233 matches
-
eu, vechi, "antic și de demult") a început să se "gate". Îl văd ca pe o "moară" de măcinat ... imagini de altă dată, chiar suflete. Dacă până mai ieri puteai să ceri o ulcea cu apă oricărui maramureșean, astăzi același maramureșean de ieri, îți ia, măcar, un ban! Alo, societatea de servicii publice de poezie? îmi curg la țeava de la bucătărie câteva rânduri de versuri albe. Eu aș dori cu rimă. Mă puteți ajuta? Ți-a fost vreodată rușine că ești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dacă Moldova a fost "descălecată" de legendarii Bogdan și Dragoș plus cățeaua Molda, cu ceva secole în urmă, acum e firesc să încercăm și noi o "reîncălecare" a originilor, nu-i așa? Și dacă tot ne-au fost strămoși niște maramureșeni, de ce nu am revendica acum ceva moșteniri, în calitate de urmași? Măcar cât spațiu ocupă horinca dintr-un prun dintre Rona de Jos și Sighet, de exemplu...! Sau cât aerul de sub un vers de Vasile Muste? Sau cât umbra de sub nucul din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bucurie pentru totdeauna. Am întemeiat și eu o familie numeroasă, să-mi umplu singurătatea și tristețea care mi-au năclăit ființa toată viața... Uite, dacă e să caracterizezi scriitorii din provincie care au luat cu asalt Bucureștiul, eu cred că maramureșenii sunt cel mai greu de modificat, își poartă cu ei însemnele originii în comportament, în vorbă, în gusturi, în umor, în gestică. Par mai greu adaptabili, au nostalgii greu reprimabile. Cum explici aceste lucruri? De ce transplantul de Maramureș la București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ființa mea tânără de atunci un scurtcircuit din ale cărei energii mă hrănesc și acum. Când m-am mutat în București, după 1983, am venit cu toată această placentă arhetipală după mine. În Capitală trăiau la un moment dat mulți maramureșeni de vază, era regretatul Laurențiu Ulici, Alexandru Ivasiuc, până în 1977, la cutremur, prozatorii Nicolae Breban, Augustin Buzura și Ioan Groșan, a venit apoi la sfârșitul lui '89 poetul Ioan Es. Pop, sunt cântăreții Grigore Leșe, Ducu Bertzi, Narcisa Suciu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mi-aș dori. Mă identificam atât de bine cu acele locuri, cu acel fluierat familiar al locomotivei de jucărie, cu acei oameni aspri și simpli... Iar ca să ies din nostalgie, o observație din alt registru: mi s-a părut că maramureșenii se plâng mult mai puțin de soarta lor decât locuitorii celorlalte provincii istorice ale României (Moldova, Muntenia), ceea ce-i face mult mai simpatici, mai "frecventabili", fie chiar și preț de câteva minute, timpul unui reportaj. Élie Barnavi este unul dintre
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a comunității autohtone decât evreii și ceilalți necreștini. Maramureșul este o zonă În care o bună parte dintre locuitori sunt greco-catolici, care nu au o viziune bipartită asupra „lumii de dincolo”, ca ortodocșii, ci tripartită : Raiul, Iadul și Purgatoriul. Unii maramureșeni cred că, după moarte, evreii ar avea parte de Purgatoriu. Evreii sunt respectați aici și chiar admirați pentru fervoarea lor religioasă și, prin urmare, ei nu pot fi localizați post-mortem În flăcările Iadului - destinația păcătoșilor și a celor „fără de Dumnezeu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a astronomilor a dat numele său unei planete recent descoperită. El ne-a mărturisit Într-un reportaj că: ” vremea festivităților a trecut. Invitați conducătorii locali, primarii, țăranii, Învățătorii să vadă, să se convingă că și ei sunt români ca și maramureșenii, bănățenii, dobrogenii ”. Radu Alexa are 65 ani, a urmat liceul românesc, este pensionar și după anii de deportare s-a stabilit În Republica Iakuția din Siberia Orientală. În Împrejurimi se află peste 500 de români iar În regiune se găsesc
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
n-au reușit să mă convingă să nu mă duc în documentare, așa cum știu, de prin anii ’60, că trebuie să facă un romancier care se respectă. Am ajuns mai întâi la Cluj. Acolo l-am așteptat pe Ion Groșan, maramureșean bucureștinizat, dar fără de care nici nu concepeam să pun piciorul în Maramu. Gheorghe Vulturescu ne-a trimis o mașină și, după ce am trecut prin Satu Mare să-l luăm și pe el, toți trei am cutreierat câteva zile în șir satele
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ce au urmat, iar unele balade i-au servit lui George Coșbuc că izvor de inspirație pentru Blăstăm de mama și Crăiasa Zânelor. Deși numele nu îi este menționat în carte, din corespondență lui Ț. cu Ioan Bianu rezultă că maramureșeanul a îngrijit în 1908 tipărirea altei culegeri de poezii populare din zonă, realizată de Țiț Bud. SCRIERI: Năsăudul (în colaborare cu Virgil Șotropa), București, 1924; Săracă Țară Maramureșului, pref. Alexandru Rusu, Cluj, 1938. Culegeri: Poezii populare din Maramureș, București, 1906
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
Acolo se stătea mai mult pe grupuri geografice... Aradul eram separați, toți laolaltă... Lângă noi mai era grupul Timișoara. De la Arad era Nădăban Fredolin, Brandabur Costel..., Brânda de la Timișoara. De la Cluj o mai fost cu noi acolo doctorul Pușcaș... Grupul maramureșenilor era cel mai numeros. Ne-am Înțeles foarte bine cu ei, erau băieți faini, de comitet, așa... Și după ce ne-am eliberat, am mai ținut legături așa, prin scrisori discrete, am mai comunicat cu ei. Grupul din Moldova, unde erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În Închisorile din Satu Mare, Cluj, Târgșor, Peninsula și În Balta Brăilei. Transcrierea și tehnoredactarea interviului - Alin Mureșan, editarea - Adrian Boagiu. Interviul se află În AIO-IICCR, având cota 25. Care era situția dumneavoastră și a familiei Înainte de arestare? Părinților mei, nefiind maramureșeni, cam În 7 septembrie, deci deja după ce erau autoritățile maghiare stabilite În zonă..., li s-a pus În vedere că În 24 de ore să părăsească comuna. Și-atuncea au strâns bagajele, și tata a cerut să fie trimis În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
colectivizată total din țară. Și ei mi-au povestit de ce-au ajuns să fie fruntași pe țară cu colectivizarea: lângă localitatea lor era o așezare de moți. În zona asta, Carei-Satu Mare, s-au făcut colonizări: cu moți, cu maramureșeni, că erau pământuri multe, pustii, goale, rămase de la grofi... Și-au adus oameni săraci, și i-au stabilit În zona aia... E, și În 1940, când au venit autoritățile maghiare, acolo s-a produs un fenomen din ăsta tragic, da
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
clase: clasa a V-a cu trei elevi, din clasa a VI-a vreo șapte, din clasa a VII-a vreo șase-șapte, iarăși. Împreună cu noi mai erau profesorul și Încă un student la Drept, la fără frecvență. Lotul acesta, al maramureșenilor, a ajuns la Tribunalul Militar din Cluj În ’49 și a primit condamnări Între doi ani și zece ani temniță grea. Avea vreo denumire organizația? Organizația nu a avut nici o denumire. Ulterior am aflat, după eliberare, că forma de organizare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sergent era. Umbla În uniformă militară și În uniformă militară a făcut și detenția... Apoi, din tot lotul au fost așa: patru-cinci-șase copii de Învățători, doi copii de preot și restu’ or fost copii de țărani. Noi am fost „lotul maramureșenilor”. Aurel Vișovan era În lotul ăsta? Sigur că da, el a fost profesorul care a fost condamnat În lot cu noi. El era profesor suplinitor..., dar nu era cu titlu de profesor, pentru că era la fără frecvență. Câți ani avea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care n-aveau de la cine să primească. De exemplu, Coman, ăsta care-a fost copil de trupă... Cine să-i fi trimis lui pachet? Și mai erau și alții de care familia nu știau Încă unde erau. Dar nici unul dintre maramureșeni nu și-o consumat mâncarea aia ce-o primit-o de-acasă de unul singur sau izolat! Toți Împreună: s-au făcut porțioare, așa, mici, cât o cutie de chibrituri, poate-o bucățică de slănină sau o juma’ de lingură
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o cutie de chibrituri, poate-o bucățică de slănină sau o juma’ de lingură de untură dintr-un recipient... era pus pe tavă și, când se servea masa, se suplimenta la fiecare. De-aia am zis că acest comportament al maramureșenilor nu l-am observat la nici un alt lot din toată țara. Atâta colaborare și atâta apropiere... Din tot lotul, n-o fost unul să nu fi primit ceva sau unul să mănânce mai mult sau altul mai puțin. Dar cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
studenți și o fost bătut. N-am știut decât dup-aia, din spusele lui... Noi, sighetenii, eram grupați, ne ajutam Între noi, colaboram, când aveam o treabă eram Împreună totdeauna, făceam curățenie la Încălțăminte... O fost o solidaritate deosebită a maramureșenilor, n-a fost vreodată o ceartă... Cât ați stat la Canal? La Canal? Din toamnă până În cealaltă toamnă, către sfârșit, adică până În decembrie ’51... Mi-a expirat pedeapsa În vară și am fost eliberat abia la trei luni și vreo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Vârsta așa de mult ne-a ajutat - cel puțin pe mine, vă spun sincer, că n-am luat cu atâta durere sau cu atâta răutate, că Îs distrus sau că mă distruge, sau treburi de genul acesta... De exemplu, lotul maramureșenilor a avut și a doua condamnare, și aia a fost cu mult mai greu de suportat, pentru că cei mai mulți erau căsătoriți deja, o lăsat acasă soții, o lăsat copii... Deja altfel simțeai Închisoarea, nu mai era aceea care am trăit-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
15 ani și pedeapsa minimă, de zece ani... Și după proces am stat la Cluj până-n septembrie ’49... Ați spus că Vișovan a fost la Pitești? A mai fost și altcineva din grup În afară de el? Dintre noi, nu. Din lotul maramureșenilor, nu. Unde ați fost dus prima dată, În ce Închisoare de execuție? De la Cluj am plecat spre București... Am stat două zile la Văcărești, trei zile la Jilava și de acolo ne-au dus la Închisoarea de execuție pentru elevi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost a doua arestare... Da. De-acolo m-au dus la Securitate la Cluj, unde timp de șapte luni am stat În anchetă. Și pe la sfârșitul lui aprilie sunt dus la Securitatea din Baia Mare, unde erau arestați toți prietenii mei, maramureșenii. Și-acolo, În 24 și 25 octombrie, ne face procesul. Eu nu am vrut să recunosc nimic. Pe foaia mea de proces-verbal de la proces sunt doar două rânduri: „Nu recunosc declarațiile date la Securitate. Am scris despre comunism că e
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Văcărescu, trimise redacției de Timotei Cipariu, care, la rându-i, colaborează cu versuri proprii și cu o traducere din Goethe. Tot el transpune în limba română studii literare despre Th. Moore, Byron, W. Scott ș.a. și transmite revistei versurile preotului maramureșean Hojdu. Articole dedică limbii române I. Maiorescu și V. Popp, care semnează și versuri. F.l. își suspendă apariția, lăsând locul unei noi publicații, cu un program mai complet, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, supliment literar al „Gazetei de Transilvania
FOAIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287055_a_288384]
-
Zama este o parcare la periferia din extremitatea sud-estică a orașului. În fiecare sâmbătă câteva sute de borșeni 27 vin să trimită pachete către Borșa și să se întâlnească cu cunoscuți. Cu ocazia întâlnirilor de la Zama, se strâng borșeni și maramureșeni din zona Lombardiei, trimit pachete către Maramureș, află noutăți de la Borșa și, eventual, aranjează afaceri sau discută despre locuri de muncă. În plus, Zama este un loc în care fiecare poate să vadă ce au făcut alți borșeni și să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii sa înceapă să-și sape propriile fântâni, existau așa-numitele fântâni obștești, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna Satului; La Ciurgău; Fântâna Pintii; ultima poartă denumirea vestitului haiduc maramureșean Pintea Viteazul, care, dupa ce s-a retras din Munții Gutâiului, s-ar fi aciuat prin aceasta zonă. Este situată la o altitudine de 670 m și la o distanță de aproximativ 5 km de sat, în pădure. Localitatea Chelința
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
Breb, Hoteni, Sat-Șugatag) în 1360, istoria lor fiind strâns legată de exploatarea sării. În documentul din 1355 se pomenește de existența, în marginea dinspre Ocna Șugatag a satului Giulești, a unui drum care ducea la ocnele de sare, folosite de maramureșenii care veneau aici să se aprovizioneze cu sare. Descoperirile arheologice, precum și alte documente istorice, atestă că populația zonei exploata sarea din vremuri străvechi. Până în 1948 localitatea Ocna Șugatag a fost sub aspect administrativ centru de plasă, cunoscând o reală dezvoltare
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
învățătoarea Felicia Codrea, la inițiativa directoarei Lăcrămioara Dinga, au reaprins interesul satului pentru viața artistică maramureșană, înființând în cadrul școlii " Ansamblul Mara" care are în repertoriu cântece și dansuri specifice Maramureșului istoric. 1:Moții din Satmar și Maramureș 2:Moții și Maramureșeni din zona
Drăgușeni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301762_a_303091]