775 matches
-
11. 11:45-12:00 Octavian SĂRBĂTOARE (Australia): Dacism și neo-dacism: încotro ne îndreptăm intru trezirea neamului românesc 12. 12:00-12:15 Prof. Univ. Dr. H.C. Liviu Alexandru Sofonea: Ancestralitate → Contemporaneitate → Viitorime 13. 12:15-12:30 Livia PISO: Originea ancestrala a nobilimii maramureșene 14. 12:30-12:45 William Ritziu (SUA): Relațiile internaționale în vremea lui George Coșbuc 15. 12:45-13:00 Maria IONESCU: Prima sinteză asupra istoriei strămoșilor noștri reali (Prof. G.D. Iscru) (lansare de carte) PAUZĂ DE MASĂ (13.00-15.00) Secțiunea
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
18 Ieri, elevii și profesorii băimăreni ai Școlii generale nr. 18 au marcat Ziua modială a poeziei într-un mod inedit. Au vorbit despre poezie, au audiat un recital de poezie și au avut o întâlnire interactivă cu un scriitor maramureșean contemporan. Evenimentul a fost organizat de profesoara Izabella Krizsanoszki, dirigintele clasei a V-a B a școlii mai sus amintite, având-o ca invitată pe scriitoarea Angela Glodici din Baia Mare. Manifestarea a cuprins o scurtă incursiune despre ce înseamnă poezia
PROFESORII ŞI ELEVII BĂIMĂRENI AU SĂRBĂTORIT “ZIUA INTERNAŢIONALĂ A POEZIEI” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349138_a_350467]
-
administrației locale. Poate par patetic, poate sunt puțin subiectiv, motiv pentru care „a mă apăra” redau câteva gânduri despre Domnia sa din cea mai recentă carte „Petale recoltate din Complinium” (colecție) „Din flori am făcut cuvinte”a unor personalități române și maramureșene: „Nu sunt mulți soliști de muzică populară care să-și fi păstrat cu vigoare și prospețime, de-a lungul a peste cinci decenii, ca Nicolae Sabău o prezență atât de marcantă în pleiada iluștrilor maeștri ai genului.” ( Teodor Ardelean ); „Ajuns
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
Butuza ); „Plămădirea prin propria-i trudă a unicului Festival folcloric particular din România „Alină-te dor, alină”, amenajarea Casei muzeu al cântecului popular în satul natal, ridicarea Monumentului eroilor neamului și acum zbuciumul pentru înălțarea Bisericuței de lemn în stil maramureșean, conferă aura unei personalități așezate sub nobila zodie a vocației constructive.” ( Emil Domuța ); „Nicolae Sabău, cântăreț de talie națională, îi aud sufletul ca lacrima mamei.” ( Ioan Alexandru ); „ Un adevărat exponent al melosului acestor ținuturi binecuvântate, cunoscutul și îndrăgitul cântăreț Nicolae
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
au învățat înainte de nota muzicală, sunetele naturii.” ( Anton Rohian ). Să salutăm și faptul că au fost distinși cu titlul de „Cetățeni de onoare ai comunei Cicîrlău” marea realizatoare de emisiuni folclorice la televiziunea națională, distinsa Eliza Stan și marele taragotist maramureșean și național Dumitru Fărcaș. Să trăiți domnule general Vasile Zete! Cei care n-au fost duminică la Cicîrlău au pierdut mult... Gelu DRAGOȘ Referință Bibliografică: Articol de Gelu Dragoș / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1641, Anul
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
2Idem nr.1. 3 Vasile T. Doniga, Folclor din Maramureș, p.179, strigătura 511, Editura Minerva, București, 1980. 4 Maria Ciuberea, Săliștea Sibiului, 1974, zicere de legare pentru dragoste. 5 Țâpuritúră, țipurituri, s. f. (reg.) Strigătură (1) specifică în cântecele maramureșene. - țâpuri + suf. -ătură. Cf. DEX, Editura Academiei Române, București, 1975. 6 Leca Morariu, De la noi. Povești, poezii și cimilituri populare, p.33, povestea Cel mai mic, cel mai voinic, Editura Minerva, București, 1983. 7 Jean Chevalier, Alain Gheerbrandt, Dicționar de simboluri
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
cultură al cotidianul "Informația Zilei de Maramureș". Este președintele Cenaclului "Petre Dulfu" din comuna Satulung și director executiv al Revistei de cultură "Izvoare Codrene". Este deținătorul blogului http://izvoarecodrene.blogspot.ro/ și redactor al revistei Casei Corpului Didactic Maramureș "Școala maramureșeană", membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, membru al Ligii Scriitorilor din România, filiala Maramureș, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Are patru cărți publicate: „Revistele școlare”, Editura „Maria Montessori” a Casei Corpului Didactic Maramureș, în 2008; „Instantanee maramureșene” , Editura
GELU DRAGOȘ de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348562_a_349891]
-
Școala maramureșeană", membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, membru al Ligii Scriitorilor din România, filiala Maramureș, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Are patru cărți publicate: „Revistele școlare”, Editura „Maria Montessori” a Casei Corpului Didactic Maramureș, în 2008; „Instantanee maramureșene” , Editura Transilvania” Tecuci, în 2012; „ Opinii”, Editura „Singur” Târgoviște, 2015 și „Valențe pedagogice în activități ecologice”, Editura „Amanda Edit” București, 2015. A apărut în peste 10 antologii de poezie. Referință Bibliografică: Gelu Dragoș / Gelu Dragoș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GELU DRAGOȘ de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348562_a_349891]
-
-l director al CCF Cluj). Mă simt obligată să vă mărturisesc și traduceri ale altor scriitori: Jean Molla, Xavier Petit Laurent, Leon Daudet, Anne Percin, Anne-Laure Bondeaux, Contesa de Segur etc., care toate au fost tipărite. „Cunosc eu un poet maramureșean mai talentat decât Burnar?” (BKD) Anca GOJA: Știu că l-ați stimat în mod deosebit pe regretatul poet Ion Burnar. Partea văzută a relației dvs cu el este că v-a scris câteva prefețe. Care a fost partea nevăzută a
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
el este că v-a scris câteva prefețe. Care a fost partea nevăzută a acesteia? Betty KIRCHMAJER-DONCA: Îmi produce, mai mult decât stimă, bucurie și durere, doar rostirea numelui Ion Burnar... Cine ar putea vorbi despre Ion al Împăratului poeziei maramureșene în doar câteva propoziții?! Prefețele scrise pentru câteva din cărțile mele mă onorează, îmi dau încredere, mă îndeamnă la mai bine, la mai mult, mai frumos, scriitoricește vorbind. Este partea văzută cum remarcați în mod sensibil, dar vă ispitește se
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
ani, iar " Dansul interzis", anul trecut. Iar ieri mi s-a înmânat diploma pentru activitatea editorială din 2010, din partea Direcției Județene pentru Cultură Satu Mare. V-ați gândit cumva la județul nostru?! Cât despre solicitarea traducerii în franceză a unui autor maramureșean, nu mi s-a vorbit în mod expres, și cred că timpul nu mi-ar permite - lucrez acum la trei cărți, însă pentru colegii mei de cetate culturală aș face, cred un efort. Pentru a-mi întări spusele: aseară, la
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
mai tulburător, mai răzbătător, trăit mai de aproape și făcându-se auzit de departe. Cred că sunt bine înțeleasă... „Succesele mele ar trebui să trezească impulsul spre un lucru bine făcut"(BKD) Anca GOJA: Faceți parte din gruparea de scriitori maramureșeni, care vă iubesc, vă apreciază și, probabil, vă invidiază puțin pentru succesele dvs. Cum ați caracteriza această grupare? Betty KIRCHMAJER-DONCA: Este un sentiment aparte să te simți iubit, prețuit de colegii de breaslă. Invidia este apanajul persoanelor astenice. Posibilitatea de
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
să trezească impulsul spre un lucru bine făcut și dorința să fii și tu invidiat odată pentru asta. Cei care vor continua să se înfășoare în această neagră pânză de păianjen, vor deveni victime ale propriilor acte. Gruparea de scriitori maramureșeni din care fac, cu mândrie, parte are nevoie, cred, de mai multă omogenizare, de un mai penetrant suflu comun, de o mai intensă trăire a evenimentelor literare de creație, de încurajarea realelor talente, și nu a scriitorilor făcuți, de implicare
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
Acasă > Eveniment > Actualitate > LOCALITATEA MARAMUREȘEANA LUCĂCEȘTI A ÎMBRĂCAT STRAI DE SĂRBĂTOARE Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014 Toate Articolele Autorului La data de 12 iulie 2014 a avut loc inaugurarea Centrului multifuncțional,o cladire modernă, utilata cu tot ce
LOCALITATEA MARAMUREŞEANĂ LUCĂCEŞTI A ÎMBRĂCAT STRAI DE SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349318_a_350647]
-
zonei, omul de suflet care știe să dea culoare, ori de câte ori se ivește ocazia, acestor Ținuturi chiorene, veșnic înfrățite cu spațiul codrenesc. Un Laudatio tuturor celor care au facut posibile aceste momente unice. La Lucăcești. Sursa:Izvoare Codrene Referință Bibliografica: Localitatea maramureșeana Lucăcești a îmbrăcat strai de sărbătoare / Radu Botiș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1293, Anul IV, 16 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Radu Botiș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LOCALITATEA MARAMUREŞEANĂ LUCĂCEŞTI A ÎMBRĂCAT STRAI DE SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349318_a_350647]
-
Ghenceanu, criticul și minunatul coleg Ion M. Mihai și, recent, criticul și ziaristul Augustin Cozmuță. Dintre membrii fondatori, au mai rămas criticul Săluc Horvat și cu mine. Ca să putem edita revista, am pus bazele unei asociații care să reunească scriitorii maramureșeni. Normal, fac parte și dintre membrii fondatori ai Asociației Scriitorilor “Baia Mare”, în care, Augustin Cozmuță și subsemnata am fost aleși vicepreședinți, președinte fiind Săluc Horvat. Ne bucurăm pentru tine, dar fii mai concisă, veți sări asupra mea, o biată prezență
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Ghenceanu, criticul și minunatul coleg Ion M. Mihai și, recent, criticul și ziaristul Augustin Cozmuță. Dintre membrii fondatori, au mai rămas criticul Săluc Horvat și cu mine. Ca să putem edita revista, am pus bazele unei asociații care să reunească scriitorii maramureșeni. Normal, fac parte și dintre membrii fondatori ai Asociației Scriitorilor “Baia Mare”, în care, Augustin Cozmuță și subsemnata am fost aleși vicepreședinți, președinte fiind Săluc Horvat.Ne bucurăm pentru tine, dar fii mai concisă, veți sări asupra mea, o biată prezență
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului - Dicționar - 1700-2010” coordonator, Vasile Iuga de Săliște. Editură Culturală Pro Maramureș Dragoș Vodă, Cluj-Napoca,2014 Vasile Iuga: "De altfel, destinul meu este să scot la lumină istoria și evenimentele importante din viața elitelor maramureșene, care s-au remarcat în viața publică, indiferent de domeniu. Și am s-o fac până la sfârșitul zilelor mele, chiar pe banii mei, cum am facut-o nu de puține ori până acum..." Referință Bibliografica: Oameni de seamă ai Maramureșului
OAMENI DE SEAMĂ AI MARAMUREŞULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349951_a_351280]
-
viață, culoare, lume, firesc și sacru. Noi suntem din ținutul Bistriței, de la confluența dintre Bistrița și Cluj. Părinții erau din Maramureș, stabiliți acolo din tinerețe, cu gândul să-și școlească copiii și să le dea un alt viitor. Cu țesătura maramureșeană m-am întâlnit odată cu venirea noastră în Botiza. Dar cu țesătura în general m-am întâlnit în copilărie, deoarece în familia noastră de țărani mama era cea care pregătea totul pentru îmbrăcăminte. Țesătura maramureșeană este posibilitatea inegalabilă de a reda
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
dea un alt viitor. Cu țesătura maramureșeană m-am întâlnit odată cu venirea noastră în Botiza. Dar cu țesătura în general m-am întâlnit în copilărie, deoarece în familia noastră de țărani mama era cea care pregătea totul pentru îmbrăcăminte. Țesătura maramureșeană este posibilitatea inegalabilă de a reda frumusețea Maramureșului nu numai prin cuvinte, ci și prin artă. De a arăta lumii competența țărăncii din această parte de lume și harul ei de a lăsa tot ce este frumos urmașilor. Pe țoluri
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
țesături, regăsim simboluri care reprezintă obiecte și ființe cu care ne întâlnim în viață: din biserică, din casă, din natură, stilizate astfel încât să capete un rost în covor. Se poate vorbi, pe bună dreptate, despre o anumită filozofie a covorului maramureșean. Cu elementele pe care le-am întâlnit aici am reușit și eu să concep un fel de filozofie a acestui obiect care, în esență, exprimă existența femeii, posibilitatea ei de a-și așterne gândurile, nu pe hârtie, ca un scriitor
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb, ea nespunând că țese în romburi, ci că țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră", mi-a mărturisit doamna preoteasă Victoria Berbecar. Covorul maramureșean, ca
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră", mi-a mărturisit doamna preoteasă Victoria Berbecar. Covorul maramureșean, ca un ambasador cultural Domnia sa mi-a vorbit în continuare despre culorile covoarelor obținute exclusiv din flora spontană a Botizei, procedeu uitat de botizeni, dar reînviat de preoteasă, culori ce reprezintă viața însăși, despre felul în care se obțin, vremea
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
și rostul fiecăreia, despre galben, roșu-închis, alb sau verde, culorile specifice Maramureșului. Prin harul și munca doamnei preotese, covoarele de Botiza au trecut granițele țării și chiar oceanul și au încântat privirea multor oameni dornici de a cunoaște arta țărăncilor maramureșene. În unele țări am făcut popasuri mai lungi, am lucrat cu elevii de la diferite școli, cum a fost în Austria, sau în Belgia. Apoi, au venit din aceste țări grupuri de copii sau familii aici, la Botiza. În vara lui
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
Institutul Cultural Român, am avut o expoziție la Washington, la "Maison Frances", împreună cu un mare artist român, Mircea Cantor, cu care colaborez de câțiva ani. El își realizează compozițiile, iar eu îl ajut să și le pună în țesătură. Covorul maramureșean, ca un ambasador, a dus în toată lumea imaginea curată a românilor, dar viitorul lui nu este chiar atât de surâzător, pentru că arta în general nu este apreciată la adevărata ei valoare. În timpul liber, în afară de covoare, de familie și de casa
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]