828,913 matches
-
ar fi un concept integrator al modernismului românesc, înțeles ca un curent literar și cultural, întins cam de pe la 1880, cu primele experiențe ale lui Macedonski, și până la 1980, când se încheie neomodernismul postbelic declanșat pe la 1960-1965, după fractura proletcultistă. În marea lui sferă se includ: simbolismul, parnasianismul, instrumentalismul, decadentismul, poezia pură, avangardele și porțiunile mai emancipate sau mai neutre ale tradiționalismului de tip Ion Pillat sau B. Fundoianu (p. 182), plus neomodernismul generației '60 (uitat de exeget în retrospectiva din final
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
și literatură postbelică sunt false și inoperante pentru o istorie preponderent estetică (a formelor și a stilurilor). Concluzia cărții, Pentru o nouă secvențialitate a istoriei literaturii române, nu conține, în ciuda pretențiilor, prea multe noutăți: I. B. Lefter optează pentru ,structurile mari" de curente literare în următoarea succesiune: pașoptism, junimism, modernism, proletcultism, neomodernism, postmodernism. Criticul și teoreticianul sunt bruiați de istoricul literar. Dacă la un moment dat, teoreticianul vorbea, din punct de vedere conceptual, de un singur modernism românesc, peste cezura celui
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
fi trebuit să se intituleze mai adecvat (repet) Recapitularea modernismului poetic românesc, oscilează păgubitor și derutant (chiar pentru un cititor profesionist) între o teorie a modernismului românesc și o istorie a lui. Pe de altă parte, putem constata și o mare lacună: I. B. Lefter trece în revistă modul adesea oscilant al criticilor interbelici de înțelegere a modernismului (prin opoziții față de simbolism, avangardă sau tradiționalism), analizează felul în care au fost interpretați Arghezi și Bacovia (numai ei) prin raportare la modernism
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
mai departe. Dialogul sau polemica dintre I. B. Lefter și H.-R. Patapievici pe tema raportului dintre modernitate și postmodernitate sau dintre modernism și postemodernism sunt inevitabile, necesare și profitabile pentru confruntările actuale de idei. E oare chiar așa de mare distanța între un ,modern tulburat" și un postmodern?
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
și-o bărbuță neagră, scurtă, de muschetar. Un ins ager, curat, cu respect de literatură și de filosofie, îndemnându-ne să citim cât mai mult. Nu știu de ce, eram preferatul lui. O dată, ne spusese că baza religiei este cultura cea mare, universală, și că, fără aceasta, nici nu ar mai exista vreo religie adevărată...care să fie plăcută auzului Domnului. Așa spusese: Auzului! De parcă Celui de Sus i-ar fi plăcut musai... iambii suitori... trohei... săltărețele dactile, și că Ritmurile atent
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
teolog... articolului prea sfinției sale ironice, ce-l iscălea; ...care ironie, de la cele mai fine până la cele mai joase, este totdeauna, după cât știm, lucrarea diavolului. Care diavol, ...depinde. Ce fel de diavoli, desigur, ce grad, ca-n armată... Fiindcă unii sunt mari cărturari, mari umaniști; pe când alții, - majurii de jurnă, care înjură trupa de dimineață până seara, când nu te bagă la gherlă. Ei compromit Regimentul falnic și pe încazarmați. De aceea, se cuvine să avem aminte și... mai multă minte...
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
prea sfinției sale ironice, ce-l iscălea; ...care ironie, de la cele mai fine până la cele mai joase, este totdeauna, după cât știm, lucrarea diavolului. Care diavol, ...depinde. Ce fel de diavoli, desigur, ce grad, ca-n armată... Fiindcă unii sunt mari cărturari, mari umaniști; pe când alții, - majurii de jurnă, care înjură trupa de dimineață până seara, când nu te bagă la gherlă. Ei compromit Regimentul falnic și pe încazarmați. De aceea, se cuvine să avem aminte și... mai multă minte...
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
spus că este ,un microcosmos al geniului beethovenian". Pianistul Gerhard Oppitz este unul dintre puținii interpreți care se pot aventura în acest text extrem de dificil, nu numai prin solicitarea tehnică ci și prin bogăția ideatică, prin substanțialitatea muzicii. Format la marea tradiție a școlii germane, el și-a dovedit capacitatea de a survola întreaga construcție cu o privire sintetică dominatoare. Căci problema principală pe care piesa o pune în fața interpretului este de a cimenta laolaltă 33 de comentarii ale aceleiași teme
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
din plin și pianistul Macej Pikulski, nu acompaniator ci partener sensibil, perfect integrat universului cântărețului. Prima apariție la noi a celebrei London Philarmonic Orchestra (cunoascută și sub sigla LPO) acum patru ani a rămas în memoria tuturor drept demonstrația unei mari tradiții, revenirea lor acum îi arată implicați cu aceeași perfecțiune și seriozitate într-un repertoriu axat pe secolul XX. Alegerea făcută de tânărul dirijor rus Vladimir Jurovski, unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai generației sale a pus în lumină
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
meditezi și să nu fi deranjat de nimeni. Chiar și de prietenul Haralampy care, astăzi, nu m-a vizitat deloc... Numai că realitatea este, adeseori, de-o brutalitate neiertabilă... Având printre strămoși niște răzeși viteji de-ai lui Ștefan cel Mare, atârnați de stufosul său arbore genealogic, paladina soacră a lui Haralampy dă buzna la mine în sufragerie lăsându-mi ușa din PFL într-o singură balama, și-mi strigă: -Haidi, brié, că moare! -Cine ? Ce s-a întâmplat ? -|la... Din
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
domnul Daniel Morar, zice blând-ardelenește: -,Îmi trebuie douăzeci de procurori deștepți..." -Și nouă, aprobă Haralampy. Pauză publicitară. Și ce-am mai văzut la televizor ? -Un recital de excepție al violonistului Nigel Kennedy, în cadrul Festivalului și Concursului Internațional ,George Enescu"; -pe marea actriță Mariana Mihuț într-un dialog exemplar moderat de Eugenia Vodă în cadrul emisiunii ,Profesioniștii"; -filmul italian ,O viață fragilă" (Național Tv), care ne-a întors - dar am făcut-o cu plăcere - la filmele psiho-sociale lipsite de cruzimi și violențe; -pe domnul
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
la Biblioteca Națională din Madrid să aflu mai multe despre acest personaj feminin și așa am putut citi, încă de atunci, cartea ei Peregrinările unei paria, dar și o întreagă bibliografie care-i era consacrată. Flora Tristán a fost o mare luptătoare pentru dreptate socială. A încercat să introducă în politică o componentă feministă, cu mult înainte de apariția acestui concept. Deși i-a mers mereu prost, nu s-a dat bătută niciodată. Era o femeie din categoria Georges Sand. Avea părul
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
insolit în viața Florei este călătoria pe care o face, în 1835, la rudele din Peru pentru a-și revendica o presupusă moștenire. Se îmbarcă pe un vapor - singura femeie printre nouăsprezece bărbați - și, după cinci luni de călătorie pe mare, ajunge în portul Islay de pe țărmul vestic al Americii de Sud, de unde își continuă drumul călare prin Anzi pentru a ajunge în orașul Arequipa. Mario Vargas Llosa a vrut să transpună toate aceste date reale într-o carte de ficțiune, dar trebuie
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
Cristian Teodorescu In 1995 Llosa a vizitat pentru prima oară România la invitația Editurii Universal Dalsi, a dnei Maria Marian, sprijinită de Uniunea Scriitorilor condusă pe atunci de Laurențiu Ulici. Nu știu cît de mari au fost atunci meritele lui Eugen Uricaru, adjunctul lui Ulici pe "externe", dar cu certitudine, meritul pentru cea de-a doua vizită a lui Llosa în România îi aparține lui Uricaru. Acesta a pregătit lucrurile cu atîta minuție, încît a
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
premiu are însă legături și cu succesul său editorial în România. Cărțile sale sînt traduse la noi rapid și apar în excelente condiții grafice. Chiar dacă Llosa nu are tiraje record, azi în România, el știe că se bucură de un mare prestigiu printre intelectualii români și că acest prestigiu ar putea să-i aducă și tiraje mult mai consistente la noi în țară. Să fie limpede, însă, Llosa nu stă în tirajele României. Ceea ce cred că îl atrage la noi pe
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
care Llosa a pierdut-o, ci un intelectual care s-a săturat de mitologiile stîngii intelectuale care inocentau totalitarismele de stînga față de cele de dreapta, în numele unei purități originare pierdute în focul luptelor politice. În fond, Llosa e continuatorul cu mare audiență în America de Sud al unui Raymond Aron care a pledat o viață pentru valorile liberale în Franța, în pofida unei stîngi cu certe și deloc nevinovate filiații moscovite. Cînd el s-a despărțit de prietenul său columbian, Marquez, Llosa l-a
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
valorile liberale în Franța, în pofida unei stîngi cu certe și deloc nevinovate filiații moscovite. Cînd el s-a despărțit de prietenul său columbian, Marquez, Llosa l-a acuzat pe autorul Veacului de singurătate de slugărnicie ideologică față de stînga castristră, de mare audiență în America de Sud și chiar în aceea de Nord, pe care Marquez o masca prin relația sa personală cu Fidel Castro.
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
nici pentru lume și nici, mai ales, pentur cei pe care îi iubești pentru valoarea lor, îi respecți pentru frumusețea lor morală, și pe care, de dragul lumii și în pofida frustrărilor ei, i-ai dori, cu voia lor, firește, nemuritori. În marea trăncăneală Cu ce începi. De ce nu întâi, pentru continuitate, cu interviurile luate de Mircea Iorgulescu și publicate în Lettre... în două ediții la rând, primăvara 2005 și vara 2005, respectiv numerele 53 și 54, "cele de acum - citez din șapoul
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
fixare precisă, încă de la început, în timp și la locul lor, ordonându-le în memoria cititorului exigent, cu cadrul și împrejurările cuvenite, pentru o istorie literară fără confuzii și lacune. Scăpări regretabile din vedere se întâmplă frecvent, din păcate, în marea trăncăneală generalizată din presa noastră, și care trăncăneală nu se mai termină nici ea, ci se întețește, cum știm. Precizările Iată precizările care îți sporesc sentimentul de seriozitate și încredere, cum de altfel și numele mari ale intervievaților, (de data
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
frecvent, din păcate, în marea trăncăneală generalizată din presa noastră, și care trăncăneală nu se mai termină nici ea, ci se întețește, cum știm. Precizările Iată precizările care îți sporesc sentimentul de seriozitate și încredere, cum de altfel și numele mari ale intervievaților, (de data aceasta Nicolae Manolescu, Oana Orlea, Octavian Paler și Gerhard Csejka): Transcrierea înregistrărilor sonore a fost făcută de redacție și verificată de mine, iar toți intervievații și-au revizuit stilistic intervențiile. Oana Orlea a adăugat la sfârșitul
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
Orlea a adăugat la sfârșitul convorbirii o notă referitoare la statutul actual al osemintelor lui George Enescu. Și iară cum, ca de la sine și la momentul potrivit, se limpezește o situație care a trenat atâta amar de vreme. Acum, când Marele Festival s-a încheiat și pe piață tocmai a apărut trimestrialul Lettre..., unde nepoata muzicianului făcea recent, în mai 2005, niște precizări importante, pe care le voi transcrie întocmai ceva mai la vale. Acum, să nu ocolesc informația, pe scurt
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
1996-2000, pe care l-am semnat și care urma să fie semnat și de reprezentanții guvernului. Aceștia, din motive necunoscute mie, au întârziat, tărăgănând până când s-au depășit datele fixate în protocol. Care în consecință, a devenit caduc. Punct, un mare punct! Și o ușurare pentru mine, fiindcă, între timp, pe neașteptate am intrat în posesia ultimului testament al lui George Enescu, din 1957, care le anulează pe toate cele anterioare acestei date. Am fost astfel scutită de părerile de rău
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
în Statele Unite, dar habar n-aveam c-ar fi și ambasadorul Rusiei în România! O afirmație pe cât de dură, pe atât de lipsită de ambiguități, a președintelui Băsescu, potrivit căreia Rusia consideră Marea Neagră un fel de lac de interior, o mare privată, l-a scos pe liderul pesedeilor din prea mulții săi pepeni. Adică n-a protestat ambasada Rusiei, n-a trimis vreo notă diplomatică Ministerul de Externe rus, că, hop!, sare Geoană și face pe internaționalistul! Păi, cu așa patrioți
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
vin dinspre cercurile extremei stângi occidentale, aceste personaje uită ce datorează Orientul țărilor civilizate. Tehnic vorbind, colonizările din secolele trecute, și mai ales cele de pe la 1700 - 1800, sunt acțiuni de ocupare cu forța. Efectul lor a fost, însă, în linii mari, benefic. În momentul sosirii occidentalilor, țările orientale leneveau încă într-un Ev Mediu subdezvoltat, în care semnele sclavagismului nu dispăruseră cu totul. Conectați la o nouă concepție asupra lumii, ele au avut prilejul să surmonteze handicapul istoric și să intre
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
purei realități, dl Geoană ar fi trebuit să tacă. Vrea-nu vrea, el, și nu dl Băsescu, se află la cârma partidului care, în 1990, pe când Europa de Est fugea de comunism ca dracul de tămâie, s-a grăbit să ne dea plocon Marelui Urs. Doar prăbușirea Uniunii Sovietice și deruta care-a urmat ne-au ajutat să scăpăm de lanțurile pe care partidul-stat al lui Iliescu ni le-a legat de picioare cu îndemânarea unui prestidigitator. Pe de altă parte, nu trebuie să
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]