309 matches
-
mea plăpândă, în Mâna Ta, se mișcă-n unduiri de rod ... Și spicul de grâu,prinos de cuget crește-n chemarea celuilalt, ca Via Ta, cu Afuzalină de mir, revărsată de la culesul Dintâi. Tremur în cuprinsul privirii Tale, ca o maramă pe fruntea Fecioarei ... Tainic Te simt în izvorul Luminii. Răsari pe prispa Dorului meu, ca un Luceafăr, ca o Lactee ! Prins în tânjiri de cicoare, mă cuibăresc în pleoapa Luminii Tale, încolăcit în nădejde. Doamne, picură-mi din Candela Ta
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
icoanelor în școli, spitale, penitenciare, primării sau în alte instituții publice, Î.P.S. Părinte Ioan afirmă că România este țara lui Dumnezeu, țara icoanelor, în fiecare casă de român regăsindu-se o icoană „pe peretele dinspre răsărit, fiind împodobită cu maramă, cu ștergarul foarte frumos țesut în război, gătită cu fir de busuioc” (p.49). Despre Sfânta Cruce afirmă că este „stindardul creștinilor. Părinții noștri nu au pus nici un alt semn pe turla bisericii decât Sfânta Cruce”, ori se știe că
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
Iar noi, pe uliți presăram frunze de nuc și tei. În această zi frumoasă a moșilor de vară, Călușul răsuna prin sate cu lăutari în seară, Iar câte un vătaf purta în joc un băț împodobit , Cu busuioc, pelin, ciucuri, maramă cu fir de borangic. De Rusalii era festin,... o amplă sărbătoare, Cu vase de lut pictate, străchini și vechile ulcioare. Acum totul s-a schimbat în port, viață și obicei, Eu păstrez frânturi de poveste din sufletul anilor mei. De
DE RUSALII de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375255_a_376584]
-
așa cum știu mai bine, iar tu să mă asiguri că niciodată n-ai să-ți dai la o parte vălul misterios pe care vreau să ți-l atribui. Cred că ți-ar sta bine dacă pe cap ai avea o maramă de borangic de culoarea mării, iar trupul feciorelnic l-ai avea împodobit într-o rochie de culoarea soarelui de mai. În brațele tale, mă gândesc să așez margarete, iar pe buze un surâs ce poate cuceri orice muritor de pe pământ
SCRISOARE CǍTRE PRIETENIE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372146_a_373475]
-
interpretează cântece din toate zonele. Pe scena de la Bucov, Mihaela Stratan, în vârstă de 12 ani, a interpretat cântecele: “Așa-i jocul pe la noi”, “ Sunt o fată frumușică”. Costumul bărbătesc este alcătuit din pantofi, opinci, cătrință, ie, brâu, fustanelă, bondiță, marame scurte și lungi, iar cel bărbătesc din: cizme, pantofi, ițari, brâu, cămașă, bondiță, căciulă, pălărie. Ansamblul “Mugurelul”, din Ucraina este coordonat de Ion Popescu, Comunitatea Românilor din Ucraina, europarlamentar. Ansamblul a fost înființat în 2004, are 60 de membri, constituiți
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
are în total 100 de membri din care sunt prezenți 20. Au în repertoriu dansuri populare din Muntenia, Dobrogea și Moldova. La festival au dansat “Geamparaua” și “Brașoveanca”. Poartă costume specifice județului Prahova. Fetele au pantofi, poale, ie, șorțuri, brâu, maramă, iar băieții: pantaloni, brâu, cămașă, fustiță, pantofi. Reprezentanți ai Platformei Unioniste “Acțiunea 2012”și ai organizatorilor au distribuit cocarde și stegulețe tricolore. Pentru acest eveniment Platforma Unionistă “Acțiunea 2012” a confecționat tricouri pe care erau imprimate imagini reprezentative pentru unirea
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
sau puf de mâțișor.... XVI. SE SCURGE RUGINA PE FILELE VIEȚII..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015. Când toamna se zbate în lanțuri de-aramă, Pădurile toate se simt pustiite; Își poartă, umile, gălbuia maramă, Pe umărul nopții plângând, despletite. Își leapădă straiele arse în toamnă Și goale rămân sub a vântului strună; Privesc, cu durere, spre-a cerului Doamnă: Suava, măreața și palida Lună. Furtuna se tânguie-n brațele mele, Dorind să-și arunce
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Să-mi sfâșie suflet și inima trează; Se-ntind către mine precum niște-arcane, Când versuri lugubre în minte-mi vibrează. Citește mai mult Când toamna se zbate în lanțuri de-aramă,Pădurile toate se simt pustiite;Își poartă, umile, gălbuia maramă, Pe umărul nopții plângând, despletite.Își leapădă straiele arse în toamnăși goale rămân sub a vântului strună;Privesc, cu durere, spre-a cerului Doamnă:Suava, măreața și palida Lună.Furtuna se tânguie-n brațele mele,Dorind să-și arunce mantaua
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
flăcăii strângeau plata pentru lăutari, luau de la fete și tinerele neveste odoarele pentru strigat la Govie. Se considera odor pentru Govie orice obiect lucrat de tinerele fete sau de mamele și bunicile lor. Astfel de odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor”. Odoarele nu erau simple „obiecte
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
sătești, totuși gospodăria bunicilor păstra preocupările vechi. Amatori ai calității, bunicii realizau necesarul de consum ca-ntr-o gospodărie feudală avansată. Văzuse acolo nepoata cum prelucrau cânepa și bumbacul, pe care tot ei le cultivau. Obțineau și borangic pentru ștergare, marame, ii tradiționale, crescând, în asociație cu un cumnat la fel de harnic, și viermi de mătase. Și în privința bunicii, tot vorbe de laudă! Știa să apese și cormanele plugului, după cum stăpânea croitoria, țesutul pânzei ori al covoarelor, brodatul ca și gătitul. Și
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
frumusețea. Explicațiile muzeologului, deși sumare, dădeau voce iilor care parcă vorbeau singure. Fiecare ie își are povestea ei, a spus Doamna Victoria Bularda. Costumele naționale cu care erau îmbrăcate diversele persoane prezente la aceasta sărbătoare îți luau ochii: ba o maramă, ba o cingătoare, ba un brâu tricolor, iar ansamblele erau splendid articulate. La o pauza de masă, unde au fost servite bunătăți felurite, frumoasele noastre cântau și dansau precum fetele de la Căpâlna. Petroneta țipuia, chiuia și le zicea așa, ardelenește
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
Iar fustele și șurțele cum sunt?” “Păi, cum să fie, tot albe, răspundea Nana Mariuță, că doar este vară, și sunt cusute de mână tot cu flori roșii și pe poale cu cipcă (dantelă), împletită tot de mână.” “Și basmaua, marama, cum e?” “Păi tot așa, albă, fiindcă așa se poartă vara.” Și uite așa, Nana Mariuță vorbea cu distincție și simplitate despre splendoarea costumului purtat zilnic, în demnitate și frumusețe. Buni încheie mica sa povestire cu rugămintea să ne mai
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
și modul de aranjare. În vârful bradului se leagă o cârpă albă, o „năframă”, după ce Într-unul din colțuri s-a Înnodat un ban nou ș...ț. De trunchiul bradului se mai leagă două șervete lungi de borangic și două marame, unul mai sus și altul mai jos, care atârnă de o parte și de alta ca două perechi de aripi. În afară de aceste două obiecte, bradul mai este Împodobit cu flori albe și roșii, cele mai multe roșii. Podoaba care este legată direct
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
arată, În cele din urmă, a fi adversarul său. (M. Eliade, 1988, p. 14) Mitul Yoruba. „Atunci când ființa supremă (Olorun) găsi de cuvință să creeze lumea (Aye), ea Încredință această importantă misiune lui Oduduva. Îi dădu astfel trimisului său o maramă În care se afla țărână sau nisip (erupke) și un cocoș. Pe atunci totul era acoperit cu apă. Coborât cu piroga din cer, Oduduva doar desfăcu marama și-i vărsă conținutul. Puse apoi cocoșul deasupra și acesta scurmă. Împrăștiind țărâna
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ea Încredință această importantă misiune lui Oduduva. Îi dădu astfel trimisului său o maramă În care se afla țărână sau nisip (erupke) și un cocoș. Pe atunci totul era acoperit cu apă. Coborât cu piroga din cer, Oduduva doar desfăcu marama și-i vărsă conținutul. Puse apoi cocoșul deasupra și acesta scurmă. Împrăștiind țărâna În toate direcțiile, făcând astfel să apară pământul locuibil.” (I.-P. Laleye, 1996, pp. 614-618) Mitul Dogon. „Amma este numele de care etnia Dogon Îl dă Ființei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la ochi cu stînga) [BOGDAN] Privește-mă încalte... De ce? Măcar un pic. ANNA Se uită cu sfială și frică) O ce frumos și tânăr... Păcat... Dar cum te cheamă? BOGDAN Bogdan! ANNA Bogdane, cum se poate de tu nu ai maramă Pe ochi... Rogu-te spune-mi... tu ai murit de mult...? BOGDAN [(apart)] Ciudat! Doarme, visează...? Ce vis... s-ascult, s-ascult. (lămurit la ureche) Dar n-am murit... ANNA (zîmbind) Așa e! de-a pururi tăgăduiți... Ei bine, te
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
BOGDAN] Au n-au putut sub frunte privirea mea să sece Nebun de aș fi fost... Și să fi rămas orb, Veninul crud și dulce în ochi să nu-l mai sorb. {EminescuOpVIII 123} 10 2275 [MAMA ANNEI] Dă jos marama... [ANNA] Dă-o... Doamne, e voia lui, Eu... nu voi... 11 2275 [MAMA ANNEI] Să-i spun că totdeuna la dânsul ai gîndit? C-ai așteptat mult, fată, pîn' te-au călugărit? Că ai gândi la dânsul ș-acum, dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lână adevărată și te asigur că pe lumea de unde vin eu valorează cu mult mai mult decât banii pe care ți i-am dat. Pradă unei frământări atroce, femeia vorbi poticnit: ― Înălțimea Ta, nu se cade să merg acasă fără maramă. Sunt femeie măritată. Ar râde lumea de mine. Asta dacă aș mai ajunge acasă și n-aș fi confundată cu vreo prostituată. Cere-mi altceva! Kasser privi la ființa jalnică a femeii. Nu se putea gândi la nici un obiect de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe o perdea de ușă de la Mănăstirea Putna, cu coroana așezată pe un văl lung, cu o mantie bizantină și cu papuci de culoare roșie, imperială 321. Cu același văl (vezi și mai sus) - care poate să fi fost o maramă - sub coroană, apare frumoasa Maria Voichița și în tablourile votive de la Voroneț, Pătrăuți și Dorohoi, de la biserica Sfântul Nicolae și în broderiile de pe epitrahilele de la Mănăstirile Voroneț și Dobrovăț. Pe epitrahilul de la Dobrovăț, haina de ceremonie a Doamnei este albastră
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lungă. Sau Doamnele lui Petru Șchiopul - Maria Amirali, soția, și Maria, fiica măritată cu grecul Zotu Tzigara, care apar în tabloul votiv de la Mănăstirea Galata în „veșminte simple de curte, neoficiale”, eleganta Doamnă Maria, cea din Pera Stanbulului, cu o maramă pe cap, fiind înveșmântată într-o rochie lungă și având drept podoabă două șiraguri de perle 337. Sau învățata Doamnei Elina, sora lui Udriște Năsturel și soția lui Matei Basarab, care, în tabloul votiv de la Mănăstirea Arnota, îl convinge pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în scaun, septembrie 24, 7066”342), întocmită la Sibiu, este de-a dreptul impresionantă, multe piese aparținând unui „vestimentar” privat: două cămăși de femeie având perle la guler, unsprezece cămăși cu gulere aurite și cu nasturi auriți, o scufie, cinci marame (pentru purtat în zilele obișnuite), patruzeci și nouă de nasturi auriți cu perle și nestemate, o cataramă de argint, șase inele de aur. Apoi: trei cămăși cu gulere aurite și cu nasturi de argint, două cămăși noi aurite, o broboadă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În mocnitul întuneric și cu fața spre fereastă. El s-așează lângă dânsa, fruntea, ei o netezește, O desmiardă cu durere, suspinând o drăgostește, Pleacă gura la ureche-i, blând pe nume el o chiamă, Ea ridică somnoroasă lunga genelor maramă, Spăriet la el se uită... i se pare că visează, Ar zâmbi și nu se-ncrede, ar răcni și nu cutează. El din patu-i o ridică și pe pieptul lui și-o pune, Inima-i svîcnește tare, vieața-i parcă se
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
din mijlocul stânei. iarna va fi blândă? iarna va fi hâdă? numai flăcările din felinare mai joacă o horă. din ceașca cu ceai, aburii întorc amintirile acasă. balansoarul scârțâie, leagănă frunzele moarte. pe prag, doar pipa bunicului. păianjenii țes liniștiți marame; în curte: risipă de aur și crizanteme... cucul cântă ca-n fiecare an numai pentru Issa. modelări poetului Bernard Mazo sculptat în fildeș, poemul are forma unui elefant memoria convergența amintirilor, înțepenește într-un prelung țiuit. aici sunt eu, acolo
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
oameni toți seamănă între ei arta meditației de-ajuns să-i privești în tine o liniște se umflă până la înălțare într-o rugăciune sunt atâtea păcate se topesc oarecum în ceara lumânărilor devenim simpli cerșetori de izbăvire hulă pe suflet maramă cu chip de zeu vălurit privirea mea larg far fără odihnă bărbatule de oriunde ai veni dragoste cărnii tale spune-i că la țărm sentimente clatină nori cu vele dezlănțuit sufletul meu quiproquo sub creangă de măslin trăiesc într-o
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ale lui Eminescu adresate nouă și mamelor noastre, ci la ale lui Al. Depărățeanu (1835‐1865 ) care spun tot atât de mult ce înseamnă simbioza mamă‐copii: „Erau trei sărmani: doi copii și‐o mamă, și pâne !... Un singur codru într‐ o maramă. Mama‐l frânse‐n două și dete pe rând La fieștecare câte‐ o părticea . « Mamă! » ‐ atunci copiii ziseră plângând: Ție ce‐ ți rămâne ? - „Voi”, răspunse ea”. * și ca argumentația mea pentru dragostea de mamă , care înseamnă în același timp și
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]