659 matches
-
culoare roșie sau neagră iar peste ele nelipsitele cureluțe late cate Încingeau piciorul pînă la glezne, după obiceiul dacic. İarna și la călătoriile mai lungi, cînd vremea era umedă aveau la picioare potlogi. Pentru iarnă cine avea posibilitatea, Își făcea manta lungă de dimie saucojoace din piei de oaie. Se Încingeau cu brîu roșu și brăciri țesute cu diferite modele. Aveau cuțitul la brîu. Vara purtau cămașă peste izmene, ce nu trecea de genunchi Însă, făcută din pînză de bumbac, in
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
într-un "cadru de proporții titaniene" (D. Popovici). Căutându-și refugiul în nemurire, geniul are atribute excepționale, așa cum rezultă din construcțiile emblematice: a) steaua singurătății; b) nepăsarea tristă; c) regăsirea sinelui. Poetul apare într-o atmosferă romantică, înfășurat într-o "mantă" (ieșirea din contingent pe calea visului și a reveriei), cu o privire contemplativă (transfigurarea realului), dorind să-și trăiască moartea prin iubire și prin suferință. Încercând o purificare prin ardere (prin iubire), poetul speră într-o renaștere a sinelui, în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Timpul se scurge, geniul trăiește visul romantic până la pierderea identității de sine și cunoaște sensul destinului său. Verbul la modul conjunctiv "să-nvăț" arată posibilul, realizabilul în timpul cunoașterii de sine. Imaginându-și că este "pururi tânăr", "poetul umblă înfășurat în mantă", care exprimă abstragerea din contingent, pe calea "visului romantic". Ochii contemplativi caută "steaua singurărății", transfigurând rolul în planul cotidian, profan și sacru. Sugerând ipostaza romantică a trăirii sentimentului în plan superior, printr-o iubire nepământeană, versurile " Ochii mei nălțam visători
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mai pomenit, rămâne ascensional din motive dogmatice. Însă Infernul e temelia. Hölderlin: ce patos, ce Ellada, ce, în final, Scardanelli. Eminescu al nostru: s-a lăsat în voia "fantasiei" dar, pe dedesubt, și-a ras toate iluziile, și-a tivit manta cu ața cugetărilor Sărmanului Dionis, și-a autoadresat rechizitorii în Icoană și privaz, a constatat că organele-s sfărmate, a abdicat, bând "păharul poeziei înfocate" ca pe o cupă de otravă. A abdicat în poezie, iată trista învățătură. Nici Ionel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
non è quella? / Perché, perché? Dov'è la forza antică, / dove l'armi e îl valore e la costanza? / chi ți discinse îl brando? / chi ți tradì? qual arte o qual fatica / o qual tânta possanza / valse a spogliarti îl manto e l'auree bende? (vv. 25-33) Oh venturose e care e benedette / l'antiche età, che a morte / per la patria correan le genți a squadre; (vv. 61-63) Sopra îl monumento di Dante: Perché le nostre genți / pace sotto le
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tot mai interdependentă și mai integrată. Globalizarea însumează procesele care fac acest fa pt posibil. Ea afectează fie care aspect al vieții - economic, politic, social, cultural și de medi u - și presupune: Multiplicarea rețelelor de comunicare. Comunica ții mai perfor mante înseamnă că actorii de pe diferite piețe, fi rmele, organizațiile non-gu vernamentale, experții, persoanele fizice de pe si te-urile de relaționare soci ală și multe alte categorii devin tot mai bine int erconectați. Extinderea relațiilor. De exemplu, mall urile le oferă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și Margareta datorate lui Mihail Bulgakov " Se făcea că la o Curte veche, în paraclisul patimilor rele, cei trei crai, mari egumeni ai tagmei prea senine, slujeau pentru cea din urmă oară vecernia, vecernie mută, vecernia de apoi. În lungile mante, cu paloșul la coapsă și cu crucea pe piept și afară de scarlatul tocurilor, înveșmîntați, împanglicați și împănoșați numai în aur și verde, verde și aur, așteptam ca surghiunul nostru pe pămînt să ia sfîrșit. O lină cîntare de clopoței ne
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
s-alță în creștet de stânci, Urmat de săgeat-arzătoare, E calul ce sare prăpastii adânci În sboru-i puteric și mare, Cu nara arzând, Cu coama pe vânt, Odată-ncă pinten L-împunge Și-ajunge. Iar junele sare ușor de pe el Sub mantă-i purtând mandolină, Cu inima plină de-amoru-i fidel, Cu mintea de visure plină, De grile de fier Al meu cavaler S-avîntă cătând pe fereastă Și-adastă: Ca gânduri palide din ore dalbe Sboară danțîndele ființe albe, Par aromatele suflete line
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
s-alță în creștet de stânci, Urmat de săgeat-arzătoare, E calul ce sare prăpastii adânci În sboru-i puteric și mare, Cu nara arzând, Cu coama pe vânt, Odată-ncă pinten L-împunge Și-ajunge. Iar junele sare ușor de pe el Sub mantă-i purtând mandolină, Cu inima plină de-amoru-i fidel, Cu mintea de visure plină, De grile de fier Al meu cavaler S-avîntă cătând pe fereastă Și-adastă: Ca gânduri palide din ore dalbe Sboară danțîndele ființe albe, Par aromatele suflete line
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-l duc în leagăn dulce, prin cânturi de pe mal. Din insule bogate cu mari grădini de laur, Lebede argintoase aripele-ntinzînd Veneau sfâșiind apa la luntrea lui de aur Și se-nhămau la dănsa și o trăgeau cântând. {EminescuOpIV 170} Bătrînu-n manta-i albă înfășurat visează Iar lebede-argintoase luntrea bogată trag, Al valurilor cântec pe el îl salutează - Pe fruntea-i împletită e-o ramură de fag. Plutind cu repejune sub palida lumină A lunei, ți se pare al mării Dumnezeu, Cântat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și cântec, Care tremură-n veci în aerul fin al serei. D-umerii goi abia se ține o mantie albastră, Mînile albe de ceară se joacă cu cozile blonde Și cu mărgeanul ce cade pe sâni și cu creții de mantă. {EminescuOpIV 181} ADÎNCA MARE Adânca mare sub a lunei față, Înseninată de-a ei blondă rază, O lume-ntreagă-n fundul ei visează Și stele poartă pe oglinda-i creață. Dar mâni - ea falnică, cumplit turbează Și mișcă lumea ei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu lumea nu mă lupt Să-nving eu adevărul sau să-ntăresc minciuna: În cumpenele vremii sunt amândouă una. Să țin numai la ceva oricât ar fi de mic... Dar nu țin la nimica, căci nu mai cred nimic. În manta nepăsării mă-nfășor dar și tac Și zilele vieți-mi în șiruri le desfac, Iar visurilor mele le poruncesc să treacă. Iar ele ochii-albaștri asupra mea și-i pleacă, Cuprinse de amurgul cel fin al aurorii: Văpaia-n ochi unită
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și flori până-n pământ Spre marea-ntunecată se scutură de vânt. {EminescuOpIV 410} "De câte ori iubito, mă uit în ochii tăi Mi-aduc aminte ceasul, când te-am văzut întăi. "Ca marmura de albă, cu mâni subțiri și reci "Strîngeai o mantă neagră pe sânul tău... În veci Nu voiu uita, cum tâmpla c-o mână netezind "Și fața ta spre umăr în laturi întorcînd, " Știind că nimeni nu e în lume să te vadă, "Ai fost lăsat în valuri frumosul păr
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
căci Sarmis a murit, Iar chipu-i - cel din urmă în lungul șir de regi - Sub vălu-i ca pe-o umbră, abia îl înțelegi. De-odată crâșcă fierul în dosu-unei firide. A unei tainiți scunde intrare se deschide, De sub o mantă lungă se-ntinde-o albă mână, Ce ține o făclie aprinsă de rășină, Care îi bate-n față și-i luminează chipul... Pe-un stâlp tăiat, orlogiul își picură nisipul. Brigbelu ce cu Sarmis e frate mic de-a gemeni
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în capul tău tăcut! De viața ta miseră moartea să nu se-atingă Dar mintea ta senină s-o-ntunece, s-o stingă, Să intre-o noapte vană cu aer amorțit În inima ta stearpă, în capu-ți pustiit. (De sub manta-i neagră scoate un cran de mort, cu ochi de foc - căror raze le îndreaptă spre fruntea lui Mureșanu. Fața lui devine rătăcită și ochiul lui uimit și nesigur. El își întinde brațul ca pentru a se feri de razele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ei cea moale și fină, obrazul ei atât de [... ] care ți-ar încăpea În 1875 vara s-a întîmplat în locuința* femeii lui***. După aceasta a mai avut relații cu... precum singură a mărturisit. Ce vită ai fost (nefiind decât manta de vreme rea) Iată unde conduce idealismul!!! (1880 iulie) [NEDUMERIRE] 2259 N-am vrut să pun pe paginele sfinte îndoielele mele. Fost-a ea mulțămită de mine? Avut-a ea acea culme pe care trebuie s-o aibă cineva în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
verde, și când mantaua se aprinde În roșu, mama se Întoarce cu chipiul În mână, șterge cu dosul mânecii steaua de sticlă raster și Închide ușa, retezând roșul mantalei cu un scârțâit scurt. Iar el Îl vede pe tată-su, manta cu chipiu, Încliftat cu centură și cu pistolul la brâu, contur nesigur presărat În semiîntuneric, dispărând din cadrul ușii. „Pa, servus! Și fă o ciorbă de miel... Știi tu!” Bocăne repezit cizmele pe scările de lemn. „Trăiți!”, apoi portiera trântită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
nu-i răspunse la apel. Aprinsă în obraz, ca macul de primăvară, ce arde roș, într-un lan de in înflorit, se căznea să lege câteva cuvinte internaționale, pentru a răspunde insistentei chemări la spovedanie din partea tânărului cu veston impresionant, manta vrâstată și plete negre și crețe de Zburător, care vine noaptea în vis și fură inimile fecioarelor. Profetul își scotea cuvintele în palmă, de unde le apuca cu două degete și apoi le înălța în soare, ca pe niște ghiuluri groase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu mi-ai spus!? Nu cumva crezi că nici nu mai merit să fiu alături de tine într-o astfel de împrejurare, după ce atâta vreme ți-am respectat totul și n-am avut parte decât de jigniri? Ce sânt eu aici, manta de vreme rea? Dacă ași fi bănuit că poți fi atât de mic încît să intri în panică fiindcă anumitor persoane nu le plăcea prezența mea la anumite recepții fii sigur că nu mi-ași fi lăsat bărbatul ca să vin
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
robinetul de evacuare condens și descide robinetul de alimentare cu abur -alimentează cazanul cu produs , când temperatura apei are valoarea prescrisa opărește produsul în timpul prescris -oprește alimentarea cu abur -răcește produsul descarcă produsul dup/ terminarea operației -se elimină condensul din mantă -igienizează cuva cazanului respectă normele de igienă și protecție a muncii. 105 Grupa: Numele și prenumele studentului:................................... ...... Numele și prenumele studentului coordonator al grupei; ............................................... ....................................... FIȘA DE OBSERVARE PENTRU COORDONATORUL DE GRUP Operația Sarcini de lucru Rezultatul evaluării (+/-) Student 1 Student
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
robinetul de evacuare condens și descide robinetul de alimentare cu abur alimentează cazanul cu produs , când temperatura apei are valoarea prescrisa -opărește produsul în timpul prescris -oprește alimentarea cu abur răcește produsul -descarcă produsul dup/ terminarea operației -se elimină condensul din mantă igienizează cuva cazanului Respectă normele de igienă și protecție a muncii. Respectă timpul de lucru Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru 106 Numele și prenumele studentului........... Grupa:................... FIȘA DE EVALUARE PENTRU PROFESOR Sarcina de lucru: Realizează opărirea
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
robinetul de evacuare condens și deschide robinetul de alimentare cu abur -alimentează cazanul cu produs , când temperatura apei are valoarea prescrisa opărește produsul în timpul prescris -oprește alimentarea cu abur -răcește produsul -descarcă produsul după terminarea operației -se elimină condensul din mantă -igienizează cuva cazanului 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 30 min. 2 Respectă normele de protecția muncii și igienă -se interzice atingerea părților fierbinți ale utilajelor amestecarea produsului se realizează numai cu paletă -bascularea cuvei
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
de Biserica Frumoasa sau Mănăstirea Frumoasa, nume păstrat până azi. Hramul i s-a pus (i s-a păstrat) de pomenirea Sfinților Mihail și Gavril (8 noiembrie). Tot Grigore Ghica-Vodă a mai făcut aici, între Mănăstirea Frumoasa, dealul Cetățuia și Manta Roșie un iaz mare, alimentat de apa pârâului Nicolina. Pe el se plimbau cu bărcile și făceau chefuri mari, cu tarafuri de lăutari și meterhanele familiile domnitorului și curtenii. Vremurile care au urmat au făcut să dispară și urmele tuturor
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
între palat și atelier pentru a‑l putea vedea pe artist lucrând, fapt care îl deranja pe Michelangelo, el fiind mai irascibil; nu accepta să fie deranjat în timpul creației. Inevitabilul se produce: pe de o parte, din cauza intrigilor arhitectului Bra‑ mante, conducătorul șantierului bazilicii sfântul Petru, pe de altă parte speriat de cei care îl sfătuiau că este inoportun să‑ți construiești mormântul încă din timpul vieții, papa a refuzat brusc să‑l mai primească pe artist sau să‑i dea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
aluminiu) strat de roci sedimentare și granitice 2. sialma (siliciu, aluminiu și magneziu)strat intermediar. 3. sima (siliciu și magneziu) care cuprinde partea inferioară a scoarței și o parte din manta. 4. mafe (magneziu și fier) situat în întregime în manta 5. nife ( nichel și fier), ce reprezintă nucleul În scoarța terestră, mineralele se concentrează în volume mai mult sau mai puțin importante, localizate în zăcăminte ce pot exploatate economic . Minereurile sunt mase de substanțe minerale din care se pot extrage
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]