326 matches
-
foretext [Archaeus]. For the first, the pencil of the genetic criticism has passed from the published text (the final version) to the variants My Shadow and [Scrisoarea lui Dionis] their transliterated form of the manuscripts (D. Vatamaniuc) to read the manuscript in facsimile in Umbra mea. The whole journey was accompanied by readings from Fragmentarium. The third category is transgeneric intra textuality, which highlights the organicity of Eminescu's work. We have related prose to poetry and to correspondence without ignoring
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
concentrațiune a tuturor puterilor lumii, puntul prin esistența și pozițiunea căruia puterile sunt un organism: Dumnezeu. Astfel Dumnezeu e în lume ceea ce sufletul atomistic * e în om. SUBSTANȚA IMATERIALĂ DIN UNIVERS DOVEDITĂ DIN PUNCT DE VEDERE MATERIALIST 2257 În vechi manuscripte mănăstirești afli adeseori pe paginele din urmă ghicitori ciudate, pe cari și le puneau călugării, de ex.: "Care om s-a născut de două ori și a murit numai o dată? Care s-a născut și n-a murit nicicînd? " etc.
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Theory. Cambridge: Cambridge University Press, 1970. Rousseau, Jean-Jacques. Du Contrat Social, ou Principes de droit politique. [1762] Paris: Editions Garnier Frères, 1962. (Ed. rom. Contractul social, traducere de H. Stahl, București: Ed. Științifică, 1957.( On the Social Contract, with Geneva Manuscript and Political Economy. Editată de Roger D. Masters și tradusă de Judith R. Masters. New York: St. Martin's Press, 1978. Sartori, Giovanni. The Theory of Democracy Revisited. Chatham, N.J.: Chatham House, 1987. (Ed. rom. Teoria democrației reinterpretată, traducere de Doru
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
înainte de-a merge la palat, unde fusese invitat anume, a răposat. [9 ianuarie 1879 ] MOFTURI ȘTIINȚIFICE "Romînul" (numărul de la 6 ianuarie) ne surprinde cu știrea că d. T. 0. Griuvara a descoperit în Biblioteca Națională din capitala Franciei două manuscripte de interes național. Foaia publică cu plăcere o scrisoare și un articol al d-lui Giuvara, felicitîndu-l pentru lăudabila osteneală {EminescuOpX 171} ce-și dă de-a dezmormânta documentele privitoare la țara noastră și recomandă ca exemplul acestui domn să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Romînul", stâlpul ziaristicei noastre, apără și încurajează cu părintească binevoință tot ce-ar putea face să propășească, fie întru cât de puțin, scumpa noastră literatură națională născândă, [î]i trimite cu preferință notița sa. " Articolul învățatului tânăr e intitulat Două manuscripte romane ale Biblioteci Naționale din Paris necunoscute până acum și începe astfel: Veste bună În cursul cercetărilor mele... am avut norocul să dau astă-vară peste două manuscripte române despre a căror existență nimeni nu știe nimic, nici chiar iscusitul bibliograf
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
î]i trimite cu preferință notița sa. " Articolul învățatului tânăr e intitulat Două manuscripte romane ale Biblioteci Naționale din Paris necunoscute până acum și începe astfel: Veste bună În cursul cercetărilor mele... am avut norocul să dau astă-vară peste două manuscripte române despre a căror existență nimeni nu știe nimic, nici chiar iscusitul bibliograf și profesor de românește, d. Picot. Lucrul pare cam ciudat într-un oraș unde mii de români au trecut și trec încă. Totul se esplică însă când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi trebuit cineva să petreacă, ca mine", luni de zile în Biblioteca Națională și să răsfoiască nu numai cataloagele, dar încă și etc. Apoi d.. Giuvara povestește, cu aceeași prisosință de satisfacțiune personală, câtă trudă și-a dat ca să afle manuscriptele, cum bibliotecarul (care se-nțelege că nu știe romînește) l-a rugat să-i indice titlurile exact în franțuzește, cum a făcut-o d-lui fără zăbava, cum a făcut pe file unse facsimile de pe pagine și cum a copiat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care se-nțelege că nu știe romînește) l-a rugat să-i indice titlurile exact în franțuzește, cum a făcut-o d-lui fără zăbava, cum a făcut pe file unse facsimile de pe pagine și cum a copiat unul din manuscripte, păstrând numărul șirurilor și numerotarea paginelor din original. Când aude cineva de dezmormântare de documente privitoare la țara noastră, de un interes național, de felicitări pentru lăudabila osteneală ce trebuie imitată de orice bun român, prin care se îmbogățește, întru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
apoi mai văzând și articolul care începe cu esclamația "Veste bună! " (de astă-vară) și de norocul de-a fi întrecut pe Picot, s-așteaptă... la ce"? Cel puțin la documente din suta a X sau a XI sau la vreun manuscript din epoca lui Mircea cel Bătrân, căci, deja din vremea lui Vasile Lupu să fie, n-ar merita atâta șfara. Ei bine, manuscriptele d-lui Giuvara sânt unul din veacul trecut, altul o copie de cronici din veacul nostru, al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
așteaptă... la ce"? Cel puțin la documente din suta a X sau a XI sau la vreun manuscript din epoca lui Mircea cel Bătrân, căci, deja din vremea lui Vasile Lupu să fie, n-ar merita atâta șfara. Ei bine, manuscriptele d-lui Giuvara sânt unul din veacul trecut, altul o copie de cronici din veacul nostru, al nouăsprezecelea, și anume tot lucruri cunoscute și cari se găsesc la noi în țară, dar mai cu samă la anticuari evrei din Moldova
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din veacul trecut, altul o copie de cronici din veacul nostru, al nouăsprezecelea, și anume tot lucruri cunoscute și cari se găsesc la noi în țară, dar mai cu samă la anticuari evrei din Moldova foarte des. Unul din acele manuscripte, acela de care modestul tânăr face mai multă vorbă, cuprinde Vămile văzduhului, carte care se află ca manuscris în biblioteca oricărui boier bătrân, legat în genere împreună cu Minunile Maicii Domnului, iar al doilea manuscript cuprinde o copie scrisă cu cerdace
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Moldova foarte des. Unul din acele manuscripte, acela de care modestul tânăr face mai multă vorbă, cuprinde Vămile văzduhului, carte care se află ca manuscris în biblioteca oricărui boier bătrân, legat în genere împreună cu Minunile Maicii Domnului, iar al doilea manuscript cuprinde o copie scrisă cu cerdace de pe cronicele lui Urechi, Miron Costin și Niculae Costin. Iată ceea ce voia d. Giuvara "să aducă la cunoștința publicului român, și în special tutor acelora ce iubesc bătrânele noastre tradițiuni naționale și rămășițele ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
putut găsi (1700 și ceva); Șincai a publicat sute de documente, Hurmuzachi a cules câteva mii, Hîjdeu asemene, dar nici unuia din aceștia nu i-a venit în minte să facă atâta vorbă zadanică. Mai adăogăm, ca pentru a constata vechimea manuscriptelor, învățatul d. Giuvara a avut nevoie de... Tocilescu. Sfatul ce avem noi a-l da d-lui Giuvara este că scumpa noastră literatură națională născândă, care până acuma - slavă Domnului - n-a ajuns încă la halul de-a fi apărată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de spătarul Nicolae Milescu, pe care d. Giuvara îl numește, c-o consecuență demnă de o cauză mai bună, Miclescu, deși vestitul spătari nu pare a fi fost rudă cu liberalul Sandu Miclescu, supranumit Păgânul, din ținutul Vasluiului. Despre acest manuscript - zice d. Giuvara - a vorbit deja Urechiă (adecă Pseudo-Urechia). Vestitul anonim a vorbit multe și mărunte în viața sa, numai nu prea de seamă, ceea ce se dovedește și din cazul de față, căci manuscriptul spătarului a rămas necitit, de vreme ce {EminescuOpX
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Păgânul, din ținutul Vasluiului. Despre acest manuscript - zice d. Giuvara - a vorbit deja Urechiă (adecă Pseudo-Urechia). Vestitul anonim a vorbit multe și mărunte în viața sa, numai nu prea de seamă, ceea ce se dovedește și din cazul de față, căci manuscriptul spătarului a rămas necitit, de vreme ce {EminescuOpX 172} nici d. Giuvara, nici colegul său, ilustrul anonim, nu știu încurcata de slavonească - iar la Vămile Văzduhului se pricep amândoi. [11 ianuarie 1879] ["ÎN NUMĂRUL NOSTRU DE LA 20 DECEMVRIE... În numărul nostru de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rămășițele lui dorm în pământul din care au pornit începătura neamului nostru, cenușa sa n-au sfințit pământul patriei, ci e pe veci amestecată {EminescuOpX 442} cu aceea a sărăcimii din Palermo. Cu limbă de moarte însă și-a lăsat manuscriptele sale d-lui Ioan Ghica, și astăzi, după un pătrar de veac din ziua morții lui, Societatea Academică a însărcinat pe d. A. Odobescu cu reviziunea și editarea scrierii, care va vedea lumina la vreme, astăzi când vitejia și virtutea țăranului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
have already been printed, and the next two (vol. III and IV) were still în process (at "Publistar" publishing house, Bucharest) at the time I finalised this monograph. This is why I have mentioned the documents from these volumes în manuscript, indicating their number aș it will appear în their final version. Consequently, when they will be published, and I hope it will happen soon, anyone will be able to verify the preciseness of the information, using the number of the
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
293-302; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea II, 437-495; Sf. Ioan Damaschin, Varlaam și Ioasaf, pref. Virgil Cândea, București, 1999. Repere bibliografice: Ioan Bianu, Note dintr-o excursiune în Moldova, „Columna lui Traian”, 1882, 2; Gaster, Lit. pop., 32-53; Ioan Bogdan, Câteva manuscripte slavo-române din Biblioteca Imperială din Viena, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XI, 1888-1889; Ivan Franko, Varlaam i Ioasaf, starochrystyjanskyj duchovnyj roman, „Zapisky Naukovo Tovarystva imeni Sevcenka”, 1895, 4; N. Iorga, Studii de istorie și istorie literară, LAR, 1899, 2-7; P.P.
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
Eisenau-Prisaca. Marele folclorist Simion Florea Marian, intenționând să scrie o monografie aVamei, a adunat date și documente, notele sale rămânând în manuscris <footnote Simion Florea Marian, Vama, sat muntean din Bucovina, Manuscris, fascicola 1, arhiva B, Suceava, cu note asupra manuscriptelor ce se găsesc în biserica satului vechi, 1888, f. 1-14 footnote>. “Vama, spune marele folclorist, e situată într-o vale romantică și înconjurată din toate părțile cu fluvii, pâree, dealuri și munți înalți, stâncoși și cei mai mulți dintre dânșii acoperiți cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Simion Florea Marian face o precizare, în baza unei însemnări de pe cărțile bisericești, astăzi pierdute, despre prima mențiune a numelui Vama: “Numele de Vama al acestui sat, după cum ne putem încredința dintr-o iscălitură ce se află în unul din manuscriptele care s-au păstrat până astăzi în biserica cu hramul “Înălțarea Domnului nostru Isus Hristos” din Vama, datează cam de pe la an 1582. În acest an se vede că pe teritoriul, despre care ni se vorbea, se afla nu numai o simplă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
footnote>, zeciuiala din vite, considerată un eveniment ieșit din comun, a fost consemnată și de preotul satului pe o carte bisericească „ca să se știe, de când au ieșit văcăritul cel mare, 2 lei și 10 parale” <footnote S.F.Marian, Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, Suceava, 1910, p. 21. footnote>. Întâmpinată cu ostilitate, legea nu a fost respectată de vămeni, fiind necesară o nouă intervenție, de astă dată a domnitorului Constantin Cehan Racoviță, care, prin actul de la 19 ianuarie 1753
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1864 (București, 1892), I, p. 317. 14. Dionisie Eclesiarhul, Hronograful țărei Rumânești, de la 1764 până la 1815, in: Tesaur de monumente istorice pentru România (București, 1863), II, p. 166. 15. Ioan Bianu-Nerva Hodoș, op.cit., II, p. 258. 16. Ioan Bianu, Catalogul manuscriptelor românești (București, 1899), I, p. 220. 17. G. Bogdan-Duică, op.cit., p. 155. 18. G. Bogdan Duică și G. popa-Lisseanu, Viața și opera lui Gheorghe Lazăr (București, 1924), p. 20. 19. Logofătul Costachi Conachi, poezii. Alcătuiri și tălmăciri (Iași, 18872), p.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Amintiri despre Vlahuță, „Lamura”, 1920, 3; D. Nanu, Alexandru Vlahuță. Amintiri, „Lamura”, 1920, 10-11; N. Zaharia, A. Vlahuță. Viața și opera lui, București, 1921; Radu D. Rosetti, Spicuiri, București, 1923, 64-71; I. C. Negruzzi, Ioan Bogdan, A. Vlahuță, A. Xenopol și manuscripte ale lor, București, 1923; Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, V, îngr. I. Oprișan, București, 1978, 56-58; Constantinescu, Scrieri, V, 215-217; Ion Gorun, A. Vlahuță. Omul și opera, București, [1930]; Densusianu, Opere, III, 617-621; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 347-353; Perpessicius
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
a periodicelor românești, întocmite de loan Lupu, Nestor Camariano și A. Papadima, vol. I : 1790-1850, București, 1966. Iată și cîteva cataloage extrem de utile : Ion Bianu, R. Caracas, Catalogul manuscriselor românești, 3 vol., București, 1907-1931 ; Constantin Litzica și Nestor Camariano, Catalogul manuscriptelor grecești din Biblioteca Academiei R.S.R., 2 vol., București, 1909-1940 ; N. Comșa, Manuscrisele românești din Biblioteca Centrală de la Blaj, 1944; P. P. Panaitescu, Manuscrise slave din Biblioteca Academiei R.S.R., București, 1959; Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turcești din depozitele Arhivelor Statului și
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
admiterii noilor membri în rândul celor care aveau dreptul să învețe secretele artei regale 611. Continuitatea păstrării vechilor cunoștințe n-a fost niciodată întreruptă de mii de ani. Vechile cutume strânse în documente din secolul zece și copia acestuia Regius Manuscript scris între 1350 și 1450 la York reprezintă un document ce face referire la istorie. Și acesta demonstrează direcțiile de dezvoltare a lojilor. Cele operative se desființau după terminarea lucrărilor la o catedrală, în timp ce cele speculative aveau o permanență independentă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]