668 matches
-
plăci de mozaic, altarul din dușumea , înlocuită astăzi cu parchet. Pridvorul avea aceeași înălțime cu restul bisericii. În timpul celui de-al doilea război mondial pridvorul a fost bombardat și distrus complet. (24 aprilie 1944) În locul pridvorului s-a construit o marchiză cu geamuri . Ușa pridvorului din fier forjat vopsit negru cu cruciulițe din bronz a rămas. Până în anul 1944 biserica avea 4 turle : 3 mici și una mare. Prin distrugerea pridvorului , biserica a rămas cu o singură turlă. În anul 1949
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
și de Rin, mai târziu Victoria Mountbatten, Marchiză de Milford Haven (Victoria Alberta Elisabeth Mathilde Marie; 5 aprilie 1863 - 24 septembrie 1950) a fost fiica cea mare a Marelui Duce Ludovic al IV-lea și a primei lui soții Prințesa Alice a Regatului Unit. Mama ei a murit
Prințesa Victoria de Hesse () [Corola-website/Science/315329_a_316658]
-
Totuși, Ludovic n-a renunțat la tradiție și i-a acordat titlul de Duce de Anjou, titlu acordat tradițional celui de-al doilea fiu al unui monarh francez. După botez, Filip a fost dat în grija guvernantei Françoise de Souvré, marchiză de Lansac, care a avut grijă și de fratele lui mai mare, Ludovic. Bunicii lui paterni erau regele Henric al IV-lea și regina Maria de Medici; bunicii materni erau regele Filip al III-lea al Spaniei și regina Margareta
Filip al Franței, duce de Orléans () [Corola-website/Science/312841_a_314170]
-
-o față de Tommaso dei Cavalieri, care avea 23 de ani pe când l-a întâlnit Michelangelo (care pe atunci avea 57 de ani) și căruia i-a dedicat peste 300 de sonete și madrigale. Michelangelo a avut o relație platonică cu marchiza Vittoria Colonna de Pescara, care era cu 15 ani mai tânără și căreia i-a dedicat mai multe sonete. Povestea sentimentală începe pe când maestrul avea 61 de ani. Către sfârșitul vieții, relația sa cu Biserica Catolică a fost încordată și
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
de Maillé-Brézé, nepoata Cardinalului Richelieu. Au avut doi copii: S-a căsătorit cu Ana de Bavaria și au avut următorii copii: Căsătorit cu Louise-Françoise de Bourbon, fiica recunoscută a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și al metresei Françoise-Athénaïs, marchiza de Montespan. Cuplul a avut următorii copii: S-a căsătorit cu Marie-Anne de Bourbon-Conti (1689-1720). Nu au avut copii. S-a căsătorit a doua oară la 23 iulie 1728 cu Caroline de Hesse (1714-1741), fiica lui Ernest Leopold, Landgrave de
Prinț de Condé () [Corola-website/Science/314519_a_315848]
-
căile ferate aveau gard de siguranță, astfel încât sistemele de avertizare sonoră erau obligatorii doar pentru trenurile care circulau pe drumuri (de exemplu în docuri sau în orașe). Locomotiva este condusă din spatele cazanului, iar echipajul este protejat de o cabină, numită marchiză. În mod normal este nevoie de un echipaj de cel puțin două persoane pentru a opera o locomotivă cu abur: mecanicul este responsabil de accelerația, frânarea și viteza trenului, pe când fochistul este responsabil de menținerea focului, a presiunii și monitorizarea
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
Stilul vestimentar decadent al marchizei a inspirat sute de artiști, nenumărați imitatori și o linie vestimentară care îi poartă numele(Marchesa). Ținutele marchizei Casați arătau mai degrabă ca niște costume decît ca niște haine normale. O nobilă italianca, marchiza a făcut furori prin Europa în
Luisa Casati () [Corola-website/Science/316351_a_317680]
-
Stilul vestimentar decadent al marchizei a inspirat sute de artiști, nenumărați imitatori și o linie vestimentară care îi poartă numele(Marchesa). Ținutele marchizei Casați arătau mai degrabă ca niște costume decît ca niște haine normale. O nobilă italianca, marchiza a făcut furori prin Europa în primele trei decenii ale secolului al XX-lea cu aparițiile sale încărcate de bijuterii și pene. Aspectul practic
Luisa Casati () [Corola-website/Science/316351_a_317680]
-
Stilul vestimentar decadent al marchizei a inspirat sute de artiști, nenumărați imitatori și o linie vestimentară care îi poartă numele(Marchesa). Ținutele marchizei Casați arătau mai degrabă ca niște costume decît ca niște haine normale. O nobilă italianca, marchiza a făcut furori prin Europa în primele trei decenii ale secolului al XX-lea cu aparițiile sale încărcate de bijuterii și pene. Aspectul practic nu a preocupat-o niciodată pe marchiza originală, care, la numeroase dineuri, apărea cu șerpi vii
Luisa Casati () [Corola-website/Science/316351_a_317680]
-
costume decît ca niște haine normale. O nobilă italianca, marchiza a făcut furori prin Europa în primele trei decenii ale secolului al XX-lea cu aparițiile sale încărcate de bijuterii și pene. Aspectul practic nu a preocupat-o niciodată pe marchiza originală, care, la numeroase dineuri, apărea cu șerpi vii încolăciți în jurul gâtului, purtați ca si cum ar fi fost niște șiraguri de perle. Cu 1,80 m înălțime și subțire, cu niște cârlionți roșii (pe care o dată i-a vopsit asemenea unor
Luisa Casati () [Corola-website/Science/316351_a_317680]
-
numeroase dineuri, apărea cu șerpi vii încolăciți în jurul gâtului, purtați ca si cum ar fi fost niște șiraguri de perle. Cu 1,80 m înălțime și subțire, cu niște cârlionți roșii (pe care o dată i-a vopsit asemenea unor dungi de tigru), marchiza a colaborat cu cei mai importanți creatori ai timpului-printre care Fortuny, Poiret și Worth, dar și creatorii ruși. Uneori, pentru probe, marchiza era acompaniata de o versiune a sa din ceară, în mărime naturală, astfel încât couturierii puteau să realizeze haine
Luisa Casati () [Corola-website/Science/316351_a_317680]
-
înălțime și subțire, cu niște cârlionți roșii (pe care o dată i-a vopsit asemenea unor dungi de tigru), marchiza a colaborat cu cei mai importanți creatori ai timpului-printre care Fortuny, Poiret și Worth, dar și creatorii ruși. Uneori, pentru probe, marchiza era acompaniata de o versiune a sa din ceară, în mărime naturală, astfel încât couturierii puteau să realizeze haine care să i se potrivească perfect. Apoi, isi ducea păpușă la cină și își petrecea seară așezată lângă ea. Marchiza privea fiecare
Luisa Casati () [Corola-website/Science/316351_a_317680]
-
pentru probe, marchiza era acompaniata de o versiune a sa din ceară, în mărime naturală, astfel încât couturierii puteau să realizeze haine care să i se potrivească perfect. Apoi, isi ducea păpușă la cină și își petrecea seară așezată lângă ea. Marchiza privea fiecare ocazie că pe un bal mascat, fie că își scotea leoparzii la o plimbare în miezul nopții prin piața Sân Marco din Veneția, îmbrăcată doar într-o haină de blană (leoparzii purtau bijuterii), sau găzduia un bal mascat
Luisa Casati () [Corola-website/Science/316351_a_317680]
-
dulap o musafira care îi copiase costumul. Marhiza era dispusă să adopte orice măsură pentru a fi în centrul atenției, inclusiv accentuarea ochilor săi, deja imenși, cu picături de extract otrăvitor de mătrăguna. E adevărat, înfățișarea ieșită din comun a marchizei a scandalizat lumea bună a epocii sale, dar a atras și multi admiratori. S-a căsătorit cu marchizul Camillo Casați în 1900, dar s-a separat la scurtă vreme de acesta după nașterea singurului lor copil, Cristina. Deși a avut
Luisa Casati () [Corola-website/Science/316351_a_317680]
-
promovat s-a aflat și Mân Ray, un fotograf aproape necunoscut atunci,ce i-a realizat un portret celebru, în care aceasta frumusețe vanitoasa este înfățișata cu șase ochi, spre delectarea ei. Considerată odată cea mai bogată femeie a Italiei, marchiza și-a petrecut ultimii ani din viață fără nici un ban.
Luisa Casati () [Corola-website/Science/316351_a_317680]
-
l-a lăsat în grija succesorului și fratelui său mai mare, Henric al III-lea, care și-a îndeplinit datoria de tutore. Mama sa s-a căsătorit cu François de Balzac, marchiz d'Entragues, iar una dintre fiicele sale, Henriette, Marchiză de Verneuil, a devenit ulterior amanta lui Henric al IV-lea. Carol de Valois a fost atent educat și a fost destinat Cavalerilor de Malta. La vârsta de 16 ani a atins unul dintre cele mai înalte demnități ale ordinului
Carol de Angoulême () [Corola-website/Science/315003_a_316332]
-
în 1601, el a intrat în conspirația formată din ducii de Savoia, Biron și domnul de Turenne, iar unul dintre obiectivele lor era de a-l forța pe Henric să o alunge pe soția sa și să se căsătorească cu marchiza. Conspirația a fost descoperită, conspiratorii au fost arestați și Biron a fost executat. Carol a fost eliberat din închisoare după câteva luni, datorită influenței surorii sale vitrege, mătușii sale, Ducesa de Angoulême și a socrului său. El a intrat apoi
Carol de Angoulême () [Corola-website/Science/315003_a_316332]
-
intrat apoi în alte intrigi la curtea regelui Filip al III-lea al Spaniei, acționând împreună cu Madame de Verneuil și tatăl ei, d'Entragues. În 1604, el și d'Entragues au fost arestați și condamnați la moarte. În același timp, marchiza a fost condamnată la închisoare perpetuă într-o mănăstire. Ea a obținut iertarea cu ușurință, cât și iertarea sentinței celor doi condamnați, fiind comutată în închisoare perpetuă. Carol a rămas la Bastilia timp de 11 ani, din 1605 până în 1616
Carol de Angoulême () [Corola-website/Science/315003_a_316332]
-
apoi prin Oceanul Indian și Oceanul Antarctic în insulele Polineziei și în cele din urmă pe lângă Capul Horn înapoi în Anglia, ei sosind la 30 iulie 1775. În timpul călătoriei de trei ani, exploratorii au vizitat Noua Zeelandă, insulele Tonga, Noua Caledonie, Tahiti, Insulele Marchize și Insula Paștelui. Ei au mers mai la sud decât oricine altcineva până la ei, aproape descoperind Antarctica. Călătoria a infirmat definitiv teoria "Terra Australis Incognita", conform căreia ar fi existat un continent mare și locuibil în sud. Sub supravegherea tatălui
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
(cca. 1194 - 17 iulie 1270) a fost marchiză de Namur de la 1229 la 1237, una dintre fiicele împăratului Petru al II-lea de Courtenay de Constantinopol și al Yolandei de Flandra. Margareta (numită Sybille în unele surse) s-a căsătorit prima dată cu Raoul senior de Issoudun, în
Margareta de Namur () [Corola-website/Science/324379_a_325708]
-
ca doamnă de Châteauneuf-sur-Cher și de Mareuil-en-Berry în 1216. Imediat după moartea primului soț, Margareta s-a recăsătorit cu Henric I, conte de Vianden, fiul lui Frederic al III-lea de Vianden și al Mechtildei de Neuerburg. Margareta a devenit marchiză de Namur după moartea fratelui ei Henric al II-lea de Namur, din 1229. Împreună cu Henric de Vianden, Margareta a cârmuit în Namur până în 1237, când marchizatul a fost transferat către fratele ei, Balduin, care încă era împărat la Constantinopol
Margareta de Namur () [Corola-website/Science/324379_a_325708]
-
de La Porte, duce Mazarin și de La Meilleraye (1666 - 1731), fiul faimoasei aventuriere, Hortense Mancini, nepoata Cardinalului Mazarin. Louise Julie a avut patru surori: Singura soră "de Nesle" care nu a devenit metresă a lui Ludovic al XV-lea a fost marchiza de Flavacourt. Louise Julie a fost prima soră care l-a atras pe rege, urmată de Pauline Félicité, însă Marie Anne a fost cea care a avut succes în manipularea regelui și care a deținut putere politică. Louise Julie a
Louise Julie de Mailly () [Corola-website/Science/327966_a_329295]
-
s-a decis asupra surorii mai mici atât a Madame de Mailly cât și a Madame de Vintimille, Marie Anne, văduva marchizului de La Tournelle. În 1742, la un bal mascat Richelieu a prezentat-o pe Marie Anne regelui. Inițial, frumoasa marchiză a respins avansurile regale, ea având deja un iubit, tânărul duce d'Agénois. Ca urmare, Ludovic a conspirat cu Richelieu, care era unchiul lui d'Agénois, să scape de tânărul pretendent. Regele și-a trimis rivalul pentru a lupta în
Louise Julie de Mailly () [Corola-website/Science/327966_a_329295]
-
tipografia și editura „Samitca” Suferințele tânărului Werther de Goethe (1896), de asemenea a tradus pentru aceasta și pentru alte edituri cărți de Maupassant(„Pe apă”), Alexandre Dumas fiul(„Ilka și alte povestiri”), Jules Lemaître („Studii și portrete literare”), Ouida(„Doamna marchiză și alte nuvele”),Jan Neruda („Schițe și tablouri”), Dostoievski („Un roman in nouă scrisori”) , Lev Tolstoi („Nuvele și povestiri populare”), Korolenko („Nuvele siberiene”) Georg Brandes („Oameni și scrieri”), Ibsen(„Liga tinerimii”) , Jens Peter Jacobsen („Șase nuvele”), Björnson („Nuvele țărănești”), Bret
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
Dante exilat în Franța), Le Chef-d’oeuvre inconnue, El Verdugo, L’ Élixir de longue vie, Les Marana. La 5 octombrie primește o scrisoare anonimă de la o cititoare care îi analiza scrierile. Descoperă, nu după mult timp că autoarea scrisorii era marchiza de Castries, care îl va invita în curând la ea. Are ocazia de a face cunoștința cu ducele de Fitz-Jammes, unchiul marchizei, astfel devenind fondator al ziarului legitimist Le Rénovateur. Spre sfârșitul anului apare prima parte din "Femeia de treizeci
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]