16,589 matches
-
de istorie literară, intitulată Scrisori pentru Caragiale. Fiindcă o parte însemnată din corespondența primită de I. L. Caragiale se află în fondul de documente al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Ieronim Tătaru a cercetat-o și transcris-o după manuscrisele originale, cele mai multe inedite, a adnotat-o și a alcătuit un volum (nu ni se dau amănunte cînd a apărut sau va apărea, și nici la ce editură). Ceea ce am citit în „Axioma” e probabil un fragment din prefața la această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Negruzzi, îi era sprijin moral, confident (chiar și în chestiuni amoroase), sfătuitor juridic și reprezentant. Foarte interesantă e, de pildă, scrisoarea în care ieșeanul îi relatează autorului din București cum a decurs lectura cu glas tare, de către Titu Maiorescu, a manuscrisului Scrisorii pierdute, în salonul literar din casa lui Iacob Negruzzi: „Seara erau de față Nicu Gane și soția cea rătundă, Raletti cu nevasta, D-na Heege - bătrână și fiica ei D-na Greceanu și fiicele acesteia din urmă. D-na
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Constanța Buzea Valabile absolut toate variantele la care v-ați gândit, privind mersul corespondenței, dar și mulțimea plicurilor este un motiv. Plicuri doldora cu opere poetice complete, în manuscris, și cu proze lipsite de valoare, în schimb, de mare întindere. Orgoliul autorilor lezați de un răspuns neconvenabil se manifestă agresiv, după ce aceiași veniseră cu masca falsei modestii pe chip și cu creștetul presărat cu cenușă. Ar mai fi o
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
aplicată pe text în vederea decriptării holorimelor. Primii postmoderni Cît privește prozatorii Școlii de la Târgoviște, autorul pornește de la lucruri mai puțin familiare publicului, cum ar fi junețea literară a celor patru sau mediul literar underground creat de ei prin publicarea în manuscrise originale a revistelor proprii. Se vede de departe că preferatul autorului este Radu Petrescu, discutat aproape în jumătate din carte, de la jurnale la proze scurte sau romane. Sunt analize riguroase în care autorul demonstrează constant teza voinței de stil, a
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
care e comunismul și s-a hotărât s-o denunțe. El pornea din momentul inițial, punând sub semnul întrebării însăși insurecția din oct. 1917. A început să scrie în condiții inumane (în barăci înghețate), ascunzându-și mereu cât mai bine manuscrisele de teama K.G.B.-ului. Rebelul, ne spune S. Damian (repetând lucruri știute, însă nu chiar de toată lumea) avea nevoie de un complice, „nu de unul oarecare, văduvit și el de notorietate și influență și plasat undeva la periferia întâmplărilor, ci
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
membru fervent al celui din urmă, primit „cu o caldă înțelegere împletită cu sclipirile unei discrete, dar înalte afecțiuni. Întîlnirile aveau loc fiecare a doua sîmbătă după-amiază în locuința criticului, din Bulevardul Pache. Viața cenaclului nu avea nimic programat, orînduirea manuscriselor ce se citeau era o improvizație înțelept vegheată de Vladimir Streinu. Acesta, pe care eu și Tonegaru îl numeam «profesorul», cu o gesticulație olimpiană a gîndirii, și Șerban Cioculescu, lansînd sentințe subtile din care nu lipsea de obicei sarea calamburului
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
de poeme datate ca și cum le-ai fi scris în august 2003. Nu este o greșeală, e lucru făcut cu premeditare, cu suspiciunea sigură a celui ce își bănuiește semenii de indiferență și amânare. Amânare mortală în a deschide plicul cu manuscrise de cele mai multe ori în caligrafie elaborată. Poate că anii se numără de-acum cu zecile, de când urcăm împreună panta lentă a înțelegerii, care rămâne unilaterală. A înțelegerii motivelor pentru care n-am abandonat nici dumneata, nici eu, una și aceeași
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
împrumută vocea tiranilor, fanaticilor de tot felul, extremiștilor. Din păcate, scriitorul poate fi vocea oricui”. Chopin adjudecat Corespondența lui Frédéric Chopin (1810-1849) a fost inventariată la sfîrșitul sec. XIX de către Ferdinand Hoesick și păstrată la Cracovia, la Muzeul Czartoryski. Fiecare manuscris avea o adnotare făcută de Hoesick. Din această colecție n-a mai rămas nici urmă azi la Cracovia. În schimb, scrisorile lui Chopin au început să apară la licitații după 1990. În 1998, un lot de cinci scrisori a fost
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
genealogist, cu meritele și scăderile ei, Florin Faifer remarcă la Bezviconi și oarece aptitudini de romancier: o expresivitate voluntară, plăcerea de a povesti și o slăbiciune pentru portretizări. E amintit în acest sens și un volum de amintiri rămas în manuscris (poate s-ar găsi vreo editură interesată). l În același număr din „Convorbiri...”, Mircea Gheorghe semnează un articol de senzație, intitulat „Madame Solario” - o enigmă literară. Cum la sfîrșit e tipărită o notă -The Atlantic Monthly, vol. 289, no. 3
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
instrumentele de lucru), cît și pentru istoria artei (în care apar unghiuri de vedere noi). Autoarea ilustrează narativitatea imaginii prin exemple diferite, traversînd (în interiorul culturii europene) mai multe epoci, curente și spații de comunicare: de la fresca religioasă și miniaturile din manuscrisele medievale, pînă la publicitatea și benzile desenate contemporane. De fapt, relațiile dintre imagine și text cuprinse în volum sînt numeroase și ridică probleme diferite: e vorba de imagini care pornesc de la text și de imagini care îl creează; de imaginea
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
formule stilistice în uz și acordandu-si imaginea sonoră la evoluția generală a artei sunetelor. Este adevărat că cercetarea muzicologica a semnalat moștenirea această bogată în sinteze sau studii punctuale despre tezaurul de muzică îngropat în arhive, sub formă de manuscrise; dar distanță dintre studioși cu textele lor savante și public este mare și mult prea puțin din acest repertoriu a intrat în circuitul vieții de concert. Motive sunt mai multe: dificultățile de ordin tehnic, insuficientă, la noi, a unei tradiții
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
care o conduce la textualizare, la simbolul livresc, înghiocat în cel cosmic. Lumina solară, Rîul, Cerul, se întrepătrund cu Cartea, concept polivalent căci poate desemna și opera poetică și Cartea Lumii: Lumina se întoarce goală/ Soarele pleacă din zenit/ Din manuscrisul necitit/ Făcîndu-i dig la asfințit,// Încet, încet Rîul se umflă/ Aruncîndu-mi lin cerul pe mal/ Aruncîndu-mi lin cartea pe mal/ Aruncîndu-se și el pe mal/ Ca un subțire animal.// Doamne, Cerule, să poți citi/ În același timp cartea nescrisă/ Ca
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
albaștri) toate par aduse, fără întrerupere cu bicicleta, cu schiurile și depozitate de-a valma. E devălmășia dușmănoasă a celui ce n-a mai scris de-un veac un vers. Peste ea, zboară cînd ți se deschide ușa lilieci albi: manuscrisele de dincolo. Atelierul acribului miniaturist e haosul însuși. Lucrurile n-au mai fost mișcate de-o viață, praful de pe ele e praful unui vulcan rece, vînăt. Dacă-i cade din mînă pensula, norul iscat învăluie totul ca-n prima zi
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
criticul. Bun, asta-i partea așa-zicînd de creațe, dar mai există și alte aspecte importante, de "producțe": instituța agentului literar - care lipsește deocamdată și mai ales "acea secretă, omnipotentă armată a editorilor de text din edituri, marii anonimi care transformă manuscrisele în marfă vandabilă, frăgezesc aluatul aducîndu-l pe gustul publicului." Aici ar fi de discutat, pe gustul cărui public? Cititorii de literatură sînt oricum puțni, iar adevărați cunoscători - nici cît tirajele de azi (maxim 2-3 mii). Un editor bun poate face
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
scriitorul ar fi scandalizat "să i se umble în text". Și-l poate închipui cineva pe Nicolae Breban acceptînd ca un editor să-i taie din burțle digresive ale romanelor pentru a cîștiga în coerență epică? Sau un tînăr primind manuscrisul la refăcut după sugestiile unui redactor meseriaș? Sau vreun literat trudind răbdător prin arhive și biblioteci pentru a scrie "la comandă" biografia unei personalități a culturii noastre, cînd e mult mai simplu să faci volume de convorbiri? Euforii și hoți
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
preferate și cultivate de dvs. Să avem împreună răbdare până vă apar cărțile și poate, atunci, privindu-vă opera într-o altă lumină, să ne încurajăm a o comenta. Acestea fiind spuse, vă invităm la redacție spre a vă înapoia manuscrisul, iar în cazul în care vreți să ni-l lăsați în dar, vă mulțumim. (Bucur C. Cezar-Mihail, București)
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
Alături de Tu stă vid./ Alături de Eu stă vid./ Alături de Ei stau Ei./ Tu-Eu e și vesel./ Eu-Tu e și trist.../ Însă Ei sunt sublimi./ Iar lumina îi așteaptă:/ Tu-Eu-Eu-Tu." Desenele degeaba sunt elaborate, corecte, sentimentale și ele, ilustrează inutil manuscrisele cu care, deocamdată, n-ați demonstrat decât dorința de a fi poetă. Mai încercați. ( Lia Nistor, Cluj-Napoca).
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13830_a_15155]
-
contacteze pe lîngă scriitorii „buni" (termenul are aici doar conotații morale), Manolescu, Pleșu, Dinescu, Liiceanu și scriitori „răi", colaboraționiști, Adrian Păunescu, Eugen Barbu, Dinu Săraru. La întoarcere, acești jurnaliști occidentali trebuiau să scoată din țară cît mai multe fotografii, filme, manuscrise ale dizidenților, probe ale terorii din România. O dată întorși realizau materiale incendiare pentru media și marile agenții de știri occidentale. De abia aceste articole apărute în marile cotidiane franceze sau pe fluxurile de știri ale agențiilor puteau fi luate drept
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
care le-a scris, bineînțeles, dar și mai mult pentru că a ucis conștient poetul din el și a dorit să dispară în anonimat. Îl admir pe Kafka, pe scriitor, firește, dar și mai mult pe cel care a dorit ca manuscrisele să-i fie arse. Îl admir, foarte aproape de mine, pe Pascal Pia care a refuzat un destin literar, ca și un destin politic ce l-ar fi plasat în rîndul întîi [...] Aceștia sînt «sfinții» mei. Și-mi dau bine seama
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
fiecare cu farfuria lui, mâncau dintr-o tocană gătită de Mircea Dinescu. Mai aveau la dispoziție vin și țuică produse tot de el, la o fermă de pe malul Dunării. Într-o încăpere alăturată, Mircea Dinescu însuși, cu un teanc de manuscrise în față, vorbea agitat la telemobil. Telemobilul îl ținea cu mâna stângă, iar cu mâna dreaptă corecta expeditiv printuri, manuscrise și dactilograme. - Citește asta, bătrâne Am citit și am râs. Era vorba de un scurt text care însoțea o caricatură
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
tot de el, la o fermă de pe malul Dunării. Într-o încăpere alăturată, Mircea Dinescu însuși, cu un teanc de manuscrise în față, vorbea agitat la telemobil. Telemobilul îl ținea cu mâna stângă, iar cu mâna dreaptă corecta expeditiv printuri, manuscrise și dactilograme. - Citește asta, bătrâne Am citit și am râs. Era vorba de un scurt text care însoțea o caricatură referitoare la Irak. În timp ce americanii se pregătesc să dărâme de pe soclu, cu o funie trasă de un tanc, o statuie
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
contemporan și culoarea de fiecare zi a ambianței unei întregi istorii literare. Întrucât mă prezentasem însoțită de o recomandare din partea Academiei, Martha Bibescu a presupus că aș avea oarecare autoritate să-i mediez intrarea în posesia corespondenței și a altor manuscrise rămase în țară, ca documentație pentru viitoarele sale cărți. În ciuda vârstei, nu înțelegea să nu le scrie. Condiția acestei încrederi se traducea printr-o neașteptată perspectivă. Academia să fie trecută în actul testamentar al scriitoarei, la capitolul manuscrise și documente
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
a altor manuscrise rămase în țară, ca documentație pentru viitoarele sale cărți. În ciuda vârstei, nu înțelegea să nu le scrie. Condiția acestei încrederi se traducea printr-o neașteptată perspectivă. Academia să fie trecută în actul testamentar al scriitoarei, la capitolul manuscrise și documente. Penibilul incapacității mele de a răspunde unei dorințe cât se poate de firești, din punctul meu de vedere, l-am simțit pe loc. Într-o atmosferă de suspiciune apăsătoare, am fost sfătuită la Academie, fără drept de protest
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
la Mogoșoaia să-și petreacă Anul Nou, și autoarea solicitată să fie companie celeilalte, deși ar fi simțit nevoia să-și prelungească șederea pe malul Mării Negre, "atât de frumoasă când nu e nimeni împrejur." Și, înaintea ultimei file, cuprinzând în manuscris, cu creionul, ultimele comenzi pentru fabrica de ceramică de la Comarnic, meditația în limba engleză a autoarei: "E curios cum suntem singure amândouă în această seară deosebită. Ea e măritată și eu sunt măritată. Ea are șase copii. Singurul meu copil
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
Gheorghe Ceaușescu Editura Compania, instituție care ne-a obișnuit cu cărți importante editate în foarte bune condiții, a publicat recent memoriile lui Petru Groza intitulate Adio lumii vechi, rămase până acum în manuscris. Din punctul de vedere al dezvăluirii propriului caracter, sunt interesante memoriile lui Petru Groza. Zadarnic va căuta cititorul amănunte relevante pentru viața politică românească. Poate doar câteva fapte mărunte, e adevărat sugestiv descrise, referitoare la luptele duse de românii ardeleni
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]