicul din orice cabinet de consultații sau de la
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sunt puține, stilul e zgrunțuros, viziunea - fărâmițată, iar sinergia expresivă - absentă. Se rețin, totuși, câteva izbutite crochiuri dinamice ale unor trăiri emoționale în peisaj câmpenesc sau silvestru și câteva accente valide poeticește. Producția ulterioară se menține pe coordonatele unui anumit manierism modernist cu ținută decentă, dar lipsit de originalitate. SCRIERI: Liniști și comori, București, 1929; Relief, București, 1932; Zogar, București, 1936; Lavine, București, [1943]; Crizantemele lumii, pref. Ion Biberi, București, 1969. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 199, II, 98, 100-102, 326-329
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
pe retina victimei imaginea călăului (Ochiul de mort). Logica povestirii este strânsă, întemeindu-se mai ales pe raționamente absurde, care șochează simțul comun, și pe care autorul le înlănțuie cu vervă. Fraza este cizelată, deși textul cade nu o dată în manierism. Atras de teatru, L. a compus și o piesă, Călătoriile pe apele groazei, nejucată însă. A tradus din teatrul lui Ibsen (John Gabriel Borkmann) și din R. Matisson (Cel din urmă avertisment). După 1950 s-a dedicat traducerilor de proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
valabil pentru întreaga evoluție a poetului. Același balans între melancolie și cinism, între ricanare și senzația eșecului, între ghidușiile erotice și erotizante, opuse tentației autoscopice, este de întâlnit în 1,2,3, sau... (1980) Tot așa, de la jocurile de limbaj, manierismul împănat intertextualist, citate culturale de la Shakespeare și Eminescu la Leonid Dimov, până la conștiința râsului ca mască a decăderii, în Cruciada întreruptă (1982): „Se îndepărtau toate de mine, așa cum lumea inconștientă și/disperată întoarce spatele celui căzut/între roțile tramvaiului/sperând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]