50,709 matches
-
noastre. Astfel (dar din păcate), celor doi prezentatori ai programului de dimineață - Adriana și Cosmin - li s-au implantat atât cip-urile, cât și microemițătoarele de un electrician auto amator fără să citească indicațiile din prospect; efectul este straniu, iar manifestările lor (țopăituri, tumbe, schimonosiri ale feței, gesturi necontrolat-șturlubatice etc.) demonstrează încă o dată că România nu dispune nici de laboratoare, nici de aparatură corespunzătoare, riscul dovedindu-se a fi imens. Pentru că, nesincronizarea din timpul implantării dispozitivelor electronice, a dus și la
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]
-
avalanșa de informații și stimuli devine sufocantă și derutantă - cum s-a întîmplat și în acest an la Tîrgul Internațional de Carte de la Frankfurt pe Main. Cînd oferta de informații de specialitate este dublată sau bruiată de un program de manifestări în care divertismentul ia proporții de-a dreptul carnavalești o distanță (critică) față de evenimente și față de înscenarea lor spectaculoasă devine indispensabilă. Așadar, Günter Grass, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură - 1999, și-a invitat admiratorii și admiratoarele la dans în seara
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
standul românesc ajunsese competitiv, printr-o benefică sinergie a eforturilor Ministerului Culturii și Asociației Editorilor - acum proastele obiceiuri de demult par a fi recidivat. Este inexplicabil faptul că responsabilii politici atît de preocupați de „imagine” nu pricep că, tocmai la manifestările de acest fel, literatura și expunerea corespunzătoare a ofertei de carte, conformă legitimelor ambiții și aspirații de europenitate, consolidează pe termen lung și la nivel înalt blazonul țării, cartea ei de vizită în lume. Un punct de vedere împărtășit și
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
în ce an?) tezei. l Un comentariu foarte dur semnează în ALA nr. 684 dl C. Stănescu pe tema Festivalului „Zile și Nopți de Literatură” de la Neptun. Unele observații sînt întemeiate, altele, pur și simplu răutăcioase. Toată chestiunea finanțării recentei manifestări, de exemplu, este tendențioasă. Nicicum nu e bine: nici dacă statul dă bani de la buget pentru literatură, nici dacă nu dă. Iar ideea că dl Năstase își face campanie electorală aflîndu-se în „compania virtuală” a lui Kadaré și Antunes, după ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
dicționar al scriitorilor iluștri universali (Editura Lijiang, 1989) și Marele dicționar al literaților străini (Editura pentru Literatură și Artă „Vântul de Primăvară”, 1989), semnalat deja cititorilor români. În cursul anilor, instituțiile și organizațiile culturale și obștești chineze au organizat două manifestări omagiale consacrate poetului Eminescu, care au avut ecou nu numai în cercurile literare, dar și în rândul marelui public. Este de amintit că în 1989, când Eminescu a fost declarat de UNESCO drept una dintre personalitățile culturale mondiale ale anului
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
avut ecou nu numai în cercurile literare, dar și în rândul marelui public. Este de amintit că în 1989, când Eminescu a fost declarat de UNESCO drept una dintre personalitățile culturale mondiale ale anului, la Beijing a avut loc o manifestare de mare amploare. În ziua de 30 martie din acel an, Uniunea Scriitorilor din China și Ambasada română au organizat în comun, în incinta hotelului Qianmen din Beijing, o adunare comemorativă consacrată centenarului morții poetuluui, la care au participat mai
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
obiectivat abstractizează realul până la a-l deforma, obiectul subiectivat reifică ființa, o atrage spre regnul lui”. Un alt citat izolat din pagina critică ce urmează poeziei Foamea de cuvinte, vol. Oul și sfera: „Doar ele, actele epurate ale logosului din manifestarea sa verbală, vor satisface trecerea deplină de la noțional spre poeticitate și vor asigura o cale ce anulează incompatibilitatea dintre abstract și concret prin cedarea reciprocă a specificului. ș...ț Acest fapt se întâmplă într-un mod paradoxal: nu printr-o
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
în „fanatism comparat”. “Orice fanatic are nevoie de un celălalt, ca țintă”, a spus Sami Michael, scriitor israelian rezident în Irak, iar Hannah Awwad, scriitoare palestiniană, s-a referit la aspirația păstrării identității și la faptul că nu în toate manifestările palestinienilor trebuie să vedem terorism, ci și “rezistență”. Felicia Antip a vorbit despre tribalism, primejdia opusă globalismului, iar poetul suedez Peter Curman despre necesitatea de a opune globalizării diversitatea, care este „inima oricărei culturi”. Scriitorul rus Evgheni Popov a arătat
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
Între gestul crispat și contemplația lină, artista încearcă să plaseze echilibrul fragil al unei lumi cu o puternică încărcătură metafizică. Printre decoruri vagi și contorsiuni ale unor anatomii și ele sumare, pictura Mirelei Trăistaru configurează o lume ritualizată, încremenită în manifestările ei exemplare: naștere, nuntă, moarte. Fără ostentație și fără crispare, cu citate livrești și cu aluzii etnografice, cu agitații grafice și cu pensulații largi, pictorița dezvoltă simultan idei plastice și narative, gesticulează viu și interoghează memoria printr-un discurs unitar
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
regimului lor de viață i se pare o mare ipocrizie. Cinismul sordid al unora dintre afirmațiile lui Houellebecq este desigur voluntar. Nu se poate omite însă o remarcă esențială: atitudinea reprobabilă a autorului este o reacție (a cărei formă de manifestare se află la latitudinea subiectului...) la aseptizarea vieții, mentalității, discursului oficial din Occidentul zilelor noastre. Michel Houellebecq se comportă în literatură asemeni lui Jean-Marie Le Pen în politică. Deși pare totuși să-l prefere pe candidatul socialist Lionel Jospin - romanul
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
peste 60.000 de medici, profesori universitari, cercetători științifici și alte cadre implicate În radiologie din toată lumea, se Întâlnesc la imensul centru de conferințe Mc Cormick din Chicago, În cadrul organizat de Radiology Society of North America (RSNA), cea mai mare manifestare de acest gen din lume. Producătorii de aparatură de imagerie medicală, de radiații pentru oncologie, de accesorii de radiologie, de logiciele de radiologie etc. sunt și ei prezenți În număr record - aprox. 700, veniți din toate ungherele lumii. În acest
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
sentimentaloid și fals ca tonalitate) semnat de infatigabila Ioana Scoruș. Iar de pe ultima pagină (ca să vedeți că am citit revista cap-coadă), ne-a atras atenția o relatare involuntar semnificativă despre activitatea Centrului nostru cultural de la Viena. Intenționînd să laude audiența „manifestărilor” organizate de diplomația culturală românească, Nicoleta Stoica spune că la sărbătorirea Centenarului Blaga, „Sala de festivități a Centrului, cu aproape 150 de locuri, a devenit neîncăpătoare. Printre cei prezenți se aflau ambasadorul Petru Forna, profesori de la Academia de Teatru și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
de rezistență, în vreme ce tendința sincronistă a fost explicit susținută de către artiști din generațiile mai tinere, a căror voință de comunicare și deschidere depășea cu mult simpla nostalgie recuperatoare. Oricît de legitime ideologic și de îndreptățite ca experiență formală nemijlocită, aceste manifestări puternic polarizate nu puteau rămîne mult timp într-un asemenea regim de exclusivitate. Răspunsul, chiar dacă neformulat încă tranșant, plutea în aer ca o promisiune vagă. Și, în ultima perioadă, lucrurile au început să capete deja un contur și să se
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
treacă în clar, înaintea numelui, și cinstitul grad de colonel ori de general. Despre monumente și eroi (II) În cei treisprezece ani care s-au scurs de la prăbușirea structurilor și a instituțiilor comuniste din România, nimic nu a cunoscut o manifestare mai dezlănțuită (nici măcar lăcomia și raptul economic) decît năzuința reprezentării simbolice și iluzia proiecției în eternitate. De la victimele celor cincizeci de ani de teroare comunistă la supraviețuitori, și de la victimele recente, din decembrie ’89, la răniți și la urmași, ca să
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
la plural. De ce așadar, imaginile și nu imaginea, după cum o tradiție îndelungată ne-a obișnuit? J. J. W. - Țin într-adevăr mult la pluralul substantivului „imagine” pentru două motive: mai întîi pentru că tipologia imaginilor ne dă o mare diversitate de manifestări, în special, diferența între imaginile zămislite de limbaj, vorbit sau scris, adică universul comparațiilor și metaforelor și, pe de altă parte, imaginea vizuală. Sînt deci două mari familii, una ținînd de cuvînt, cealaltă de iconic și care nu pot fi
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
perceput deja și care se găsește oarecum în așteptare în memorie și această imaginație este un fel de reluare ludică a întregului material disponibil în viața mentală și care poate să ducă la fel de bine la reverii interioare dar și la manifestări mediate de către limbaj, prin amintiri. Este, prin urmare, o mare apropiere între imaginație și memorie și jocul cu imaginile. Cealaltă dimensiune a imaginației este cu adevărat creatoare; ea nu mai este limitată de memorie, ci este inovație, explorare a potențialităților
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
încercări de reanimare, precum „festivalul național” Cîntarea României, care „a legalizat, în fond, decesul fervorii patriotice”, înlocuind arta cultă cu cea „populară” (ajustată și adusă la zi!) și Cenaclul Flacăra, condus de Adrian Păunescu, care l-a transformat „într-o manifestare grandioasă și, mai apoi, într-un spectacol itinerant (televizat), cu zeci de recitatori, interpreți, cîntăreți, mișcîndu-se toți, fără șovăire, la comandă, ca vrăjiți de bagheta lui magică”. Cine era noul protagonist al propagandei, acceptat și încurajat de clanul tiranului? „Instrumentul
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
cînd s-au strecurat tristeți sau dezamăgiri, agitația, teribilă uneori, de a nu greși ea cu ceva, de a nu dezamăgi ea pe cineva - la școală, la teatru, la Uniter, acasă. I-am urmărit perfecționismul și variatele lui forme de manifestare, felul în care abordează, cu un alai de principii, orice problemă. Chestiune de educație, de norme clare, de familie. I-am cunoscut, datorită ei, pe Radu Penciulescu și pe Vlad Mugur, doi dintre oamenii pe care îi prețuiesc și pe
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
formulat din pricina participării restrînse și a criteriilor de selecție de multe ori rigide, în cazul simpozionului de la Sf. Gheorghe, el s-a impus oarecum de la sine. Pentru că numărul relativ mare al participanților și mobilitatea criteriilor au lăsat un cîmp de manifestare direct proporțional. Și în fața unui asemenea reper unic, care este peisajul acesta atît de special, cu atmosfera, vegetația, relieful și mediul său acvatic, răspunsurile se grupează în trei categorii mari. Artiștii din prima categorie pot fi așezați sub imaginea metaforică
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
a contura, din perspectiva subiectului, figura creatorului complex care este Alexandru Lungu, totodată poet, artist plastic, medic, cercetător, editor al revistei Argo. Nu e, în cazul de față risipă, ci însumare. Căci Alexandru Lungu se arată autentic în toate ipostazele manifestărilor d-sale, capabil a trece cu naturalețe de la una la alta, sub semnul unei disponibilități cumpănite, deloc aventuroase, preocupat de-a capta răsfrîngerile interioare ale fiecărui demers. O poezie molcomă, generoasă, sapiențială, bizuită pe-o emoție atent filtrată străbate toate
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
actantului liric, minusculelor evenimente repetitive ale traiului său curent. O asemenea concentrare asupra exteriorității mecanice a subiectului nu duce însă la o eliberare, la o salutară extrovertire, ci la o introvertire de tip special. La o criză autocompasională, la o manifestare de umilință pe care ușoara ironie formală nu izbutește a o dompta: „m-am trezit devreme, mi-am băut cafeaua, am ascultat/ știrile de dimineață și am așteptat/ să sune telefonul/ Dar nu s-a întîmplat nimic/ Am închis ușa
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
infimă parte din banii (bugetari, nu particulari!) azvârliți năucitor pe apa sâmbetei (călătorii în străinătate ale noii nomenclaturi, falimente bancare suportate de noi toți, exorbitante salarii, prime, vile de protocol la regiile de stat, reuniuni populiste gen „Cântarea României” unde „manifestarea” artistică diletantă este doar un pretext pentru lăbărțate chermeze etc., etc.) ar putea asigura o funcționare decentă a întregii culturi scrise. De parcă nu se dorește o funcționare decentă, parcă se dorește, dimpotrivă, o punere la zid a scriitorului, o punere
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
noi prin investigarea altor domenii). Alexandra Vrânceanu, în cartea sa Modele literare în narațiunea vizuală. Cum citim o poveste în imagini? (București, Cavaliotti, 2002), pornește dinspre teoria literaturii, cu un solid bagaj de estetică, semiotică și lingvistică, pentru a studia manifestările narativității într-un discurs de tip non-verbal, pentru a urmări legătura dintre cuvînt și imagine, literatură și pictură. Studiul e serios, documentat, reușind să sistematizeze cu eleganță teorii diverse și complexe, organizîndu-le în jurul ideii de manifestare a narativului în imaginea
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
lingvistică, pentru a studia manifestările narativității într-un discurs de tip non-verbal, pentru a urmări legătura dintre cuvînt și imagine, literatură și pictură. Studiul e serios, documentat, reușind să sistematizeze cu eleganță teorii diverse și complexe, organizîndu-le în jurul ideii de manifestare a narativului în imaginea fixă. E o performanță mai ales reunirea unor direcții de abordare diferite, care comunică de obicei prea puțin între ele: estetica și istoria artei, psihologia formei, iconografia (Panofsky, Gombrich, Arnheim, Pierre Francastel, Louis Marin, V.I. Stoichiță
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
gînduri albe/ S-a spînzurat fără-ndoială/ De prima pasăre-ntîlnită/ În zborul ei de gală.// Eu îl știam încă de cînd/ Înțelesesem că nu poate fi/ Pasăre și ne-ntîlneam/ Jos pe coline sidefii" ( Copacul păsărelnic). Constatăm așadar un teren de manifestare a ironiei, hibridizării, carnavalizării, note prin care, între altele, Ihab Hassan definea postmodernismul sau care, mai rezonabil, ar putea defini un modernism "copt", luînd sceptice distanțe față de propria-i substanță. Oscilînd între postura de "regină" și cea de "sclavă", Ileana
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]